298 matches
-
una de închidere paralizantă în sine.” Sînt atitudini care amenință pe oricine aflat într-o situație similară, față-n față cu obiectul admirației literare și căutînd tonul potrivit lipsit de ditirambi (căci „(...) interviurile amabile nu sînt decît cozerii sau conferințe dialogate.”, cum spune același Florin Mugur). Nici urmă însă a acestor temeri aici: convorbirile Ileana Mălăncioiu - Daniel Cristea-Enache ajung, într-un fel, cam de prea multe ori în acel punct discutabil al adeziunii necondiționate față de partenerul de discuție, al afirmării unui
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
POSTMODERNISTĂ? În postmodernitate, există un gen numit critic fiction, adică o critică ficționalizată, care recurge masiv la procedee literare. Și în România, Lovinescu, în tinerețe, influențat de impresioniștii francezi, scria foiletoane în care opiniile despre cărți erau redate printrun scenariu dialogat, ca la teatru. Acest dialog nu dădea un verdict despre carte, aceasta era analizată din mai multe perspective. Criticul postmodern nu mai vrea să construiască ierarhii, canoane. Cultura postmodernă este o cultură a pluralităților, a multiculturalismului. Critica trebuie și ea
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Ion Barbu așezase și el în primul rând preotul, urmat de militar și abia la urmă de poet. Ionathan X. Uranus a fost prieten și cu E. Ionescu, dar acesta și l-a amintit în Franța doar pe Urmuz. Texte dialogate ca Ascensorul. Dramă filosofică într-un act și Cum se face o casă (Arhitectură) pot fi apropiate, prin absurdul (nonsensul) replicilor ori cel fabulistic, de teatrul ionescian din prima fază, aceea a explorării limbajului. Iată și anecdotica din Englezește fără
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
literar, în patologia și terapia limbajului, în analiza mijloacelor de comunicare în masă, a limbajului politic (și în genere a diferitelor forme de distorsionare a comunicării). În studiul interacțiunii comunicative, trebuie evocat mai întîi ceea ce Tatiana Slama-Cazacu a numit sintaxă dialogată (replici întrerupte, care se completează reciproc) și sintaxă mixtă (în care se combină elementele verbale cu cele non-verbale: gesturi, mimică). Lipsa de cunoaștere sau de interes pentru aceste forme reale ale dialogului e constatată în învățămînt: în dialogurile aberante, artificiale
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
angelismul său fără îndestulător har, convertit în mistuitor-rece ebuliție estetă. Acel obsedant Mallarmé, producător - bardul nostru îi reia cuvintele teoretice - al unui "prodigiu de racursiuri și elanuri, într-o scrisură corporală, un lucru-a cărui redactare ar cere,-n proză dialogată sau descriptivă, lungi perioade: Poemul pur, adică liber de-ntreg tacîmul scriptologic... " (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Sau care îi inspiră asemenea incantații ale densității programate: "O perlă-așez în lacră-mi, plînsă/ de ochiu-i vag în cercu-i clar./ Deochiu-i vag
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
o fecioara îl îmbie cu o spadă și o carte (simboluri ale activității), iar de cealalta o altă fecioara cu un buchet de flori (simbol al contemplativității). Sub această emblemă este așezat examenul autoscopic prin care scriitorul, într-o disputa dialogata, dintre Alter-Ego și Ego încearcă să-și definească personalitatea, biografia, cazul său. Caz interesant atât prin ceea ce are comun cu destinul generației sale (al acelei "corăbii cu ratați" despre care a scris altădată și pe care o caracterizau individualismul anarhic
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
voie a respectivă literatura pe undeva, pe la periferia genurilor literare. Autorul acestei catalogări ne vorbește despre extrapolarea, imaginarea verosimilului alături de real ca fiind o soluție "artistic șubredă", căci evenimentul major e descompus în fapte și destine individuale, tratate anecdotic și dialogat, cu presărare de detalii pitorești. Viziunea, iertata fie-mi "acuzația", e prea globală! La fel si insistența pe care o consumă teoreticianul, preschimbînd în... reportaj aproape orice nouă formațiune literară de tipul nonfictiunii: "Cu privire la această formă de literatură, apărută în
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
ample ale autorului (La hanul lui Mînjoală, La conac, Kir lanulea, Calul dracului) optează pentru fraza arborescentă, pentru pitoresc lexical, pentru descriere - adică pentru tot ceea ce pînă atunci prozatorul repudiase. Stilistic vorbind, Caragiale devine un anti-Caragiale. Proza extrem de concisă, integral dialogată, intens orală începe să coexiste cu cea mai elaborată și mai artistă proză. Flaubert ajunsese incontestabil maestrul celor doi. Nu sub forma influenței directe, ci a modului de a concepe literatura. Pentru amîndoi. Arta, cu majusculă, ajunge echivalentul unei religii
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
și bătrân acum,/ simt cum mă privesc/ ca pe un pericol/ și mă jefuiesc - obscen/ ca pe un lucru”. Cam în acest mod contrapunctic ar trebui citit întregul volum. O primă parte, mai agitată, mai zgomotoasă, mai sarcastică, cu intervenții dialogate, cu personaje, cu vervă și umor, și o a doua parte, cu poeme mai scurte, mai concise, scrise în tonalitatea bluesurilor, având în centru un subiect liric care își exprimă, emoționant și cu mare finețe, stările de derivă și de
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
Mul 1996). Nevoia de dialog cât mai apropiat de acela din situațiile obișnuite este evidentă și transpare, între altele, din "graba" replicii - atunci când este posibil -, iar în această rapiditate și "apropiere" între replici se vădește șí ceea ce am numit "sintaxa dialogată". Numai semnalarea acestor inadvertențe, deci o perspectivă clar umanistă și de cunoaștere a realității umane a dialogului, a generat conștiința "problemei" și încercările tehnice, inginerești, de depășire a acestei situații (mai întâi prin înlesnirea rapidității propriu-zise a schimbului de replici
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
cu excepția acelui Pe front îndatorat vechiului mod al lui Sorescu de a înțelege și a scrie poezia. Astfel că esențializarea imaginarului se realizează împreună și coextensiv cu o esențializare a lirismului însuși, eliberat de parcursurile epice și de structura dramatică, dialogată, pe roluri și personaje, cu voci și experiențe diferite. Dacă „lumea” se reduce acum la elementele ei fundamentale și la puntea care o desparte, încă, de un dincolo întrezărit, poezia nu mai poate fi desfășurată și pletorică, acordată cu discursul
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
Manolescu), după cum avem și critici întru totul serioși a căror carieră publicistică s-a sfârșit înainte de a începe. În această din urmă categorie, cel mai sonor exemplu e cel al profesorului Paul Cornea, care în recenta lui carte de memorii dialogate își mărturisea mâhnirea de a fi abandonat gazetăria literară forțat oarecum de împrejurări (avea de ales, în plin deceniu al cincilea, între a rămâne demn și a se plia pe rigorile regimului). Mâhnirea aceasta mi-a dat de gândit. Și
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
S.F., particule minuscule care produc o rețea emaptică permițând dizolvarea unuia în celălalt până la indistincție, o frumoasă definiție dată prieteniei. Ca și cum n-ar fi de ajuns, cei patru organizează mici scenarii, un fel de dicteuri automate nu pe hârtie, ci dialogate precum "câmpurile magnetice" ale lui André Breton și Philippe Soupault. Aceste câmpuri magnetice îi țin conectați, sau poate philetonii, iar când Yumi încearcă să evadeze nu găsește decât drumul de întoarcere. În afara prietenilor, a cercului lor nu se mai află
Călătorii într-o curte interioară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7047_a_8372]
-
Stifter a fost asimilată, dialogul concentrează esența acțiunii, nuvelele pot fi considerate piese de teatru, drame cu final imprevizibil. O bună parte din discursul autorului, din textul asumat de Slavici însuși nu reprezintă altceva decît punți de legătură între scenele dialogate. Textul auctorial la Slavici este o uriașă didascalie, preparare și concluzie a scenelor dialogate. Acuzațiile de platitudine verbală, de lipsă a imaginației lingvistice aduse autorului își pierd relevanța dacă vedem în aceste episoade simple didascalii pentru marile confruntări dialogale. Talentul
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
teatru, drame cu final imprevizibil. O bună parte din discursul autorului, din textul asumat de Slavici însuși nu reprezintă altceva decît punți de legătură între scenele dialogate. Textul auctorial la Slavici este o uriașă didascalie, preparare și concluzie a scenelor dialogate. Acuzațiile de platitudine verbală, de lipsă a imaginației lingvistice aduse autorului își pierd relevanța dacă vedem în aceste episoade simple didascalii pentru marile confruntări dialogale. Talentul dramatic al autorului, tradus în arta dialogului, se dovedește remarcabil. în marile scene, nu
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
cu mimici sugerând reacții față de evenimentele trăite de personaje 1. Opoziția dintre cor și actori structurează tragedia într-o manieră strictă. Așa cum subliniază Aristotel în Poetica sa (1452 b 14Ă, textul evoluează în funcție de alternanța părților cântate, rezervate corului și părților dialogate ale personajelor. Astfel, piesa începe printr-un prolog vorbit, care permite situarea acțiunii într-un anume context spațio-temporal; apoi în fața publicului își face intrarea corul, într-o mișcare cântată (parodosă; urmează acțiunea propriu-zisă, diferitele episoade fiind separate prin „cântecele pe
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sau de Cleopatra hîrjonindu-se cu Cezar precum Tanța cu Costel. Doamna Bovary sînt ceilalți este construită după o schemă mai complexă reiterarea "teatrului în teatru" prin care spectatorul este "surprins" suplimentar și silit să renunțe la asimilarea monotonă a anecdotelor dialogate. Cel mai bun "scenariu" pare a fi Pescărușul din livada de vișini. Grijei cu care se aplică procedeul tehnic i se alătură aici și atenția acordată "povestirii". Eroii din cele două piese ale lui Cehov cărora li se adaugă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
partea întîi, relevă un mare romancier. De la scenele inaugurale (între Păturică și Tuzluc, între Caragea și Banul C., între Kera Duduca și Păturică), pînă la înfruntările cruciale, unde personajele își arată zgomotos propria lor față, romanul se susține pe partituri dialogate, compuse de un autor cu evidentă vocație dramatică. Ciocoii vechi și noi se poate transforma ușor în dramă, fără ca substanța operei să fie văduvită (fapt care s-a și realizat). Arta dialogului - o artă dificilă în operele narative, pîndită mereu
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
lucru ready made. O dată cu foarte eleganta ediție de față (care conține facsimilul celei originale, adică L'alito eterna plus Femeia neagră...), bibliografia strict românească a lui Andrei Codrescu se amplifică - fără exagerări - văzând cu ochii. După amintitul Instrumentul negru, după dialogatul Miracol și catastrofă, după "cadavrul desăvârșit" al Submarinului iertat, iată încă o dovadă care zdruncină expedierea cumva prea lejeră a acestui autor în raftul de literatură americană. Patru cărți în limba maternă legitimează deja, orice s-ar zice, un scriitor
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
visată și naratoarea nu știe de către cine: de acea prietenă sau chiar de ea însăși (Rechinii războinici cu ochii albaștri). În Îngerul exterminator, momente coșmarești (dialog cu un arici) alternează cu situații dintr-o realitate stranie, cu un mic eseu dialogat, pe tema extincției, și cu un altul inspirat de un paragraf din Muntele Vrăjit al lui Thomas Mann, în care se afirmă că iubirea neîmpărtășită sau refulată provoacă boală. Iubirea împlinită exercită, dimpotrivă, o acțiune terapeutică. Locuitoarea din "Îngerul exterminator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
teatrelor din Franța (pentru că acelea din România l-au „dezamăgit“) două piese: Totul sau nimic și Necunoscuta avea ochii albaștri. Aceste piese (incluse în volumul Totul sau nimic, ediție bilingvă româno-franceză, Ed. Cantemir-Golea, localitate nemenționată, 2008) sunt povești de dragoste dialogate, simpliste și previzibile. Fiecare dintre ele se termină cu bine - nu cu o nuntă, ca poveștile propriu-zise, ci cu momentul considerat fericit în care femeia, îndelung asediată, îi cedează în sfârșit bărbatului. Din nefericire, tocmai acest moment este expediat sau
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Nu i-ar mai răbda pământul!" Mare lucru experiența de viață, impresionantă memoria fabuloasă, indubitabilă măiestria relatării profesorului, în care frazele curg domol, bine-așezate în pagină, cu figurile de stil ascultătoare la locurile potrivite, cu relatarea amplă, "spartă" de intervențiile dialogate ce dau vioiciune și savoare particulară, prin limba folosită. Se simte în el participarea la viața socială, dar asta nu-l îndepărtează nici o clipă de postura de observator, consemnator, moralist. Autorul se retrage din prim-planul acțiunii sau al relatării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
scriitor: Dimitrie Cantemir. Dacă scrierile sale aparținând atâtor științe și discipline (istoria, geografia, orientalistica, logica, filosofia, teologia, muzicologia) au astăzi o valoare mai mult documentară, operele lui literare: Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea (Iași, 1698, în special partea I, dialogată) și mai ales Istoria ieroglifică (1705) își păstrează și astăzi valoarea nealterată. O parte componentă de primă importanță a artei literare a lui Cantemir o reprezintă stilul său; prin acest stil culminează stilul savant, cărturăresc în limba română, inaugurat de
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
de comunicare, cu evidențierea ideilor fundamentale - audierea/ascultarea diferitelor tipuri de texte pe canale diferite - audierea diferitelor tipuri de texte, evidențierea și notarea temei/subiectului și ideilor fundamentale dintr-un text oral cu tehnici simple de notare - recunoașterea formelor de comunicare (text dialogat, narativ, descriptiv) - recunoașterea contextului, a timpului, a spațiului, respectiv identificarea partenerului de dialog - exerciții fonetice pentru pronunția și diferențierea pronunției sunetelor în limba română și maghiară - exerciții pentru evidențierea duratei vocalelor, consoanelor - exerciții pentru pronunțarea consoanelor transcrise cu două sau
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
acestora - sarcini ludice care demonstrează înțelegerea specificului textului citit, prin formularea răspunsurilor la întrebări - exerciții pentru a înțelege dacă un text a fost scris folosind sau nu formulele de politețe - completarea textului cu informații parțiale - citirea atentă, inteligibilă a textelor dialogate - exersarea lecturii fluente, expresive (zicători, ghicitori) 3.2 Intenții de comunicare în situații de vorbire nonliterare și literare - exerciții, care vizează recunoașterea și exprimarea gândurilor nerostite și a motivelor ascunse ale actorilor - practicarea citirii corecte, expresive - interpretarea textelor simple - practicarea utilizării
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]