64 matches
-
de Științe a URSS. A lucrat ca redactor la diferite reviste, la „Chipăruș” fiind redactor-șef (1961-1963), ulterior ca secretar al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească (1963-1971) și în administrația guvernamentală. Z. debutează cu Luminile câmpiei (1952), o „plachetă de dibuiri poetice”, cum o califică autorul însuși. Următoarele culegeri de versuri - Struguraș de pe colină (1956) și Însetat de depărtări (1959) -, deși conțin câteva poezii și cântece cu oarecare ecou în epocă, abundă în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, șablonard. Abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
în 10 ianuarie și în februarie-martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Scrisori de literatură”. Colectivul redacțional nu este menționat. Numărul inaugural se deschide cu eseul Un cuvânt despre platitudine și despre poezie, aparținând lui Mihail Sebastian. Autorul acuză scriitura „fără dibuiri, fără erori, fără dificultate”, ce de multe ori „este un semn de vid caligrafic”, disociază între stil („expresia organică”) și procedeu („exterior, mecanic, impersonal”), precum și între moderniștii autentici și „platitudinea poetică modernistă”, afirmând că în timp nu va rezista decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290000_a_291329]
-
pînă la un punct, aspectul de superficialitate al feminității, trăind drama personalității forțate în sensul unei construcții autoimpuse". La fel, nesocotirea conceptului de bine prin egalizarea sa cu cel de rău, în perspectiva urmăririi unei "verosimilități" a vieții și a dibuirii resorturilor mascate ale acesteia, nu are ca produs o "neutralitate", situarea liniștitoare într-o "țară a nimănui", imună la imperativul etic, ci, de facto, o confirmare și proliferare a Răului. Act iluzoriu, evitarea Răului nu constituie decît o asumare a
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
avînd țelul de a ființă că o instanță de control deasupra intereselor partizane. Pe stindardul ei asociația a arborat emblemă cinstei, a modestiei și a transparenței. De la cele dinții teste ale confruntării postdecembriste, Ana Blandiana a strălucit prin perspicacitate în dibuirea jocului politic. Convocată în Consiliul Revoluționar, s-a dezmeticit prima, împreună cu Doina Cornea, si a abdicat de la toate onorurile. A presimțit intrigă ce se urzea pe scara națională și, curmînd mascaradă, a convertit și pe alții, scuturîndu-i din toropeala. să
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
artă libertatea asigură protagonistului o anume autonomie. Nu e un hazard ce se întâmplă, un joc cu zaruri, dar determinarea nu e previzibilă. Schiller purta un dialog cu personajele sale, nu le impunea o alternativă, se căznea să descopere prin dibuire itinerarul nimerit. Acolo unde picură otrava fatală Ar fi instructiv să schițez în paralel, cum am anunțat, ruta unor mari poeți. Spațiul nu-mi îngăduie să exemplific pe larg. Așadar, între Schiller și Eminescu, bunăoară, se pot trasa tangențe de
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Pe calea unei asemenea interpretări putem ajunge la descoperirea unor similitudini între doi poeți foarte deosebiți precum Claudel și Mallarmé. Poetica claudeliană, stăpînită de chemarea ordinii supreme, era normal să fie o poetică a aflării cheilor, a descifrării lumii, a dibuirii misterului în materia cognoscibilului. O atitudine ce pare la antipodul încifrării mallarméene, cu atît mai mult cu cît însuși autorul Marilor Ode a relevat, în repetate rînduri, incompatibilitățile dintre poetica sa și aceea a autorului Herodiadei: "Dar alături de evidentele deosebiri
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
literaturii, concepția că textul semnifică întotdeauna mai mult decât spune. Indiferent de unghiul de abordare, criticul găsește de fiecare dată o cale de acces către desenul din covorul operei.” „Viața spontană și imprevizibilă a literaturii” conține, sub înfățișări infinite, modelul. Dibuirea indefinită și insistentă a polului critic cunoscător scoate la iveală partituri inedite. Tema Scurtei istorii... a lui Mihai Zamfir e „reexaminarea galeriei de figuri cunoscute, cercetate însă cu ochiul cititorului de la începutul secolului XXI”. Ca un yankeu la curtea regelui
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
în biblioteci, m-au trimis în elita artei moderne. Nu înspre Mondrian. O mărturisire. Totul a plecat de la primul voiaj, pînă la urmă inițiatic, pe care l-am făcut, în 1968, la mînăstirile bucovinene. Fusese, pînă atunci, o perioadă de dibuiri. S-a produs o bruscă iluminare. După care, întoarcerea în atelier, decantarea - negrăbită, neliniștită - a sugestiilor, ordonarea lor într-o structură de-sine-stătătoare, toate au concurat la fixarea unei delimitări. Ce am făcut de-atunci - pînzele imense la care lucrez acum
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
2003, atrăgeam însă atenția coregrafului că este într-un moment de recul, asupra căruia ar fi de folos să mediteze. Unde se află însă acum Sergiu Anghel? Se pare că într-un moment de tatonări, cu priviri retro și cu dibuiri către alte universuri de inspirație. Ideile continuă să fie partea sa tare, frumos exprimate, ca într-un poem: "Pentru un coregraf, visul e materie primă și... ultimă. Fiind de o substanță cu visul, dansul se hrănește din "fluidele" visului iar
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
ziare sunt «aranjate brambura» undeva prin cartierul mărginaș Blașcovici. Vai nouă, dacă umezeala și vipia verii le distrug! Până se rezolvă problema Bastionului, numi rămâne altceva decât să scormonesc în cutiile mele și să mă las în seama reconstrucțiilor, cu dibuiri asemenea ălora de-l caută pe T-rex”. Să nu ne lăsăm înșelați de intenția istorică. Daniel Vighi pornește aventura descifrării Timișoarei de altădată pentru a redescoperi și conserva o identitate a locului derutantă în contemporaneitate. Evident că povestea sună cunoscut
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
finalmente, nu se întâmplă nimic decât poezia, care se topește în „pacea mai presus de înțelegere”. Dar această așteptare, pe care o aflăm splendid formulată ulterior, este esența, pururi deambulatorie, a parcursului poetic: „Nu vom conteni cu explorarea/ Și sfârșitul dibuirii pururi/ Va fi s-ajungem de unde-am pornit/ Și să cunoaștem locu-ntâia oară” (Patru cvartete, p. 411). The Waste Land reprezintă o aventură poetică fără hotare, de nimic zăgăzuită: „Crâncena îndrăzneală a renunțării de o clipă/ Pe care o viață
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
Barbu Cioculescu Doborât de diavolești dușmani, dezastruos deformat de destin, doldora de devastatoare efecte, dureros debusolat de dizarmonice disfuncții, derutat de derizorii duplicități, disparități dezesperante, dominat de dorul dispariției, devastat de dispute devoratoare, debilitat de dibuiri divergente, drastic decodat, dat de dușumea, dramatic dezdrumat, dârdâind delimitativ, dosit după deget, discreționar dezmembrat, decimat demografic, demoralizat, dezorganizat, departe de distinsa, drăgăstoasa, divina Uniune Europeană - dar dat dracului de deștept, poporul nostru a trecut prin căderi și urcușuri, prin
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
paradoxală personalizare care este impersonalizarea. Inefabilul e încercuit de termeni neaoși, prin preciziuni stradale și geografice, descriind cercul biografic al ardeleanului acum viețuitor în Capitală: „O răzbunare a cărnii tale sfîrșite, a lutului/ Către-o zăranie dinspre nălucirile începutului,/ O dibuire prin umbrele anilor, vanii,/ Coasta Vaideiului repetată prin mirifice Transilvanii,/ Ori numai lampa din amintire, în nopțile mele de vară/ Cînd a început să mă apese această sfîntă povară./ Pe-atunci eram trimisul norilor pe lespedea cerului,/ Acum sînt un
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
așa - începe să îmbătrînească sufletul din noi". Dar există o măsură în toate. O biografie n-ar putea fi substituită de un jurnal de lectură, de o expoziție de subiectivități, oricît de acute. Ea se naște din documente, din exactitatea dibuirii, asamblării și examinării lor, sugerînd ficțiunea prin intermediul vieții în realul său asumat pînă-n amănunt. De unde un fel de "invidie" pe care o mărturisește Constantin Călin față de "anumite lucrări biografice", caracterizate de o pletoră de detalii încastrate în zidul lor solid
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
salt, mutația, am putea spune, pe care o săvîrșește Eminescu în desfășurarea poeziei românești. Magia sa a fost în măsură nu doar a inculca o nouă viziune, majoră, ci și a făuri un instrument lingvistic care să topească incertitudinile dulcege, dibuirile frivole, capitulările unui manierism al imperfecțiunii, într-o modalitate de expresie de înaltă ținută, modernă. Gheara sa de leu a scrijelat în materia lîncedă a unei versificații fără destin semnul victoriei. La ora actuală, lirica de tot modestă a contemporanilor
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
constituit o revelație. Mircea Zaciu scria atunci: Caietele sunt de fapt formidabila uzină Rebreanu care în acest prim volum se construiește, se pregătește să intre în funcțiune, dar nu știe încă precis ce va produce. Caietele explică pentru noi etapa dibuirilor, opțiunea lingvistică, căutările tiparelor viitoare, filtrele ce separă mormane de steril de minereul curat, care ia alt drum, pe lungi benzi trepidante, spre ultima purificare din uriașe instalații de flotare. Totodată, asistăm la formarea unei personalități" (p. 572). Iar acest
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
fetei. Ioanide știm că nu făcu nimic. Autoritățile nu doreau să se stârnească scandal în jurul acestui accident neplăcut, care, aflîndu-se prin gazete, ar fi determinat pe alți membri periculoși ai Mișcării să fugă. Instrucții severe se dădură la frontiere în vederea dibuirii lui Gavrilcea, totul fu în zadar. Atunci Siguranța afectă renunțarea la urmărirea insurgenților și se arătă complet pasivă față de aceia pe care îi întîlni în calea ei, răspândind chiar zvonul unei posibile "împăcări" de natură a scoate la iveală din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
merit prin faptul că reprezintă o mișcare în veșnica sforțare a omului de a cunoaște și de a crea. Unii au mai mult noroc, alții mai puțin, însă nu se poate contesta că opera marilor artiști nu ar apărea fără dibuirile artiștilor mai modești dinaintea lor. A te întreba dacă fapta ta a reușit sau nu e un nonsens. Important e să fi făcut tot ce-ți stă în putință. Dacă viitorul va decide că Ioanide are geniu (aci Pomponescu luă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pierzîndu-se-n griuri tot mai dense, până-n neantul inscrutabil de la marginea cercului. Deasupra, însă, nu era decât noaptea. Rătăcea mult până să găsească drumul înapoi către singurul reper al acestui limb. Cea mai bună metodă, învățase după luni de zile de dibuiri, era să aprindă luminile fiecărui scaun pe lângă care trecea. Astfel, oricât ar fi înaintat în beznă, avea o cărare de lumină-n urmă, pe care putea veni înapoi netulburată, ca și când pe lespezile pe care le zărea acum bine: romburi de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mea de mine Însumi. Revenirea adică În refugiul tainei care hrănise himerele copilăriei și adolescenței și infantiliza, iată, iarăși, și noua mea vârstă. Acaparantul studiu politehnic, dar și inhibițiile Însingurării mă ținuseră, În anii studenției bucureștene, izolat În lecturi și dibuiri lirice secrete. Spre deosebire de mine, Rubin conviețuise de timpuriu, chiar și În familie, cu Întruchipările imediate și fascinante ale lumii scrisului. Reluatul exercițiu oniric cu hireoglifele mă conecta, de data asta prin noul prieten, de alți potențiali interlocutori. Lucian Raicu, fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nu aduce o lumină apreciabilă asupra sufletului femeiesc. 8. Corpul unei femei tinere - elasticitatea lui, rotunzimilecalde, finețea și luminozitatea epidermei - este realizarea formală și structurală cea mai desăvârșită a materiei vii, este miracolul suprem înfăptuit de natură după miliarde de dibuiri și încercări neizbutite, este termenul ultim al evoluției cosmice. 9. Feminitatea agita molem 1. Ființa neutră, improblematică, inofensivă, fata mică de zece ani, în unghiuri drepte ori ascuțite, cu două bețe în loc de picioare, dizgrațioasă la figură, devine adesea la cincisprezece
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
alt maestru, nu există tentația și tortura imaginilor. Corpul unei femei tinere - elasticitatea lui, rotunzimile calde, finețea și luminozitatea epidermei - este realizarea formală și structurală cea mai desăvârșită a materiei vii, este miracolul suprem înfăptuit de natură după miliarde de dibuiri și încercări neizbutite, este termenul ultim al evoluției cosmice. A devenit unică. Credeam că am pierdut pentru totdeauna facultatea de a uniciza o femeie.) Începe să-mi fie scump tot ce e al ei și, mai scump decât totul, ușoara
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
viitor nici un vis cu subiectul "Adela" - singura substanță a cugetării mele - dispariția și a viitorului,totul reducîndu-se la prezent, care mi se impune exhaustiv, dar care, alcătuit din acțiuni fără scop, fără corelație în timp, nu are decât consistența unei dibuiri în vis. Și, mai presus de toate, uimirea, veșnic nouă, în fața evenimentului extraordinar, incredibil, că ea există! ..."Experiența" a ajuns prea departe! Acum e prea târziu să te eliberezi. Dacă amorul ar fi provocat de frumusețea femeii, de inteligența ei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în care el, pruncul, dormea dus (străbătut de amintiri intrauterine și de proaspete senzații extrauterine), să se fi strecurat pe una din nările lui, să fi fost inhalat ca un abur, să fi alunecat apoi prin vine și vinișoare până la dibuirea sufletului într-un cotlon al trupului mărunțel, unde (precis) s-a culcușit ca o sămânță vrăjită, din care avea să răsară iubirea în stare pură, cristalină, pentru munți. Atâta drum (cam șapte kilometri, cum ziceam), puful minuscul n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de raport, și era de o murdărie înspăimîntătoare. În mijlocul curții ședeau îngrămădite mormane de gunoaie. Câini și copii alergau printre ele. Câte un geamlâc cu ochiuri sparte înconjura fiecare G. Călinescu rând, susținut pe stâlpi putrezi și unsuroși. După oarecare dibuire, Felix urcă niște scări de lemn murdare și se trezi în geamlâcul de sus în care se juca, alergând cu mult zgomot, o droaie de copii jerpeliți. Podișca răsună grozav la pași, și coridorul mirosea pătrunzător a excremente. Felix ar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]