18 matches
-
și discordanta. Tipuri de discordante. 4. Stress și deformare. Stress și străin. Factorii care controleaza comportarea rocilor la stress. Geometria cutelor și mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Fălii: elemente, clasificarea geometrica și genetică. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare. 5. Elemente de tectonica globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamică plăcilor și procesele legate de zonele de subducție. 6. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în concepția tectonicii plăcilor. V. Stratigrafie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
și discordanta. Tipuri de discordante. 4. Stress și deformare. Stress și străin. Factorii care controleaza comportarea rocilor la stress. Geometria cutelor și mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Fălii: elemente, clasificarea geometrica și genetică. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare. 5. Elemente de tectonica globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamică plăcilor și procesele legate de zonele de subducție. 6. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în concepția tectonicii plăcilor. V. Stratigrafie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
pe cursul inferior al Văii Corundului, are o suprafață de 60 ha și este localizată la sud-estul Dealului Sării (576m). Acesta acoperă cel mai mare zăcământ de sare din țară, ale cărui rădăcini sunt îngropate până la 2,7-3 km adâncime. Diapirul de sare pe orizontală are o formă ușor eliptică, având diametrul de 1,2 - 1,4 km, iar pe verticală are forma unei uriașe ciuperci. Dealul a fost secționat de apele părâului Corund încă din Cuaternarul târziu, formând un canion
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de un hectar. reprezintă un fenomen geologic și geomorfologic, datorat prezenței sării în scoarța terestră, care în timpul fazelor de cutanare cauzate de presiunea tectonică răbufnesc, formând cute diapire , cu rupturi marginale de strate, ce permit eliminarea gazelor la suprafață. Acest proces antrenează cantități de apă sărată, înmuind marnele care refulează sub formă de noroi, formind mici cratere (conuri vulcanice). Aria protejată are trei conuri, cu mărimi variabile (cel
Vulcanii noroioși de la Hașag () [Corola-website/Science/325500_a_326829]
-
originea organică a petrolului și a subliniat rolul proceselor de bituminizare în natură. La Expoziția Internațională de la Paris (1900) a prezentat prima hartă a formațiunilor de sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire și a explicat apariția petrolului din materia organică. El a definit termenul de “diapir” și fenomenul de “diapirism” (deformări plastice și ridicarea sării prin străpungerea formațiunilor de deasupra zăcământului) pentru sarea gemă, demonstrând că ele pot oferi o capcană eficace
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Expoziția Internațională de la Paris (1900) a prezentat prima hartă a formațiunilor de sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire și a explicat apariția petrolului din materia organică. El a definit termenul de “diapir” și fenomenul de “diapirism” (deformări plastice și ridicarea sării prin străpungerea formațiunilor de deasupra zăcământului) pentru sarea gemă, demonstrând că ele pot oferi o capcană eficace pentru zăcămintele de hidrocarburi. În acest context, prof. Mrazek a explicat distribuția acumulărilor de
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
de la Durgău. Harta Iosefină din anii 1769-1773 (sectio 110) arată că în zona Durgău existau 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Tereza, Anton și Cojocneană). În ultimele decenii, în această zonă au fost executate foraje de explorare pentru determinarea morfologiei diapirului de sare și a calității sării geme. După anul 1870 s-au construit cabine pe malurile lacului 2 (Durgău), lacului 4 (Ocnei) și lacului 6 (Sulfuros). Mai târziu s-au construit cabine și pe malul lacului 1 (Carolina). În 1937
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
607 m altitudine, fiind delimitat de râul Slănic la sud, râul Jgheab la est, râul Meledic la nord și de Pârâul Sărat la vest. Datorită substratului geologic miocen, la limita dintre zonele montană și subcarpatică au apărut formațiuni de cute diapire cu sâmburi de sare aquitaniană. Zona are astfel ca substrat argile și gresii de cuvertură, pe molasă salmastră a unui masiv de sare, înconjurat de gresii și șisturi argiloase. Prin dizolvarea sării de către apa infiltrată prin brecii au apărut goluri
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
prezentând o pantă medie de scurgere redusă. Lungimea totală a râurilor cadastrale pe teritoriul comunei Apahida este de 21552 m. Văile existente au un caracter de maturitate și s-au dezvoltat prin eroziune diferențiată în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea Mărătorii și Valea Zapodie,dar și vale de tip obsecvent,cum este Valea Cămpenești,Valea Mare(Dezmir),Zapodia(Pata),Valea Peții,pârâul Tocbești,pârâul Mărăloiu și Valea Broaștei.Acești afluenți cu debite scăzute,între 0,100-0,250 metri
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Măgherani - Atid, Cristuru Secuiesc, Archita, Beia, Rupea) și dealuri externe. Fragmentarea reliefului este ridicată. Sunt formați dintr-o succesiune de sinclinale și anticlinale paralele cu munții, într-o zonă cu depozite miocene și pliocene (marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice). (străpungeri diapire). Depresiunile s-au format prin eroziune. Dealurile înalte și depresiunile sunt caracterizate de un climat răcoros. Primăvara se înregistrează ploi abundente. Rețeaua hidrografică aparține Mureșulului (cu afluenții Târnava Mare și Târnava Mică) și Oltului ( Homorodul Mare și Homorodul Mic). Primul
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Ocna Mureș ciuperca de sare are o înălțime de cca 1.800 m (dovedită prin foraje de cercetare). Cupola masivului diapir de sare care aflorează la suprafață (în centrul orașului Ocna Mureș) are o formă elipsoidală, cu axa mare (orientată nord-sud) de 800 m și axa mică (est-vest) de 500 m. Această zonă este împrejmuită cu un gard de prefabricate, care
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
România în anul 2010: Masivul de sare de la Valea Florilor, de forma ovalizată, apare foarte aproape de suprafață, uneori la abea 0,5 m adâncime, în luncile Văilor Bogomirii (Călmanilor) și Lupului. Sarea gema străpunge stratele acoperitoare tortonian-sarmațiene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna-Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km și lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subțiri argilo-marnoase. Grosimea masivului este apreciată la cca 0,7 km. Cu ocazia construcțiilor de cale ferată la Valea Florilor
Valea Florilor, Cluj () [Corola-website/Science/300361_a_301690]
-
2010: Masivul de sare de la Valea Florilor, de forma ovalizată, apare foarte aproape de suprafață, uneori la abea 0,5 m adâncime, în luncile Văilor Bogomirii (Călmanilor) și Lupului. Sarea gema străpunge stratele acoperitoare tortonian-sarmațiene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna-Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km și lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subțiri argilo-marnoase. Grosimea masivului este apreciată la cca 0,7 km. Cu ocazia construcțiilor de cale ferată la Valea Florilor s-au găsit
Valea Florilor, Cluj () [Corola-website/Science/300361_a_301690]
-
puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de roci sedimentare, formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de orogen în partea nordică și o unitate de platformă în partea sudică. Succesiunea orogenezelor
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
reprezentate prin marne, argile și nisipuri, cu intercalații de tufuri vulcanice și strate de gresii sarmațiene, alături de care apar nisipuri, argile marnoase și pietrișuri pannoniene. Izolat apar și depozite de sare la Ocna Mureș și Ocnișoara sub formă de cute diapire. Structura orografică prezintă o serie de culmi principale cuprinse între 470-540 m, care au o direcție generală nord-vest - sud-est, fiind separate de văi relativ largi, pe alocuri chiar mici depresiuni intradeluroase (Lopadea Nouă, Fărău). Din acestea se desprind culmi secundare
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
au permanent apă. Celelalte sunt DE REȚINUT Depresiunea colinară a Tran silvaniei s-a format prin scufundare (origine tectonică); depozitele sedimentare au grosimi de peste 4 500 m; înclinarea generală este de la nord-est la sud-vest; pe marginea podișului sunt prezente cutele diapire (cu sâmburi de sare), iar în partea centrală, domurile gazeifere (structuri ușor boltite cu zăcăminte de gaz metan). RELIEFUL 33 • Numiți trei caracteristici generale ale Depresiunii colinare a Transilvaniei. • Numiți depresiunile submontane din sudul și din vestul zonei colinare. • Pe
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
schimb înspre Brașov, nu! gata am înțeles, dar poate prind pe vreunul că vă întindeți să dormiți! semnele la nesfîrșit, credința le poartă dincolo de ele, varsă destule pe banchetă, ceremonialul vînzătorului mut, România lui Barbur rămășița aceea de zăpadă, cute diapire de zăpadă în munți, ferite de ei după ce pămîntul tot s-a încălzit, vine după marfă și mușterii, Mihăiță doarme și tot s-a ales cu bricheta cu sclipiri ori pix și roș-albastre clipirile pe piept și mergi cu ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]