10 matches
-
Australia) și tropicale montane. Sunt cunoscute în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze opuse simple, sesile sau subsesile, cu punctuațiuni transparente (= pungi secretoare) sau negru pătate. Flori cu corola de obicei galbenă, dialipetală, pentameră, în inflorescențe terminale cimoase. Sepale 5. Petale 5, de obicei contorte sau convolute în mugure. Stamine numeroase, poliadelfe, de obicei mai mult sau mai puțin reunite în 3-5 grupe (fascicule), câteodată cu glande hipoginice intercalate. Gineceu superior 3-5 carpelar
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]
-
acid galic, vitamina C și au proprietăți astringente și antiseptice, fiind folosite în ceaiuri antidiareice și dietetice. Uleiul din semințe, format din acizi grași, este recomandat în alimentația dietetică, pentru prevenirea arterpsclerozei Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, dialipetale, cu androceu și gineceu polimer. Cuprinde ordinele: Saxifragales, Sarraceniales, Rosales, Fabales, Myrtales, Elaeagnales, Rutales, Sapindales, Geraniales, Celastrales, Rhamnales, Euphorbiales, Santalales, Cornales, Araliales, Rafflesiales. Cuprinde speciile lemnoase sau erbacee, cu flori pentamere, de obicei bisexuate, entomogame. Fructele sunt capsule, folicule sau
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
rozetă bazală, care prezintă tentacule glandulifere (secretă lichid proteolitic). Genuri exotice: Dionea sp., Drosophyllum sp. Cuprinde plante cu flori bisexuate, actinomorfe, fiind grupate în panicule, raceme, umbele sau cime. cu polenizare entomofilă, rar anemofilă. Floarea este ciclică, pentameră, dialisepală și dialipetală. Numărul mare de stamine și carpele (dar multiplu la 5) relevă o descendență filogenetică din Policarpigenae. Fructele sunt folicule, nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000 specii de arbori
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
o putemică acțiune antispastică. Cuprinde arbori cu frunze opuse și nestipelate, cu nervație penată sau palmată. În organele vegetative prezintă latex. Florile sunt grupate în inflorescențe corimboase sau în panicule. Floarea este bisexuată (rar unisexuată), de tipul 4-5, dialisepală și dialipetală, cu 8 stamine pe două verticile și cu disc nectarifer. Gineceul este format din două carpele concrescute, iar fructul este uscat, mericarpic, o disamară caracteristică. Singura specie cu flori unisexuate, dispuse dioic și cu frunze compuse (imparipenat-compuse) este Acer negundo
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
unei radii se numește umbelulă (umbelă simplă). La baza umbelei compuse se pot afla hipsofile care alcătuiesc involucrul, iar la baza umbelulei se pot găsi alte hipsofile, ce formează involucelul. Florile sunt, de regulă, bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, dialisepale și dialipetale, cu gineceu bicarpelar inferior. Uneori, toată inflorescența are aspectul unei flori și se poate numi floare biologică. Polenizarea este de obicei entomofilă. Fructul este uscat și se numește diachenă. La maturitate se desface în două semifructe (mericarpii), care sunt fixate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
crispum(pătrunjel), Apium graveolens (țelina), Pastinaca sativa (păstîrnac), Anethum graveolens (mărar) etc. Ca plante medicinale sunt cultivate: Coriandrum sativum (coriandru), Pimpinella anisum (anason), Foeniculum vulgare (fenicul) etc. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu frunze simple sau compuse, cu flori heterochlamidee, dialipetale sau gamopetale. Gineceul este sincarp, cu numeroase ovule dispuse parietal. Sunt răspîndite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, mai rar în zonele temperate. Cuprinde ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales, Begoniales, Cucurbitales, Malvales, Ericales, Ebenales, Primulales. Cuprinde plante erbacee
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cea 1300 specii, mai ales tropicale. Frunzele sunt simple, întregi, opuse, nestipelate. În frunze sunt glande și canale cu uleiuri eterice vizibile în transparență. Florile sunt mari, actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5, cu caliciul dialisepal sau gamosepal, iar corola este dialipetală. Androceul are stamine numeroase, libere sau unite în mănunchiuri (o parte transformate în staminodii). Gineceul are 3-5 carpele unite, uni- sau multilocular. Fructul este o capsulă septicidă, uneori bacă sau drupă, iar semințele nu au endosperm. Hypericum perforatum L. (sunătoare
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de sepala posterioară), colorată corolinic, solitare sau grupate în raceme. Caliciul dialisepal cu 3-5 sepale colorate, dintre care sepala posterioară foarte mare, pintenată și petaloidă; din totalul de 5 sepale rămân numai 3 prin nedezvoltare celor 2 sepale anterioare. Corolă dialipetală cu 3-5 petale, petalele laterale sunt concrescute câte 2. Androceul cu 5 stamine episepale, alterne cu petalele, filamentele scurte și anterele concrescute într-un organ care acoperă pistilul ca o căciulă sau o glugă. Gineceul este format din 5 carpele
Balsaminacee () [Corola-website/Science/334230_a_335559]
-
sau diplohlamideu, cu elementele dispuse hemiciclic. Învelișul floral de culoare albă, roz sau galbenă, cu foliolele dispuse spiralat, este diferențiat în caliciu și corolă. Sepalele și petalele sunt dispuse pe receptacul spiralat. Caliciul este dialisepal (cu sepale separate), iar corola dialipetală (cu petale separate). Floarea are formula K, C, A, G. Androceul este format adesea din stamine numeroase până la 6. Gineceul este semiinferior (la unele specii inferior sau superior), alcătuit din numeroase carpele (pluricarpelar), apocarpe (neunite), uneori sincarpe (unite), dispuse ciclic
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
hermafrodite). Formula florală K C; A G, mai frecventă K C AG. Caliciu dialisepal, din 2-8 sepale (de regulă 4-6), mai mult sau mai puțin inegale, cu estivație valvară, libere sau uneori puțin unite la bază, persistente sau caduce. Corola dialipetală, din petale în număr egal cu sepalele, cu care alternează, de forme diferite chiar în aceeași floare, cele mai multe adânc fidate (divizate) în 3-8 lacinii. Androceul din 3-40 stamine, inserate pe un disc cărnos unilateral, caracteristic familiei, provenit prin lățirea axei
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]