197 matches
-
a-vi-ia-ți-e) - apare însă mai curînd "în gura oamenilor culți". Evident, o pronunție stigmatizată ca incultă e greu de acceptat și de confesat. Chiar dacă, surprinzător, poate fi acuzată și de păcatul opus - de snobism. După Ion Calotă (Contribuții la fonetica și dialectologia limbii române, 1986), pronunțările cu diftong "nu corespund spiritului limbii române. Ele sînt rostiri în manieră cultă, mai bine zis străină, ale unor cuvinte din fondul vechi și nu pot caracteriza decît vorbitori care, sub influența pronunțării franțuzești, rostesc neologismele
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
părțile de vorbire, formă și funcție, sincronie, diacronie și tipologie, universaliile lingvistice și celelalte, logica limbajului și logica gramaticii, tradiție și noutate în știința limbajului, schimbul lingvistic, omul și limbajul său, primatul istoriei, interdisciplinaritatea și limbajul, sens și sarcini ale dialectologiei, socio- și etnolingvistica, limbajul și politica, competența lingvistică, lingvistica contrastivă, principiile semanticii structurale, creația metaforică, limbaj și poezie și un etcetera care poate fi interminabil. După traducerea integrală a operei sale în japoneză, un cunoscut lingvistic din acea țară, Takashi
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
comic atribuit țiganilor se găsesc cu ușurință: „Hauleu, mînca-ți-aș! sare țiganul, haruncă-mi și mie ho cîteva știulețe!”; „ham căzut”, „Mai bine dă-mi ho foaie dă hoarză și cu ho falie de mămăligă” (IV, 1989, 150-154). În lucrările românești de dialectologie, formele cu aspirație sînt atribuite, invariabil, graiurilor muntenești, în parte și unora ardelenești. V. Rusu, în Graiul din Nord-vestul Olteniei, 1971, arată că „h protetic” e frecvent, în haripă, homidă etc.; informatorii precizează însă că respectivele forme sînt folosite de
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
Republica Moldova ("Zdob și Zdub", "Planeta Moldova", Pavel Stratan). Există diferențe semnificative de utilizare a mărcilor identității regionale de către cei menționați: unii propun mai ales argoul basarabean ("Planeta Moldova"), alții preferă formele dialectale rurale (Pavel Stratan). Fenomenul interesează deopotrivă istoria culturală, dialectologia, stilistica și sociolingvistica. Reacția publicului oferă un material suplimentar de analiză: comentarii despre diferențele regionale, apeluri la explicarea punctelor neînțelese, texte transcrise "după ureche". Un text este reprodus și de autor, și de ascultători, cu semnificative diferențe față de forma sa
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
fași fum", să-mpunje etc.), reducerea diftongului ea final la e deschis (știč, nu murč). Sînt trăsături doar parțial transpuse în scris; de altfel, gradele de deschidere intermediară - între ă și î, între e și i - le-ar putea nota doar dialectologii, cu semnele convenționale specifice. Ceva mai consecvent sînt înregistrate chiar de autor fenomenele transdialectale ale oralității populare (da, numa, finala articulată u': pumnu), formele provenite din sincopare, din eliminarea silabei repetate - mitel ("Cînd eram mitel" ), sincoparea silabei accentuate: văz't
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
tăceri înțelepte, un pic sceptice, în care lucrurile se așează pînă la urmă în matca lor - sau se acoperă definitiv de ridicol. Profesorul Brâncuș a pus adevărată pasiune în mai multe domenii lingvistice - istoria limbii, gramatica, istoria lingvisticii, albanologia, tracologia, dialectologia - astfel încît cronicarul chiar nu știe cu ce să înceapă. În istoria limbii române, din care a publicat recent un prim volum de foarte utilă sinteză (Introducere în istoria limbii române, vol. 1, București, 2002), profesorul reușește de mulți ani
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
niște vietăți cu ascendență în... În ce? Că nu mă duce mintea... Iar limba maternă va fi engleza în dialect ungro-vlahic. Să nu mă întrebați ce e aia!... De detalii mă voi ocupa într-o viitoare lucrare de doctorat în dialectologie. Adică nu mă credeți în stare? Să fim sobri, oameni buni! Vă garantez că la viitoarea noastră întâlnire voi fi doctor în ceva asemenea oricărui mediocru care se respectă... Închis paranteza. România va dispare ca noțiune (sau națiune? Că m-
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
furtunoasă“. Din distribuție au făcut parte, printre alții, Grigore Manolescu (Chiriac), Ștefan Iullian (Ipingescu) și Aristizza Romanescu (Spiridon). Luni, 19 ianuarie BORIS CAZACU În 1919 s-a născut Boriz Cazacu, reprezentant de frunte al lingvisticii românești. A fost specialist în dialectologie și istoria limbii române literare. A coordonat realizarea „Noului atlas lingvistic pe regiuni - Oltenia“ și a condus Institutul de Lingvistică și reviste ale Academiei Române. Marți, 20 ianuarie JOHNNY WEISSMüLLER În urmă cu 20 de ani a decedat înotătorul și actorul
Agenda2004-3-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281965_a_283294]
-
Slavici), fie de teoreticieni (Lucian Blaga, Mircea Eliade). După Hașdeu, a doua personalitate proeminenta a domeniului în discuție este Ovid Densusianu. El preconizează abordarea folclorului în corelație cu disciplinele umaniste înrudite, dar îi restrânge aria, delimitându-l de antropologie și dialectologie. Punând accentul pe cercetarea monografica, pe teren (ex. Graiul nostru, Graiul din Țară Hategului), el ajunge la concluzia etnogenezei păstorești a poporului român. Pe de altă parte, recunoaște valoarea genuina a creației populare. Discipoli de marcă ai lui Ovid Densusianu
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
fie reprodus umorul involuntar al unui dialog înregistrat la grădiniță: "Educatoarea: - Acum unde este ursulețul? - șCopilulț B : - Pe masă. - Eșducatoareaț: De ce nu spui frumos: "Ursulețul se află acum așezat pe masă?", p. 181, nota 24) - dar și, de exemplu, în dialectologie, unde, așa cum se arăta deja în cartea din 1968, datele oferite de metodele tradiționale - adunarea de texte și chestionarul -, rămîn insuficiente fără înregistrarea unui dialog real, în condiții "naturale", eventual a unuia desfășurat în paralel cu o altă activitate. Dintre
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
Luminița Marcu Ștefan Gencărău este lector de stilistică și dialectologie la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca și lucrarea sa despre Caragiale, devenită carte, a fost la origine teză de doctorat. După cum ne explică una din paginile de gardă, demersul autorului este unul interdisciplinar și propune o investigare a unei secțiuni
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
etc. Textul rămîne: simplu, clar, transmițînd energia inconfundabilă a inteligenței veritabile. Sînt studii publicate între 1957 și 2003, dar chiar cele mai vechi nu par învechite; dimpotrivă, raportate la contextul apariției lor, frapează prin modernitate. Pornind de la datele tradiționale ale dialectologiei, Magdalena Vulpe s-a ocupat de limba vorbită, sociolingvistică, dialog, domenii care urmau să devină tot mai actuale, mai "la modă". Recitind aceste texte, îți dai seama că Magdalena Vulpe reușea de fiecare dată nu numai să comunice ceva nou
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
lung"; "noi rîdem de ei"). Magdalena Vulpe a studiat caracterul popular al limbii pe baza sintaxei, elementul cel mai stabil, dar și cel mai neglijat de cercetătorii precedenți (de obicei atrag atenția fonetica și vocabularul). A scris mult în domeniul dialectologiei (interpretarea și dificultățile de transcriere, arii de răspîndire a perfectului simplu sau a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
predat limba română la universitățile din Torino și Milano, apoi la Universitatea "Eötvös Lórand" din Budapesta. A fost prorector al Universității din Baia Mare și secretar al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. A publicat cărți de lingvistică, dicționare, lucrări de dialectologie și folclor, dar și romane și piese de teatru. Un roman cu un subiect mai puțin obișnuit este Pensiunea Barbagia apărut în 1992. Personajul principal al romanului, un țăran, Axinte Grapini, este arestat în anii stalinismului pentru că îl evocă în
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
de succesori pentru dascălii ale căror nume sunt rostite cu venerație de toți cei a căror viață a fost sau este legată de activitatea Catedrei de germanistică. Pentru perioada până în decembrie 1989, se cuvin menționați ca mentori dr. Johann Wolf (dialectologie, metodică, literatură germană), prof. univ. dr. Stefan Binder (lingvistica germană), prof. univ. dr. Yvonne Lucuța (teoria și practica traducerii, lingvistică contrastivă, semantică și lexicologie), dr. Eva Marschang (literatură germană, stilistică), dr. Herbert Bockel și dr. Walter Engel (literatura germană din
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
prof. univ. dr. Yvonne Lucuța (teoria și practica traducerii, lingvistică contrastivă, semantică și lexicologie), dr. Eva Marschang (literatură germană, stilistică), dr. Herbert Bockel și dr. Walter Engel (literatura germană din Banat), dr. Franziska Itu (metodică), lect. univ. dr. Peter Kottler (dialectologie, interferențe lingvistice). O serie de absolvenți au fost cooptați de-a lungul anilor în colectivul catedrei, remarcându-se ca germaniști: dr. Herbert Bockel, Edith del Mondo-Jenter, Remus Zamfir, dr. Maria Berceanu, Radegunde Tauber, dr. Walter Engel, dr. Maria Grozav, Silvia
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
del Mondo-Jenter, Remus Zamfir, dr. Maria Berceanu, Radegunde Tauber, dr. Walter Engel, dr. Maria Grozav, Silvia Miculescu-Gruber, dr. Roxana Nubert. După decembrie 1989, mentorii au fost prof. univ. dr. Yvonne Lucuța și dr. Marianne Marki (lingvistică), lect. univ. Peter Kottler (dialectologie), conf. univ. dr. Angelika Ionaș (didactică), prof. univ. dr. Roxana Nubert (literatură). Scurt bilanț postrevoluționar Un sumar al activității desfășurate după decembrie 1989 trebuie să menționeze susținerea de teze de doctorat la universități consacrate din spațiul cultural german (Laura Cheie
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
cerne totul prin sita melancolicului“ și „își taie singur cărări noi“. Un roman bombastic și prolix de Marian Constandache, Guvernatorul giruietelor de ceară, i se înfățișează ca o sinteză ‹ de „literatură, teorie literară, sociologie, filozofie punctuală și exemplară, lingvistică generală, dialectologie, semantică, gramatică, teologie, morală, psihologie, psihanaliză, sexologie, comic și satiră, politică, germanistică, turism“ etc. etc. Supradimensionați, diverși autori de o valoare modestă intră în concurență directă cu Shakespeare și Thomas Mann, ceea ce este hilar. Gruia Novac îi ridiculizează fără intenție
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
perspectiva variațiilor în raport cu norma literară a vremii și cu normele actuale. Titlul anunță mai puțin decât cuprinde cartea (prea adesea se întâmplă invers!). Raportarea la normă îi permite de fapt autorului să includă în text un mare număr de fapte dialectologie, stilistice, etimologice; lexicul lui Caragiale e descris și din punctul de vedere al originii și al datării termenilor, cu semnalarea creațiilor expresive, a formulelor idiomatice, a jocurilor de cuvinte, a deraierilor lexicale. Cunoscută fiind bogăția extraordinară a limbajului lui Caragiale
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
Rodica Zafiu S-a stins din viață unul dintre reprezentanții de prim rang ai lingvisticii românești: Matilda Caragiu Marioțeanu, membră a Academiei Române, autoare a unor studii și cărți fundamentale de dialectologie, istoria limbii, fonologie, gramatică, romanistică; cea mai înaltă autoritate, prin prestigiul operei de o viață, în domeniul aromânei. Specialistei de o inteligență și o competență remarcabile, bucurându-se de recunoaștere internațională, îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
de dialectologie, istoria limbii, fonologie, gramatică, romanistică; cea mai înaltă autoritate, prin prestigiul operei de o viață, în domeniul aromânei. Specialistei de o inteligență și o competență remarcabile, bucurându-se de recunoaștere internațională, îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român? (nord- și sud-dunăreană) (1975); a colaborat la Crestomație romanică (1968) cu capitolul despre Dialectul aromân, la Istoria limbii române (1969), la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
gramatică, romanistică; cea mai înaltă autoritate, prin prestigiul operei de o viață, în domeniul aromânei. Specialistei de o inteligență și o competență remarcabile, bucurându-se de recunoaștere internațională, îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român? (nord- și sud-dunăreană) (1975); a colaborat la Crestomație romanică (1968) cu capitolul despre Dialectul aromân, la Istoria limbii române (1969), la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
-se de recunoaștere internațională, îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român? (nord- și sud-dunăreană) (1975); a colaborat la Crestomație romanică (1968) cu capitolul despre Dialectul aromân, la Istoria limbii române (1969), la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și Christian Schmitt, apărut la Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1989) etc. Studiile și articolele publicate - chiar la începutul carierei, de exemplu "Sintaxa gerunziului românesc" (în
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
recuperarea, restaurarea şi întreţinerea de: muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de artă, monumente funerare, plăci comemorative, cimitire şi altele asemenea, protejarea şi revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti; efectuarea de studii şi cercetări de sociologie, istorie, arheologie, etnografie şi folclor, dialectologie şi altele asemenea, precum şi publicarea acestora; colaborarea cu alte instituţii şi organizaţii, din ţară şi din străinătate, pentru realizarea de proiecte în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova; înfiinţarea şi dotarea centrelor educaţionale interdisciplinare, a centrelor de informare şi a
GHID din 8 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251681]
-
graiuri transilvănene cât și unele ale subdialectului moldovean. Se explică astfel de ce fenomenul ceangău a fost studiat cu precădere la Institutul "Sextil Pușcariu" din Cluj-Napoca și la Institutul "Alexandru Philippide" din Iași. Acestea au efectuat cercetări pe teren, cu instrumentarul dialectologiei, dar, constată Ioan Dănilă, aceste cercetări nu au fost publicate într-un corpus distinct, ci numai înglobate în inventarul lexical general al limbii române, cu varietățile ei regionale. Pe de altă parte, la Budapesta s-a publicat, în 1991, un
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]