31 matches
-
albe, fără semne larvare, gogoși ovale, albe, galbene) și grupei de rase japoneze (larve cu semne larvare, gogoși alungite, centurate, culoare albă sau galbenă). 1.2. Clasificare Ouăle de viermi de matase se clasifică în două tipuri: a) hibernate, cu diapauza, care se utilizează în creșterile de viermi de matase în anul următor producerii lor; ... b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL și care se utilizează pentru creșterile de viermi de matase în anul producerii lor
NORME TEHNICE DE CALITATE din 24 decembrie 2002 privind ouăle de viermi de mătase comerciale şi gogosile de viermi de mătase crude, din specia Bombyx mori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148044_a_149373]
-
centurate, culoare albă sau galbenă). 1.2. Clasificare Ouăle de viermi de matase se clasifică în două tipuri: a) hibernate, cu diapauza, care se utilizează în creșterile de viermi de matase în anul următor producerii lor; ... b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL și care se utilizează pentru creșterile de viermi de matase în anul producerii lor. ... 2. Condiții tehnice de calitate Ouăle de viermi de matase trebuie să îndeplinească următoarele condiții de calitate: Caracteristici
NORME TEHNICE DE CALITATE din 24 decembrie 2002 privind ouăle de viermi de mătase comerciale şi gogosile de viermi de mătase crude, din specia Bombyx mori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148044_a_149373]
-
albe, fără semne larvare, gogoși ovale, albe, galbene) și grupei de rase japoneze (larve cu semne larvare, gogoși alungite, centurate, culoare albă sau galbenă). 1.2. Clasificare Ouăle de viermi de matase se clasifică în două tipuri: a) hibernate, cu diapauza, care se utilizează în creșterile de viermi de matase în anul următor producerii lor; ... b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL și care se utilizează pentru creșterile de viermi de matase în anul producerii lor
ORDIN nr. 658 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de calitate privind ouăle de viermi de mătase comerciale şi gogosile de viermi de mătase crude, din specia Bombyx mori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148043_a_149372]
-
centurate, culoare albă sau galbenă). 1.2. Clasificare Ouăle de viermi de matase se clasifică în două tipuri: a) hibernate, cu diapauza, care se utilizează în creșterile de viermi de matase în anul următor producerii lor; ... b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL și care se utilizează pentru creșterile de viermi de matase în anul producerii lor. ... 2. Condiții tehnice de calitate Ouăle de viermi de matase trebuie să îndeplinească următoarele condiții de calitate: Caracteristici
ORDIN nr. 658 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de calitate privind ouăle de viermi de mătase comerciale şi gogosile de viermi de mătase crude, din specia Bombyx mori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148043_a_149372]
-
din nou în straturile superficiale ale solului și își continuă evoluția, hrănindu-se cu organele subterane ale plantelor. Spre toamnă, în cel deal doilea an, după ce au năpârlit încă de 3 ori, larvele se transformă în adulți, care intră în diapauză hiemală. Ca paraziți, la coropișnițe se citează unele specii de nematozi (Oxyurius, Telestonum) și acarieni (Neothrombium, Caloglyphus, Rhizoglyphus), iar ca prădători diferite păsări (grauri, ciori etc.) și mamifere (cârtița, chițcanii etc.). Plante atacate și mod de dăunare. Coropișnița este o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plantă sau de pe plante apropiate. Dezvoltară larvară durează 15 - 18 zile. Larvele mature se retrag în sol, unde în celule speciale se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar adulții, care se hrănesc o perioadă și apoi intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții produc perforații în limbul foliar, iar larvele se dezvoltă în frunze, rozând parenchimul dintre cele două epiderme. Din cauza atacului frunzele se usucă. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri specificate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
elipsoidal, de culoare albă. Larva are 3 - 4 mm lungime, este apodă, albă, capul brun-deschis (fig. 8 b). Biologie. Iernează ca adult sau larvă în sol și are o generație pe an, cu două cicluri evolutive în funcție de planta gazdă și diapauză. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara în luna aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plantele gazdă și pătrund în sol la 45 cm adâncime, unde își confecționează o celulă de pământ, în care se transformă în pupă. În luna iulie apar noii adulți și dau naștere la a doua generație sau se retrag pentru diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Gărgărița tulpinilor atacă diferite specii spontane și cultivate de crucifere, producând pagube la varza de consum și seminceri. Adulții atacă mugurii de creștere, din care cauză plantele nu mai formează căpățână. Larvele duc
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în silicve, unde se hrănesc cu semințele în formare. La maturitate larvele părăsesc silicvele și se retrag în sol, unde se transformă în pupe. Adulții apar la începutul lunii august și se hrănesc până la răcirea vremii, când se retrag pentru diapauza hiemală. S-a constatat de Perju T. și colab. (1985), că ouăle sunt parazitate de speciile Potassor brachygaster, Anaphoidea declinata și Mimar autumnalis; larvele sunt parazitate de viespile Diospilus morosus, Sygalphus obscurellus, Encyrtus ceutorrynchi, Isurgus heterocerus, Isurgus morionellus, iar adulții
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se transform în pupe în straturile superficial ale solului. Musca minieră se dezvoltă în condiții optime de temperatură de 27 - 280 C, când durata unei generații este de 15 zile. Sub 14 - 160 C larvele se împupează și intră în diapauză, iar ouăle nu mai eclozează. Adulții pot rezista și la temperature sub 120 C, dar în aceste condiții nu se mai hrănesc și nu mai depun ouă. Oscar Minkenberg și Loop C. van Lenteren semnalează în anul 1986, un număr
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
După împerechere, femelele depun ouăle pe varza de toamnă sau pe semincerii de varză, conopidă etc. Larvele generației a doua ajung la completa dezvoltare în luna august și se retrag în sol, unde se transformă în pupe și intră în diapauză hiemală. În zonele sudice se semnalează și a treia generație, care se dezvoltă în lunile septembrie- octombrie. Un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunători îl au agenții patogeni și zoofagi. Dintre agenții patogeni, larvele și pupele pot fi distruse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în straturile mai profunde ale solului. Larvele evoluează în condiții optime la temperature de 18 - 210 C și umiditate de 50 - 80 %. Larvele năpârlesc de două ori pe an. Toamna, când temperature solului scade sub 90 C, larvele intră în diapauză hiemală. Pe parcursul celor cinci ani de evoluție, iernarea are loc sub formă de larve de vârsta a Il-a, a IV și a VI-a, precum și în stadiul de adult în sol, la adâncimi de 20 - 30 cm. În primăvara
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
infestate; o prașile repetate la începutul perioadei de vegetație pentru spargerea crustei de la suprafața solului și pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană; o arătura de vară după desființarea culturilor pentru scoaterea la suprafață a larvelor ce au intrat în diapauză estivală; o folosirea unei cantități mai mari de semințe la semănat în cazul solurilor puternic infestate. Măsurile curative rămân și în prezent principal metodă de limitare a atacurilor și constă în: o tratarea semințelor de pepeni și castraveți cu 3
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
hrănesc 20 - 25 zile și se retrag în sol la 2 - 4 cm adâncime, unde se transformă în pupe. Noii adulți apar în luna iunie - începutul lunii iulie și după o perioadă de hrănire de 4 - 5 săptămâni, intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee spontane și cultivate. Cele mai mari pierderi se înregistrează în culturile de ceapă pentru consum și cele semincere. Larvele rod galerii în frunze, care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
larvară durează 3 - 4 săptămâni. La maturitate, larvele părăsesc plantele și se retrag în sol la 7 - 8 cm, unde se transformă în pupe. Durata stadiului de pupă este de 3 - 4 săptămâni, după care apar adulții, care intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă usturoiul, ceapa și prazul. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile de usturoi plantat în toamnă. La început, larvele se localizează în regiunea coletului, rozând frunza
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
confecționează pe partea inferioară a frunzelor un cocon mătăsos, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 14 - 20 de zile și apoi apar fluturii care dau naștere celei de a doua generație, iar larvele se retrag pentru diapauza hiemală. Populațiile acestui dăunător sunt reglate de o serie de factori, cum ar fi: epizootiile, paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
transformă în pupe, iar la începutul lunii iunie apar adulții. Femelele depun ouăle în apropierea rădăcinilor de umbelifere. După perioada de incubație, apar larvele care pătrund în rădăcini, unde rod galerii longitudinale. Ele sunt active până în toamnă, când intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de umbelifere, în care rod numeroase galerii. Preferă rădăcinile de păstârnac, morcov și pătrunjel. În galeriile făcute de larve se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci), care determină putrezirea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
transformă în nimfe, iar în luna mai apar adulții. Ouăle sunt depuse în țesuturile staminelor sau a păstăilor tinere. Incubația durează 7 - 10 zile. Larvele se dezvoltă 15 - 20 de zile. La maturitate, larvele pătrund în sol, unde intră în diapauză până în anul următor. Atacul acestui dăunător este favorizat de timpul călduros și secetos. Populațiile tripsului mazării - Kakothrips robustus Uzel pot fi limitate de unii prădători și anume: Chrysopa vulgaris Schr., Aelothrips fasciatus L., Coccinella septempunctata L., Adalia bipunctata L. și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
boabele. Într-o păstaie pătrund mai multe larve, dar treptat ele se elimină reciproc, rămânând obișnuit numai una. Dezvoltarea larvară durează 15 - 30 de zile. La completa dezvoltare, larva părăsește păstaia și se retrage în sol pentru a intra în diapauză hiemală. Ouăle speciei Laspeyresia nigricana F. sunt parazitate de viespea oofagă Trichogramma evanescens Westw. în procent de până la 20 %. Plante atacate și mod de dăunare Larvele atacă mazărea și diferite specii spontane de măzăriche și lintea pratului. Larvele pătrund în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în 14 - 16 zile și apoi se transformă în nimfe, la baza plantelor, pe sub frunzele căzute. Temperaturile mai mari care apar în luna iulie în sere, determină intensificarea atacului. La temperaturi mai mari de 36 - 380 C, adulții intră în diapauză estivală. Tripsul plantelor de seră este parazitat de speciile: Dasyscapus parvipennis Gab. și Megaphragma mymaripennis Timb. Dintre prădători sunt citate speciile: Frankliniothrips tenuicornis, Frankliniothrips vespiformis, Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mecanisme de manipulare; ... f) evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu tulpini sau specii indigene; ... g) evitarea creșterii permanente a organismelor dăunătoare; ... h) păstrarea în condiții prin care se controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu, într-un mediu de inhibare a diapauzei; ... i) păstrarea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu, evitarea curenților de aer; ... j) proceduri de verificare a purității culturilor de organisme dăunătoare pentru a le păstra libere de paraziți și alte
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
mecanisme de manipulare; ... f) evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu tulpini sau specii indigene; ... g) evitarea creșterii permanente a organismelor dăunătoare; ... h) păstrarea în condiții prin care se controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu, într-un mediu de inhibare a diapauzei; ... i) păstrarea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu, evitarea curenților de aer; ... j) proceduri de verificare a purității culturilor de organisme dăunătoare pentru a le păstra libere de paraziți și alte
ORDIN nr. 89 din 5 februarie 2003 privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
în cuști de înmulțire cu mecanisme de manipulare; - evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu sușe sau specii indigene; - evitarea cultivării continue a organismelor dăunătoare; - menținerea în condiții care controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu, într-un mediu de inhibare a diapauzei; - menținerea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu, evitarea curenților de aer; - proceduri pentru verificarea purității culturilor de organisme dăunătoare, cu privire la paraziți și alte organisme dăunătoare; - programe corespunzătoare de control al materialului
ORDIN nr. 685 din 9 august 2007 pentru stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice şi lucrări pentru selecţii varietale, a anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale şi alte obiecte prevăzute în anexele nr. I-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190823_a_192152]
-
în cuști de înmulțire cu mecanisme de manipulare; - evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu sușe sau specii indigene; - evitarea cultivării continue a organismelor dăunătoare; - menținerea în condiții care controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu într-un mediu de inhibare a diapauzei; - menținerea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu evitarea curenților de aer; - proceduri pentru verificarea purității culturilor de organisme dăunătoare cu privire la paraziți și alte organisme dăunătoare; - programe corespunzătoare de control al materialului
ORDIN nr. 1.881 din 17 august 2015 privind stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, şi în vederea realizării de lucrări pentru selecţii varietale a anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale şi a altor obiecte prevăzute în anexele nr. I-V la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264602_a_265931]
-
în cuști de înmulțire cu mecanisme de manipulare; - evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu sușe sau specii indigene; - evitarea cultivării continue a organismelor dăunătoare; - menținerea în condiții care controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu într-un mediu de inhibare a diapauzei; - menținerea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu evitarea curenților de aer; - proceduri pentru verificarea purității culturilor de organisme dăunătoare, cu privire la paraziți și alte organisme dăunătoare; - programe corespunzătoare de control al materialului
ORDIN nr. 773 din 6 august 2013 pentru stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice şi lucrări pentru selecţii varietale, a anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale şi a altor obiecte prevăzute în anexele nr. I-V din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254356_a_255685]