10 matches
-
mai greu de suportat decăt opusul ei: “Dar fiecare cu măsura sa / căci greu e de suportat / Nefericirea; însă și mai grea e fericirea.” Cartea a II-a se deschide cu precizarea că virtutea este de două feluri : etică și dianoetică, cea din urmă fiind reluată ca temă predilectă în Cartea a VI-a unde Aristotel mai transmite și faptul că sufletul are două părți : partea rațională și cea irațională, omul care luptă pentru a-și căștiga demnitatea avănd nevoie de
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
directă al oricăror eforturi de perfecționare individuală. El acceptă medierea reflexivă, în parte cu scopul unei adecvări la sarcina adaptativă, în parte pentru o normă a desăvârșirii de sine (care implică dobândirea de virtuți noetice și înțeleapta întrebuințare a virtuților dianoetice). Această normă este deservită programatic de către demersul educațional, care înseamnă în chip esențial dinamică a evoluției capacităților, o dinamică ce reclamă o eficientă cunoaștere de sine în vederea calibrării adecvate a efortului și a resurselor. Statutul desăvârșirii nu devine însă un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a cunoașterii la activitate"46 și care viza cunoașterea însăși ca provenind dintr-o dispoziție naturală a minții umane de a aprehenda principiile de bază ale comportamentului. Ea este de regăsit apoi în încercarea carteziană de intemeiere a tuturor virtuților dianoetice în cele noetice, încercare care desăvârșește tradiția medievală originând în puterea intelectului de a judeca bine tot succesul acțiunilor morale. Filosoful francez considera că "de vreme ce voința noastră tinde să urmeze sau să evite ceea ce intelectul nostru își reprezintă ca fiind
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atingerea valorilor morale se însoțește în conștiință cu o extindere a limitelor ei, cu o întărire...a acesteia"55), pe de altă parte pentru că înzestrează instrumentarul subiectiv în fața unei realități solicitante. Natura etică este mai pregătită pragmatic în virtutea dotației sale dianoetice și mai capabilă de salt adaptativ în virtutea celei noetice, confirmând adagiul idealului clasic după care eficiența este întemeiată reciproc în virtute, iar îndemânările curente sunt semne ale unei înzestrări individuale generaliste dobândite pe linie spirituală în tensiunea permanent reîncărcată a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
demersurilor științifice), decupabile din tabloul general al înzestrărilor în vederea evidențierii rolului lor determinant în economia oricărei cercetări sau în vederea creionării unui model de personalitate de autentică vocație contemplativă. Ele se edifică pe parcursul procesului formativ în aceeași manieră ca și cele dianoetice, însă sunt menite unui statut de centralitate și unei funcții de universală utilitate, devenind constitutive principalelor specii de activitate conștientă în asemenea măsură încât, într-o modernitate marcată de exigențele profesionalismului, fac obiectul corpului educativ fundamental și sunt integrate celor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
într-un spațiu al valorii constrângătoare, fără a prelua morga solemnă a imperativelor categorice care definesc raționalitatea axiologică. Așa devine posibilă, cu înaltă investitură și cu veșmânt spiritualizat, legitimarea reperelor principale ale proiectului existențial, întemeierea în solide concepte ale administrării dianoetice a acestor jaloane esențiale, care ajung în final să dea o culoare responsabilă și avizată tuturor actelor din raza unui parcurs individual. Comuna exercitare pragmatică nu este despărțită de rigorile interiorității etice, iar aceasta din urmă își găsește suprema confirmare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
universale. Apoi, conștiința de sine înseamnă disciplină autoimpusă. Aceasta din urmă ajunge să primeze în orice filosofie a conduitei care adună modalități multiple de angajare în act, construind condiția unei libertăți etern-lucrătoare și întărind o componentă indispensabilă a autocontrolului. Virtuțile dianoetice și echivalentele lor pragmatice țin de ritualul unor exersări care aduc în sfera relațională a individului precepte axiologice generale și edifică astfel reguli de comportament. O viziune adecvată și cuprinzătoare proiectată asupra materiei trăirilor proprii furnizează facilitările de care are
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și eliberează disponibilitățile active de orice obstacol interior sau de orice mecanism întârzietor. Concentrare și focalizare, anticipare și prevenție, intuiție și reactualizare oportună, sunt toate arme ale unei vigilențe de natură practică ale cărei virtuți înlesnesc fuziunea dintre noetic și dianoetic, patronând o armonie interioară care coboară de pe soclul unui aproape intangibil ideal. Aria în raza căreia inteligența și forța cognitivă înlocuiesc succesiv o formă generalizată de cristalizare a unei scheme de act devine tot mai mare pe măsură ce rădăcinile motivaționale și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mintea este pur și simplu copleșită și părăsește cu totul activitatea ei naturală. Este aici implicată o dublă consecință în ceea ce privește situația minții pe această culme a contemplației. Pe de o parte, mintea își suspendă mișcarea potrivit naturii sale create, cea dianoetică, și intră într-o oprire în sensul renunțării la orice încercare, fie și minimală, de înțelegere a ceea ce se înfățișează ca o Realitate, ce îi depășește într-un mod radical categoriile sale. Însă, pe de altă parte, mintea nu se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
infinitezimale, în care tensiunea și dispunerea savantă a liniilor ce alcătuiesc desenul textual se îmbină cu finețea rece a inciziei logice. Început ca hermeneutică, demersul critic inaugurat de I. tinde către ceea ce autorul numește „hermenoetică” - metodă interpretativă ce încifrează înțelesul dianoetic al textului în sensuri noetice. Cartea de debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate Grupul ’63. Eveniment premergător a ceea ce mai târziu se va numi postmodernism, resurecția spiritului avangardist se face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]