99 matches
-
silicoproteinoză) Silicotuberculoză Dioxid de siliciu liber cristalin Pneumoconioza minerului la cărbune Cărbune Azbestoză Azbest (actinolit, amosit, antofilit, crisotil, crocidolit, tremolit) Pneumoconioze Bariu (baritoză), caolin (caolinoză), fier (sideroză), grafit (grafitoză), mică (micatoză), nefelina apatita, negru de fum, olivina (olivinoză), pământ de diatomee, perlit, roci șistoase (shale), staniu (stanoză), sticlă vitroasă, talc (talcoză), vermiculită, zeolit Pneumoconioze mixte Pulberi anorganice mixte Aluminoză Aluminiu Pneumopatie interstițială difuză (PID)/Fibroză pulmonară Agenți biologici Antimoniu/Stibiu (stibioză) Ardezie Beriliu Carburi metalice (frite) Clorură de vinil Cobalt Medicamente (unele citostatice
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
de această idee, s-a apucat să lucreze la elaborarea unor metode prin care să controleze explozia nitroglicerinei. După trei ani de muncă, Nobel a reușit să stabilizeze nitroglicerina amestecând-o cu kieselgur, un oxid de siliciu obținut din cochiliile diatomeelor. Așa s-a născut dinamita, al cărei nume vine de gre cescul dynamis, ceea ce înseamnă putere. Instabila nitroglicerină fusese îmblânzită, acum explozivul putea fi modelat și transportat fără probleme, păstrându-și totodată brizanța foarte ridicată. Cererea pentru noul material a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
său, precum și o serie de specii carpato-balcanice. În alte locuri se mai păstrează mici ochiuri de mlaștină la Luncile Prigoanei, cu Vaccinium oxycoccus ssp. Microcarpum, Orchis maculata ș.a. În apele lacului Șureanu se întâlnesc cca. 300 de specii de diatomee endemice, ca și diverse nevertebrate interesante și batracianul Triturus alpestris. Mlaștina din aval de lac adăpostește fitocenoze de Adenostyles alliariae și o specie rară de orhidacee Leuchorchis albida. În masivul Muntele Mare, la 1600 m altitudine, în aria mlăștinoasă cunoscută
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
de libelule...) și altele. Planctonul este format din organismele ce trăiesc în masa apei și nu se deplasează activ sau se deplasează nesemnifitiv față de antrenarea lor de curenții de apă. Planctonul se împarte în fitoplancton (cum sunt algele: verzi, albastre, diatomee, dinoflagelatele....); bacterioplanctonul; zooplanctonul (cuprinzând mici animale precum protozoare, rotifere, copepode, cladocri etc.) Nectonul este format din animalele care înoată activ, nefiind obligați să urmeze direcția curenților de apă. E reprezentat în principal de pești. Caracatița cu inele albastre este doar
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
are o largă răspândire în Marea Roșie iar « Nodularia spumigena », tot o algă albastră care se afla în M. Baltică, dă apelor, prin numeroșii ei indivizi, o colorație cafeniu-verzui. În apele reci din regiunile arctice sau antarctice se găsesc răspândite numeroase diatomee și bacterii dând mărilor o colorație cafeniu-verzuie. Recifele de corali sunt fără îndoială cele mai colorate locuri de pe pământ. Oare de ce? Oamenii de știință au descoperit de mult rolul jucat de culori în selecția sexuală și în avertizarea asupra pericolului
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Productivitatea biologică este maximă în timpul verii când insolația poate dura 24 ore, iar lumina aceasta permanentă face posibilă dezvoltarea excepțională a fitoplanctonului. Acesta reprezintă o bună bază pentru dezvoltarea piramidei trofice, care poate fi reprezentată schematic după cum urmează: Producători primari (diatomee, bacterii) Consumatori primari (ierbivore: copepode) Consumatori secundari (carnivore mici: melci, meduze, pești) Consumatori terțiari (carnivore mari: balena) Diatomeele sunt alge unicelulare care trăiesc în gheața din Oceanul Arctic, dezvoltându-se fie în spațiile create de porii dintre cristalele de gheață, fie
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dezvoltarea excepțională a fitoplanctonului. Acesta reprezintă o bună bază pentru dezvoltarea piramidei trofice, care poate fi reprezentată schematic după cum urmează: Producători primari (diatomee, bacterii) Consumatori primari (ierbivore: copepode) Consumatori secundari (carnivore mici: melci, meduze, pești) Consumatori terțiari (carnivore mari: balena) Diatomeele sunt alge unicelulare care trăiesc în gheața din Oceanul Arctic, dezvoltându-se fie în spațiile create de porii dintre cristalele de gheață, fie în saramura care se găsește între aceste cristale de gheață. Ele apar sub forma unei benzi portocalii-maronii ce
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
create de porii dintre cristalele de gheață, fie în saramura care se găsește între aceste cristale de gheață. Ele apar sub forma unei benzi portocalii-maronii ce se observă la o anumită adâncime în gheață. S-au identificat 731 specii de diatomee în gheața arctică. Bacteriile sunt extrem de comune în zona stratului de gheață din Oceanul Arctic, contribuind cu cca.50% la biomasa totală de aici. Aceste bacterii pot fi active chiar și în mijlocul iernii în stratele superioare ale gheții, la temperaturi sub
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în cea mai mare parte) și domeniului glaciar și periglaciar (în sectoarele cu calote glaciare și zăpezi permanente). Domeniul glaciar se caracterizează printr-o floră foarte săracă, adesea vorbindu-se de un crioplancton (plancton al ghețurilor și zăpezilor) format din diatomee, alge verzi, alge albastre. Domeniul periglaciar cuprinde suprafețele neacoperite de gheață, situate la periferia inlandsis-urilor, unde predomină procesele de înghet-dezgheț. Aici vegetația se prezintă sub forma unor petece sau fâșii înguste, fiind destul de rară (vegetația de tundră, de mlaștini ierboase
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mult mai slab reprezentată. În Antarctica s-au diferențiat peste 200 specii licheni (Buellia, Rinodina, Xanthoria), cca.50 specii de mușchi (Bryum argenteum, Prasiola crispa), 700 specii de alge (cele mai multe sunt fitoplancton), dar sunt și alge de zăpadă multicolore, iar diatomeele sunt caracteristice zonelor de coastă, mai ales vara. Există doar două specii de plante cu flori în Peninsula Antarctica: păiușul antarctic (Deschampsia antactica) și iarba antarctică (Colobanthus quitensis), specifice teritoriilor de la sud de latitudinea de 56°S (a șadar și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
la calitatea ori temperatura apei [93], dar preferă apa curgătoare, oxigenată, bogată în plancton, abundând ca urmare în apele eutrofe [78], deci apar în foulingul biologic după constituirea unei biocenoze; ele se fixează pe pelicula primară de bacterii și alge (diatomee) [78]. Forma arborescentă a coloniilor și aderența la substrat constituie atât „armătura“ cât și „ancora“ foulingului biologic, aceeași conformație implicându-le în principal în efecte mecanice și hidraulice. Sunt în general tolerante la substrat, chiar față de vopselele biocide, cele mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
algele sunt repartizate în șase clase (în modul cel mai apropiat de cerințele subiectului de față; sistematica acestei categorii de organisme este de fapt încă controversată) dar din încrengături diferite: Cyanophyceae (alge albastre), Chlorophyceae (alge verzi), Xanthophyceae (alge galben-verzui), Bacillariophyceae (diatomee), Pheophyceae (alge brune), Rodophyceae (alge roșii) [16]. Așa cum se va vedea mai departe, prezintă interes din punctul de vedere al coroziunii induse cinci clase (mai puțin xanthoficeele) dar, din punct de vedere al acțiunii foulingogene trebuie recunoscut aportul tuturor claselor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
alge. Încă la algele albastre, în exteriorul membranei celulozice obișnuite, apare un manșon gelatinos foarte abundent; la Nostoc se realizează astfel o massă vâscoasă care înglobează cenobiile [84]; la Aphanocapsa, massa gelatinoasă poate atinge volume de ordinul centimetrului cub. Chiar diatomeele, bine cunoscute pentru cochilia lor silicioasă, secretă peste aceasta un strat gelatinos [83]; la fel procedează și alte alge verzi, precum cele din clasa Akontae [84]. Pentru algele pluricelulare, massa gelatinoasă este materialul de solidarizare („liant“) a celulelor [84]. De
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este acțiunea foulingogenă unde, așa cum s’a arătat mai sus, ele dețin un rol determinant din punct de vedere trofic. În afară de însuși corpul lor, la depozit contribuie și tecile calcaroase (ca la Chara și Schizothrix) ori de SiO2 (ca la diatomee) [16] care se acumulează permanent, ca urmare a morții unor indivizi și apariției altora care-și confecționează o nouă teacă, întotdeauna pornind din Si sau Ca solubil. Fenomenul nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și Schizothrix) ori de SiO2 (ca la diatomee) [16] care se acumulează permanent, ca urmare a morții unor indivizi și apariției altora care-și confecționează o nouă teacă, întotdeauna pornind din Si sau Ca solubil. Fenomenul nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84], abandonând-o întru îngroșarea foulingului biologic; oscilațiile induse biocenotic ale rH-ului amintite
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
SA Iași, s’a remarcat prezența în apele de răcire a unui mare număr total de germeni (1-2,4⋅105 germeni/ mL), dintre care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mare număr total de germeni (1-2,4⋅105 germeni/ mL), dintre care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele există tot mari deosebiri în ceea ce privește rH-ul optim dezvoltării. Astfel, dacă algele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care foarte puțini fungi (1-8) și bacterii sulfat reducătoare (2); tot acolo s’au identificat flagelate și diatomee din genul Navicula. Speciile identificate atunci aparțin multor categorii (bacterii filamentoase, diatomee, protozoare, flagelate), net deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele există tot mari deosebiri în ceea ce privește rH-ul optim dezvoltării. Astfel, dacă algele în general, inclusiv diatomeele, preferă rH-uri relativ oxidante, flagelatele cum
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
deosebite; unele au caracter de producător primar (diatomee, bacterii, flagelate), altele de consumator primar (bacterii, flagelate, protozoare), iar altele de consumator secundar (protozoare). Între ele există tot mari deosebiri în ceea ce privește rH-ul optim dezvoltării. Astfel, dacă algele în general, inclusiv diatomeele, preferă rH-uri relativ oxidante, flagelatele cum ar fi Euglena viridis pot accepta atât rH-uri relativ oxidante cât și reducătoare, în funcție de condițiile de iluminare și nutrienți, pe când protozoarele preferă rH-uri reducătoare. Bacteriile, în funcție de specie, cer rH-uri foarte
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mare observat în consecința „îmbătrânirii“ sistemului urmărit confirmă non evidența demarcației amintite, mai mult, reverberarea caracterului oxidant al condițiilor oferite de turnul de răcire dinspre instalația de răcire spre instalația răcită, unde asigură condiții propice dezvoltării unei coroziuni electrochimice. Prezența diatomeelor - alge care își construiesc o cochilie silicioasă - sugerează un atac la nivelul betonului, însoțit de solubilizarea siliciului. Totodată, ele confirmă (v. §2.3.2.2.2.2) orientarea spre oxidant a apei de răcire, fapt observat și din determinări directe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
-și sursa energetică în biotop. Că dispariția unui grup de organisme aflate la baza lanțului trofic este compensată de un altul, o arată și [16] care, în consecința aplicării sulfatului de Cu constată dispariția populației de Anabaena compensată de proliferarea diatomeelor. Mecanismul funcționează deci chiar în interiorul unui grup mai restrâns, cum sunt algele. Bacteriile acidifică mediul, iar algele îl alcalinizează [56]; punând în discuție doar parametrul parțial care este pH-ul, găsim un alt argument împotriva dezechilibrării calitative a biocenozei, de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din încrengătura Arthropoda, ca racul, homarul, superioare brahipodelor d - distanța descompunător - v. biocenoză diatomee - reprezentant al unei clase de alge unicelulare cu peretele celular alcătuit din două valve impregnate cu SiO2; producătoare de zăcăminte (kieselgur) Δ − diferență ΔG − entalpie liberă de reacție ΔHf − entalpie de evaporare ΔrH - diferența de rH al mediului între două
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și de cele prezise de Teoria Haosului ?Ă. Complexitatea morfoanatomică a organismelor animale și vegetale nu poate fi explicată numai pe baza proteinelor produse de codul genetic, deși o mare parte din informație provine din acesta. Nici formele extraordinare ale diatomeeelor și radiolarilor, nici structurile celulare, cum ar fi membranele celulare, microtubulii și celelalte organite celulare nu pot fi însă explicate numai pe baza proteinelor produse de codul genetic. Aici Sheldrake intervine cu o viziune holistică, unitară asupra organizării structurilor vii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
PROCARIOTA, cu 1 regn: BACTERIA (Monera), din care fac parte Eubacteriile (cu cianobacterii și bacterii propriu-zise) și Archebacteriile. B. Supraregnul EUCARIOTA, cu 4 regnuri: 1. PROTISTE - cu 30 de Încrengături (inclusiv protozoare și fungi inferiori), din care 8 cuprind alge: diatomee, aurii, brune, roșii, verzi ș.a., ale căror dimensiuni variază de la 2-3 micrometri (unele alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
științifică, concretizată într-un număr de peste 80 de lucrări originale, publicate în reviste de specialitate. A adus contribuții originale în următoarele direcții ale biologiei vegetale: istoricul cercetărilor de botanică în România (evoluția terminologiei botanice românești); sistematica și edologia unor alge diatomee din mai multe lacuri din Moldova; morfologia și corologia unor plante decorative și efectul alergogen al problemei de la diferite specii de plante spontane și cultivate; morfologia și anatomia unor specii de dicotiledonate și monocotiledonate, o atenție specială acordând celor ce
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]