3,903 matches
-
traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate fenomenele din interiorul lui", cum spune în prefață E. Simion. Într-o cultură căreia îi lipsesc astfel de instrumente, DGLR vine să umple, așadar, un gol
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
în date care să ducă la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii române. Din prefața (altminteri corectă) a lui Paul Cernat nu reiese cu claritate nici măcar dacă în prezent autorul trăiește în țară sau în diaspora. În fond, însă, asta are mai puțină importanță.
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
str. Berthelot, a avut o durată de aproape cinci ore! Au revenit - după ani buni - pe afișele bucureștene de concert marile colective simfonice ale țării, orchestrele filarmonicilor din Cluj, Iași, Timișoara. Au fost prezenți și au fost cântați creatori din diaspora. Mă refer, spre exemplu, la maeștrii Aurel Stroe și Lucian Mețianu. Prea puțin față de valoarea creației multora dintre aceștia. Au lipsit creatori importanți precum Horațiu Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu sau Costin Cazaban. Persistă, din păcate, în conștient sau în subconștient
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
să nu poată fi murdărite și învinse de ,existențe". Astfel, Vintilă Horia aspiră la un exil pur, aidoma artei pure... Dar cum e posibil un atare exil absolut, artă înaltă a spiritului? Nu doar prin detașarea de accidentele impure ale diasporei, ci și prin distanțarea de contextul însuși al exilului, printr-un efort de ,scuturare" de ruinele proprii și ale celorlalți, printr-un act de insubordonare lustrală, de ,neascultare" nici de veac și nici de oameni. Cu privirea înălțată pe un
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al fronturilor Aliaților, împărțirea sferelor de influență, staționarea forțelor armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii și stabilității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bine de un an... Și totuși nu pricep ce e atât de greu pentru TVR să dea o emisiune că ăsta în direct... Dacă e “Emisiune specială” cu Băsescu, Geoana, cine naiba o mai fi.. LIVE pe TVR Internațional pentru diaspora care nu și-a lăsat năravurile în țară. Dar când vine vorba de altceva, nu.. stai mătăluță să prinzi înregistrarea peste o saptămână Ahhhh.. ce am ratat ... este vreo posibilitate să prind înregistrarea ? poate e postată on-line pe undeva! mulțumesc
Garantat 100% by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82730_a_84055]
-
de făcut atunci... Mă bucur că ați scris articolul “ce căuta femeile în politica?” în EVZ. Este halucinant să citesc răspunsurile forumistilor - daca sînt o mostră reprezentativă a gindirii oamenilor din România, am încurcat-o. Dacă sînt opiniile reprezentative ale diasporei înarmate cu calculator și conexiune la internet, am încurcat-o la fel de rău. O ură copleșitoare la adresa femeilor (aducerea în discuție a Anei Pauker etc. trădează nevoia de a găsi exemplul feminin cel mai lamentabil, si a descrie toate femeile în
La Môme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82996_a_84321]
-
The Hobbesian said... Mă bucur că ați scris articolul “ce căuta femeile în politica?” în EVZ. Este halucinant să citesc răspunsurile forumistilor - dacă sînt o mostră reprezentativă a gîndirii oamenilor din România, am încurcat-o. Dacă sînt opiniile reprezentative ale diasporei înarmate cu calculator și conexiune la internet, am încurcat-o la fel de rău. O ură copleșitoare la adresa femeilor (aducerea în discuție a Anei Pauker etc. trădează nevoia de a găsi exemplul feminin cel mai lamentabil, si a descrie toate femeile în
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
Abia în exil se simte în captivitate. I se fac multe șicane morale și materiale. Poliția franceză intervine să-i fie desființat ziarul "Chemarea", fondat de el și difuzat la Paris. Greutățile financiare îl stânjenesc. Disputele dezbinatoare ale românilor din diaspora îl îngrijorează, pe cât le și amplifică pasional. Disputa dintre familie și prieteni, angajată pe tema soartei manuscriselor accentuează starea de tensiune de după moartea autorului lor. Dispărute, ele devin o mare problemă prin necontrolabila condiție a elucidării situației lor de fapt
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
regrette rien"? Despre Theodor Cazaban se știu puține lucruri în România de azi. înainte de revoluție vocea sa putea fi auzită în emisiunile culturale ale postului de radio "Europa liberă". Numele său apare frecvent în jurnalele și memoriile unor reprezentanți ai diasporei românești din Paris, de cele mai multe ori în contexte favorabile, dar legat de anumite situații concrete, prea puțin relevante pentru a da idee despre personalitatea celui în cauză. în țară nu a revenit după căderea regimului comunist și nici nu am
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
contact direct cu elita intelectuală a comunității românești din capitala Franței. Prin publicarea amplului său dialog cu Theodor Cazaban, Cristian Bădiliță face un veritabil act de cultură. El recuperează, pe de o parte, o personalitate importantă a culturii române din diaspora și, pe de altă parte, pune într-o altă lumină (corectă?) o serie de fapte controversate din istoria secolului XX. Theodor Cazaban este un om care știe multe, iar cîteva dintre informațiile pe care le deține sînt în măsură să
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
adevărat ieșit din comun. Cartea reușește să fie, simultan, un tratat de istorie, politologie, filozofie, literatură, dar și o minunată carte de evocare a unor locuri și oameni de demult. Fălticenii copilăriei, angajarea în slujba mișcării legionare, cochetăria cu marxismul, diaspora română din Franța, marile dezbateri de idei din societatea franceză postbelică, Eminescu, relația cu Dumnezeu, barbaria "omului de la Slobozia" (cel care i-a scris lui Corneliu Coposu: "Domnule Coposu, dacă ați venit în țară după ani de trai fericit (culmea
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
de-spre viață, spusă cu modestie și bun-simț aristocratic este o adevărată încîntare a spiritului. Captiv în lumea liberă este o carte extraordinară care aduce în atenția cititorului din țară una dintre cele mai pitorești și mai complexe personalități ale diasporei românești din Franța.
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
scruta simpatetic omul, de a face adevărate fiziologii. Portretele lui N. I. Herescu, Victor Buescu, Basil Munteanu, Constantin Baciu, Cioran, Cotruș, C. Brâncuși, Pallady îi pun în valoare spiritul de observator cu accentuată notă critică, concretețea afirmațiilor, neaderarea la ambiguități. Despre diaspora scrie ca despre o lume de personalități scindate, sfâșiate, dezgustate. Iar legionarii care mișună cu numele, faptele și încrâncenările lor în paginile "jurnalului" fac parte evident din opusul, contrariul, din negațiile sale. Pentru capacitatea de a portretiza, citez îmbinarea de
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
culturale: "divertisment și valoare în consumism cultural", "cohortă de pelicule de "consumism comunist"" (Observator cultural). Sînt destule atestări și pentru consumerism: "neîncrederea față de consumerism" (orizontliterar.ro); "manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brașov, 26.07.2001); "consumerism și românism" (diaspora coronița.ro) etc. Cred că se înțelege din modul în care am descris situația actuală că mi se pare preferabilă forma consumism, datorită caracterului ei analizabil; consumerism presupune o bază de derivare (consumer-) inexistentă în română. E oricînd posibilă și
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
Adrian Marino. Care sînt, în prezent, relațiile lui Virgil Nemoianu cu țara d-sale natală? "Expatriat" iar nu "exilat", așa cum am văzut că se consideră, eseistul se plasează nu atît sub specia istoricului, așa cum se petrece cu majoritatea celor din diaspora, ci sub cea a filosoficului. Justificarea ruperii de mediul de baștină la care a recurs e una supracomunitară, de ținută antic-grecească: "Acum, ca să spun adevărul, nici eu unul nu prea mă dau peste cap pentru a mă "reintegra": filosofic, am
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
mai mult sau mai puțin pronunțate, în funcție de gradul de standardizare (diferit în limbajul jurnalistic, în cel științific, în literatură sau în oralitatea familiară). Mai multe sau mai puține, diferențele lingvistice dintre româna vorbită la București, la Cluj, la Iași, în diaspora, în Republica Moldova, în Banatul sîrbesc etc. provin din diferențe istorice și culturale, din fenomene de contact - și e normal să fie studiate. Influența rusei în lexic și în gramatică (prin împrumuturi și calcuri), păstrarea unor trăsături arhaice, acceptarea în normă
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
carte), este titlul uneia din cele douăsprezece proze de mică dimensiune ale maturității de scriitor a lui Vintilă Horia. Le concepuse în primii zece ani de la înstrăinarea forțată de țară, cu experiența acelor trăiri. Le-a scris pentru cititorul revistelor diasporei românești și le-a răspîndit în atîtea colțuri ale lumii prin cîte a trecut sau a zăbovit. "Pe atîtea răscruci de meridiane și paralele", cum își chibzuiește distanțele pribegiei în funcție de terminologia consacrată de geografie, în Postfață la un deceniu personal
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
În fiecare vară se desfășoară la Mangalia, simpozionul Hai acasă, participanții fiind reprezentanți ai diasporei românești, distinși invitați din mai multe țări ale lumii. Ca prin farmec, cei intervievați rostesc la unison că adevărata lor casă rămâne tot România, unde se simt extraordinar de bine. Partea interesantă este aceea că nici unul nu precizează motivele pentru
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
decît acela al studioșilor și specialiștilor. Academia propune o reformă a scrierii. Comisia de Cultură a Senatului își dă, și ea, cu părerea. Parlamentul votează o lege privitoare la folosirea unor cuvinte și expresii străine. Un grup de intelectuali din diasporă organizează anual la București congrese de tracologie, sugerînd o întîietate a limbii dacilor față de latină (ideea o avea și Petru Maior, acum două sute de ani). Ba chiar suntem informați, cu mare orgoliu patristic, că a fost descoperită scrierea în limba
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
că se pot găsi puncte de conciliere între cele două așa-zise extreme: adaptarea ostentativă ce implică o autonegare etnică, și inadaptarea dureroasă, cu consecințe eliminatoare. America lasă fiecăruia spațiul trebuitor opțiunii nestînjenite și derulării destinului personal. Din păcate însă, diaspora românească din Statele Unite înfățișează și dificultăți interioare, deloc neglijabile. Securitatea s-a străduit să-i dezbine pentru a-i stăpîni și pe copămîntenii noștri transoceanici, "mîna ei lungă ajungînd chiar să împartă «bucatele» diversiunii și în comunitățile românești din America
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
asemenea circumstanțe, individualitatea creatoare, repudiată de "mediocritatea organizată în bisericuțe și găști", se sufocă, se dizolvă în "mizeria comună" ori, dezolată, se retrage în sine. Informatorii infiltrați printre oamenii de bună credință au înveninat și continuă să învenineze considerabil climatul diasporei. "Fantoma lui Ceaușescu continuă să bîntuie prin America", avertizează Gabriel Stănescu. Exemple: investirea "consulilor onorifici" dintre informatorii cei mai zeloși, din rîndul acelor "persoane dubioase care n-au renunțat să facă rapoarte către aceeași odioasă instituție" ori al afaceriștilor "de
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
o nebunie și pentru că mă săturasem de șefii mei din emigrația română. - În țară, în perioada aceea și mai ales după, a fost o permanentă stare de suspiciune, dar constat din mărturisirile multora că aceeași stare guverna chiar și în diaspora. - Da, trebuie să fie un blestem al neamului nostru - ne certăm oriunde ne-am afla! Totuși nu trebuie să exagerăm chestiunea cu suspiciunea și cu dușmănia; să nu uităm că, după revoluția din 1848 au plecat din țară trei grupări
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
oamenii politici occidentali, au făcut un fel de lobby românesc ce a avut un rezultat senzațional zece - unsprezece ani după aceea, cu Unirea principatelor, cu aducerea lui Carol de Hohenzollern, deci lucrurile neplăcute se mai neutralizează, ca să zic așa. Pentru diaspora de după 1948 vă dau un alt exemplu: Adunarea Națiunilor Captive, stabilită la New York, care grupa toate țările de dincolo de Cortina de Fier, după foarte puțin timp a ales ca președinte pe Constantin Vișoianu și secretar pe Brutus Coste - doi români
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
când au putut inspira suficientă încredere în regim, au exploatat prilejul producând surpriza. Cazul lui Petru Dumitriu e deja notoriu, ca să nu amintesc de imberbul (la vremea aceea) Petru Popescu. Dar șirul exemplelor poate fi ușor completat de cei informați. Diaspora, cu câteva excepții notabile (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Aron Cotruș, Virgil Nemoianu, Vintilă Horia și poate alți doi-trei), s-a manifestat frustrant; nu condițiile în care trăiau scriitorii în țară, ci ingerința ideologicului în ierarhizare deranjându-i mai mult. Și
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]