385 matches
-
trăit, unde toată lumea se cunoștea, pe malul unui rîu cu ape diafane ce curgeau repezi într-o albie de pietre lustruite, albe și uriașe, ca niște ouă preistorice. Pe înserat, mai ales în decembrie, cînd treceau ploile și aerul devenea diamantin, Sierra Nevada de Santa Marta părea că atinge cu piscurile-i dalbe plantațiile de bananieri de pe malul celălalt. De acolo se vedeau indienii aruhacos alergînd în șiruri de furnicuțe pe coastele muntelui, cu sacii de ghimbir în spinare și mestecînd
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
celuilalt mijloacele cu care acesta să se întoarcă împotrivă-i, să îl concureze în, nu-i așa, atât de (ig)nobila bătălie pentru sărmanele resurse ale planetului. Nu e oare mai simplu, mai firesc(?) să îi manipulezi superb, rafinat, din ce în ce mai diamantin, pe cei nealeși să participe la ospăț și să le oferi doar iluzia acestuia? Iar tu, superiorul, istețul, cel solid "mobilat interior" să capeți, cum de altfel se cuvine, și "mobila exterioară", celorlalți rămânându-le, mulțumitor, așchiile și surcelele. Mobila
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
rușine pentru cum trăim și cum vorbim” - conchide, cu o lacrimă abia înmugurită, dar bine ascunsă, la colțul ochilor, autoarea evocării N-a plecat cu totul niciodată..., din Amar de Cernăuți. ...Doina Cernica a presărat - ca pe o feerică glazură diamantină, de-a lungul întregii sale părți din acest volum: Dulce de Suceava - secvențele despre Poetul Național: Cu Eminescu, dar fără noi..., ,,Scriitorul citește”: Eminescu și Bucovina, Festivalul Literar ,,Mihai Eminescu” 2010, O carte despre Eminescu și Cernăuți, Eminescu sărbătorit de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
jugului străin, nu poate să nu ne emoționeze elogiul adus de dl Al. Fl. Tene nemuritoarei limbi române. Mi s-a părut extrem de original și credibil comentariul poetului-matematician de pe continentul nord-american F. Smarandache la PPS „Val, Lumină, Timp” despre colega diamantina de specialitate și de creație, dna redactor-șef Doina Drăguț. Impresionează, de asemenea, incursiunea dlui prof. poet A. Botez în creatța celor doi frați, poeții orfici Bota. Intrigă conceptul de cultură „anglo-mozaică”, lansat de compatriotul nostru din Germania V. Român
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, “Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte, cal liber precum un vis nepotcovit, inovatoare capră supusă berbecului, descurcăreața maimuță, metodic cocos, sensibil câine, generos mistreț cu colți diamantini și lunatici - oare sunt? Ce-ai vrea să fiu? Dincolo de toate-ndrăznelile inimii mele caut Graalul cel sfânt... 14 Ianuarie mă începe cu teamă. Cu Sfanțul Vasile în lacrimi de dor, cu puterea creștină pe săbii ce mor! Genarie scump
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
calm, rătăcit în livadă, idealist precum un dragon la porțile Poeziei, seducător șarpe Uroboros, năpârlind, ah, de la coadă spre moarte, cal liber precum un vis nepotcovit, inovatoare capră supusă berbecului, descurcăreața maimuță, metodic cocos, sensibil câine, generos mistreț cu colți diamantini și lunatici - oare sunt? Ce-ai vrea să fiu? Dincolo de toate-ndrăznelile inimii mele caut Graalul cel sfânt... 14 Ianuarie mă începe cu teamă. Cu Sfanțul Vasile în lacrimi de dor, cu puterea creștină pe săbii ce mor! Genarie scump
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rol, lucea talentul în el ca diamantul“... Neștiute, poveștile teatrului zac în el tăcute și se lasă greu ispitite, căci Nea Nică nu-i ...Ion Creangă, cum singur zice. Dar odată scoase la lumină, ele, istoriile, lucesc precum Titi Buzoianu: diamantin... Soarta n-o ghicești Nica Lazăr s-a născut în 1930, într-un sătuc bihorean și nimic din lumina stelei de-atunci nu dădea semn că ursita lui e sub bolta teatrului. Și-a pierdut mama când avea un an
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
predau umanioare". Ironia sare din pagina la tot pasul, se ironizează vechile mituri: Pe cînd delfinii se jucau / Prin baptisterii și-n piscine / Zvîrlind pe rînd în Menelau / Cu mingi de polo sibiline", vechile retorici: "Că doi copii cu ochi diamantini / Blagosloviți nespus de ursitoare / Noi ne jucăm - ții minte? - Printre crini / Cu al contelui cuțit de vînătoare". Uneori accentele se îngroașă, limbajul se învîrtoșează, punînd în drepturi ocara bășcălioasa de tip villonesc: Rămîne ea: o matracuca beata / Trăgînd aghiose-n lege
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
mai scrie? Acum ca și altădată: aș vrea să fac ceva imposibil, să trăiesc o viață a altcuiva, să mor o dată cu un întreg continent". E un cult al sfîrșitului care cristalizează în ideea supremației ultimului asupra începutului, speculația crepusculară cu diamantine iradieri: "Elasticitatea memoriei și a impusurilor. Cineva care nu e nimeni, ceva care este nimic - se contopesc într-o a treia stare, un fel de totalitate transsubstanțială, undeva în preajma a ceea ce numim Dumnezeu. E neîndoios că ordinea cosmică reține mai
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
ajungea până la călcâie, stelele au început să danseze într-un ritm lent și cunoscut, luna apăru ca o doamnă palidă și cam trecută, ca o secere luminoasă pe al cărei colț de jos se legăna Maria, cei doi zulufi scăpărau diamantin, Amoraș a apăsat zoom-ul calculatorului și ochii iubitei lui și-au apropiat verdele smarald până la ochii lui, apoi a fost cotropit în întregime de marea cea verde, făcea parte din ea, așa compuși au plecat în zbor de luceferi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
Numai că, Ifi-Geniu al nostru își mușcă propria logică. Să ne facem înțeleși. Cu ceva timp în urmă, Ifi-Geniu cel de serviciu la porțile literaturii române și de pretutindeni, mereu, întruna și pururi fără viciu, a decretat că revista „Constelații diamantine” este cea mai proastă revistă pe care a rumegat-o, de când paște pe pășunile literaturii române. Că este mai ceva decât revista „Urzica” de odinioară. Că omagiul adus poetului național este sforăitor. Că publică tot felul de neaveniți! Prea bine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
suportă. S-ar anula, în felul acesta, dreptul la liberă exprimare! După Ifi-Geniu, numai consacrații de busuiocul USR-ului au căderea de a vorbi, de a face reviste, de a decreta valori și judecăți de valoare. Numărând useriștii din „Constelații diamantine”, am constatat că fiecare ediție s-a bucurat de prezența a cel puțin zece scriitori ai Marii Uniuni. Și atunci? Ce să înțelegem? Pentru Ifi-Geniu, nici confrații săi întru nemurire nu au valoare. În zborul spre Parnas, îi faultează, fără
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
amiaza mare. Nu-i este frică de cartonașul roșu pentru că, acolo, sus, cineva îl iubește peste poate. Bine-a zis cine-a zis despre gunoi și bârnă! Până una-alta, bărbatul ascuns sub fusta unei femei nu are perspectiva „Constelațiilor diamantine”, nici nu are cum, ci doar larga perspectivă îngustă a fustei. Dacă tot își obosește ochii pe frontispiciile altor reviste, să și-i delecteze, măcar, pe textele propriei reviste, în care cântă „CUCU’, din cauza „pierderii legăturii CU CUltura”. Datele tehnice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
plină cu otravă,/ Și colindând sub norii de grafit,/ Am semăna furtuni și-am cerne pleavă.// Chiar sufletul mi l-aș amaneta,/ De-aș ști că ziua-ncepe iar cu tine,/ Cu anotimpuri calde-aș cocheta,/ Să-mi împrumute ploi diamantine.// Cu ele ne-am spăla păcate vechi/ Dintr-un destin confuz, invariabil,/ Am strânge picăturile-n perechi,/ Sub giulgiul unui soare perisabil.// Pe-un crater nou stă partea ta de cer,/ Eclipsă văd în inima-ți de gheață,/ Se zbat
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe coapsa ta a scris tăcere, vântul, A'ncătușat-o'n pori să îmi inspire Arzânde patimi, flagelând cuvântul Cu voluptuasa, liniei, unduire. Pe coapsa ta înșiră, ploaia, purul Mir venusian pentru hulpavă vrere, Diamantine voaluri pe conturul Nesațului stârnit de mângâiere. Pe coapsa ta, lumina încrustează Poieni pentru pornirea mea păgână, Stârnită'n crucea nopții, ori amiază Și'n vremea când crepusculul o'ngână. Alint, ori zbor de fluturi, poate frunză, Sărut, privire lacomă
PE COAPSA TA ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381817_a_383146]
-
n-avea stil, nici inimă îndeajuns, ușa scârțâi retractil, intră o arătare, nici cal și nici faun, cu copite pe pleoape, se așeză pe scaun și spuse, destul ați vorbit, e rușine, să trecem la fapte și plânse cu lacrimi diamantine. Dacă păsări negre trec deasupra noastră, le lăsăm să treacă, viața noastră meargă, unde le e cuibul, nimeni nu se-ntreabă, sufletul ascunde cuibul, teamă neagră. Să trăiești o mie de vieți, o mie păsări fericite urcă-n Poesie. Plictis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
n-avea stil, nici inimă îndeajuns, ușa scârțâi retractil, intră o arătare, nici cal și nici faun, cu copite pe pleoape, se așeză pe scaun și spuse, destul ați vorbit, e rușine, să trecem la fapte și plânse cu lacrimi diamantine.Dacă păsări negre trec deasupra noastră, le lăsăm să treacă, viața noastră meargă, unde le e cuibul, nimeni nu se-ntreabă, sufletul ascunde cuibul, teamă neagră. Să trăiești o mie de vieți, o mie păsări fericite urcă-n Poesie.Plictis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
ei cel negru, nalt și mare. REGINA ALBĂ În mantii lucitoare de hermine, Frumoasă cum nicicând nu s-a văzut, Chiar regele, vrăjit, rămâne mut În fața ei, regină-ntre regine. Puterea ei e mare, cum a vrut, Regatu-i alb, lumini diamantine, Iubirea multă zi de zi o ține Doar într-o-mbrățișare și-un sărut. Iar dragostea, pentru regina dalbă, Devine obicei, se face lege, Pentru supușii toți din țara albă Și chiar pentru bătrânul mare rege, Senine zile și le
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
evocatoare. Am văzut în Georgeta-Ioana Iordache nu numai o instrumentistă de certă performanță, ci și o prezență scenică în măsură să potențeze imbucurător efectul ideatic și de viață dintr-o partitură sau alta. Sunetul său nobil, distinct, și cu densități diamantine este plasat la înălțime, și aici nu este nicidecum vorba de registrul instrumental. Georgeta-Ioana Iordache, evoluează cu vioara sa într-un permanent flux de frumuseți îndatoritoare. Ceea ce am urmărit cu o suprindere de nestăpânit este precizia cu care violonista utilizează
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
Pascal, J.J. Rousseau sau Nietzsche sunt doar câteva nume reprezentative. Prin maximele și aforismele lor, scriitorii acestui gen au oferit repere pentru comportarea morală a omului, fapt pentru care, în perioada secolelor XVII - XVIII, erau numiți „moraliști”. Prin cartea Gânduri diamantine, scrisă în numele înțelepciunii, Vasile Fetescu face din plin dovada calităților despre care vorbeam, pășind în cercul magic al „moraliștilor”. În cele peste 1300 de aforisme, cugetări și gânduri, distribuite relativ egal în ambele cărți, domnia sa ne convinge prin limpezimea și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
oarecum străin, convențional, artificial și de felul contingentului pentru o anume idee, un anume mesaj, ci ele, cuvintele aforismului, sunt tocmai ideea, mesajul în cauză, de felul substanțialului. După lectura celor două cărți de aforisme, „Stropi de înțelepciune” și „Gânduri diamantine”, ale ilustrului pedagog și scriitor Vasile Fetescu, ni se dezvăluie însuși aforismul fulgurare și fulgerare autoritară, cu amprenta de caracter a autorului. A da, ca autor, la iveală un aforism înseamnă de fapt a te da: întreg, fără de rest. Înseamnă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
om. Vocea acestei vocații se face auzită în multe aforisme. Cu prioritate, în studiul de față ne interesează modul cum „își corespund” aforismele, aceste replicifațete ale autorului-luminătorului, care experimentează condiția de a fi un diamant viu, a fi cu „gânduri diamantine”. Cinstit, autorul recunoaște faptul că „Cel mai dificil rol de interpretat (sbl. ns.) în viață este să fii tu însuți în orice împrejurare”. Autorul și-a cristalizat propria sa concepție despre lume și viață, e în permanentă relație cu „Măria sa
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și în alte situații, în cazul violonistului Alexandru Tomescu claritatea construcției Concertului mozartian, al patrulea, în re major, se sprijină pe limpezimea, pe eficiența gândirii artistice. Este expresia vie a unei inteligente și necondiționate implicări ce asigură, spre exemplu, strălucirea diamantină în realizarea Preludiului în mi major de Johann Sebastian Bach, miniatură oferită în finalul concertului la cererea insistentă a publicului.
Tineri performeri by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9550_a_10875]
-
ar fi imposibil; dar autorul "nouăzecist" care îl proiectează pentru a-l parcurge eșuează, vizibil, în tentativa lui. Concepția se vrea limpede și unitară, cu texte prezentând omogenitatea cerută de noua problematică. Ele ar constitui fațete ale unei aceleiași prisme diamantine, suprafețe prin care lumina dumnezeiască trece și se răsfrânge. Nu atât "filozofia" plachetei ridică semne de întrebare, cât concretizarea ei artistică, expresivitatea versurilor făcute s-o exprime. Există în Inima de diamant mai multe versuri frumoase, însă nici un text în
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]