117 matches
-
statului.” Și iată pasajul principal: „Neavînd așadar pe cine să-i impună lui reforme, se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate, care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale, cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră ș...ț că va face să rezulte de la dînsul o societate.” Este exprimată, puțin diferit de Maiorescu, teoria junimistă a „formelor fără fond”. E cazul să ne întrebăm ce anume din acestă analiză, a inversării raportului
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
poate necredincios, al cîtorva momente. Neavînd, așadar, pe cine să-i impună lui reforme, se gîndește el mereu la dînsele; neavînd o societate care să-i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră și nu obosește a spera că va face să rezulte de la dînsul o societate. Trebuie să mărturisim că statul acesta are aci o sarcină titanică, însă, deocamdată, nu chiar imposibilă. Cucerirea bunurilor naturale, perfecționarea păstrării și
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
luat la ochi, îi asigură că, așa zădărâți cum sunt, soarta peștilor celor mari este pecetluită, țepoaie sunt ascuțite să-i străpungă, cuțite să-i spintece, se importă în cantități impresionante, cu grele sacrificii valutare, cele mai moderne unelte de dibuit, cu sonare, undițe de carbon, cu cârlige de titan și nadă vie din Thailanda, cărți de bucate cu toate felurile de gătit peștele sunt sub tipar, în tiraje de masă și în limbile naționalităților - mai mult ca sigur că din
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
zise el ajungând În fața ușii. Cuprins de-o teamă ce nu și-o putea lămuri se Întoarse. Urcarea celor două etaje Îl obosi. Deschise ușa cu greutatea trupului silit să se miște cu o iuțeală nefirească. Intră În bucătărie pe dibuite, aprinse din nou bricheta, și apucă din sertar coada satârului. Îl apucă cu o mână tremurândă. Genunchii i se muiară și ei. Cu satârul Într-o mână și bricheta În cealaltă se așeză să-și tragă sufletul pentru câteva clipe
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
versuri la doar 11! -, "Înapoi spre copilărie" și "Motiv de scoarță populară"), reluate și în selecțiile maturității. Importante, pentru mine, sunt două scurte piese din 1964-1965 în care cred cu tărie și astăzi: Nemuritoare broaște țestoase vin de departe, pe dibuite; la nordul mărilor de sargase suie pe plajă să se mărite. Atât de fără timp le arată corpul purtat între plăci ca o cruce! E poate craniul uitării, iată, care se-ntoarce, care se duce. (Nemuritoare); Dar vânatul e alunecos
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
Însfârșit, hăurile negre ale blocului, ,,turnul de control,, al ghetoului se decupează distinct din zăpada care a acoperit gunoaiele. Câinele lui Ben Îl aude și latră stins, de parcă cineva i-a pus o botniță. Antoniu intră În culcușul lui. Pe dibuite găsește o lumânare pe care o aprinde, așteaptând ca ceara fierbinte să picure din ea pe fundul unei farfurii. Șuvița incertă de lumină, se zbate ca suflată de vânt, Înșurubându-se și deșurubându-se grațios În Întunericul Încăperii. Umbra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe care nu l-a mai trăit de o veșnicie. Privește În gol, ostenit și fericit și de-odată Își aduce aminte că n-a mai deschis ,,Psalmii,,. De la dispariția Plăcințicăi, a uitat de cartea cu coperte vișinii. Încet, pe dibuite, de-acolo de unde și-a ascuns caietul, scoate tomul, Îl așează pe genunchi și Începe să citească: Lăudați pe Domnul! Lăudați pe Dumnezeu În sfântul Său locaș! Lăudați-L În Întinderea puterii Lui! Lăudați-L În faptele Sale puternice! Lăudați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
deduce un vocabular și o gramatică, frazele pot fi izolate, transcrise și parafrazate într-o altă limbă. Eu, în schimb, încerc să citesc în succesiunea lucrurilor ce mi se dezvăluie în fiecare zi intențiile universului față de mine, și merg pe dibuite, știind că nu poate exista nici un vocabular care să traducă în cuvinte greutatea aluziilor obscure, prezente în lucruri. Aș vrea ca presentimentele și dubiile mele să ajungă la cine mă va citi, nu ca un obstacol accidental în înțelegerea însemnărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de lemn, m-am împiedicat de lighenele lăsate lângă ușă, ahhh, mă săgetează durerea în gleznă. - Ce faci, aschimodie? Vrei să iasă toți vecinii? Vino-n pod... Pe-aici... Și-acolo era scara aceea de fier forjat, am urcat pe dibuite, m-am ținut de ea, scaune rupte și cutii, o somieră verde, cu arcurile la vedere, niște măturoaie din crengi. - E-aici... și-i uriaș, să mor eu dacă am văzut unul așa de mare! Într-un colț, lângă niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu ne audă Vlaicu, care caută liftul prin imobil, și nici încă un sărut furat, tot în șoaptă, și eu care mă simțeam mare din cauza șoaptei și a mersului lui cu spatele, pe scări în jos, sprijinit de perete pe dibuite, ochi în ochi, până la colț, unde nu l-am mai văzut, și ce bine, ce bine, ce bine că uite, pleacă așa și e bine, și că mâine ziua mi se va părea uimitor de strălucitoare și calmă și caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
intervenție rămân la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului și care răspunde de vânătoare. Articolul 4 (1) Exemplarele din specia urs brun prevăzute la art. 2 alin (2) lit. a) pot fi recoltate prin metoda „la pândă“ și „la dibuit“, în condițiile legii, numai de către personalul tehnic de specialitate al gestionarilor. (2) Exemplarele din specia urs brun prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) pot fi recoltate prin metoda „la pândă“, în condițiile legii, numai de către personalul
ORDIN nr. 2.183 din 22 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273935]
-
de acum câteva luni), ultimul din carte, asociat cu un altul, din aceeași secvență finală a cărții (intitulat substituirea) sunt suficiente pentru a schița întreaga ecuație existențială. Nicolae Prelipceanu își construiește o serie de martori afectivi, după modelul, lesne de dibuit, al heteronimilor lui Fernando Pessoa. Doar modelul, însă. Afazia de care pomeneam e una galopantă. Periculoasă. Înspăimântă toare. Dar e, în același timp, una eliberatoare. Revigorantă: „poliția română falsifică acte/ striga el în numele meu// îmi mai rămâne o întrebare/ abia
Ceva despre speranță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4780_a_6105]
-
prezintă, sub formă de revistă, o colecție de motive pentru care ei nu au părăsit insula România. Scenariul este absurd, dar motivele întemeiate: frumusețea femeilor de pe străzile și ulițele țării, istoria, limba, alți colegi care și-au „iubit țara pe dibuite“, ospitalitatea proverbială a românilor. Unul peste altul, motivele sunt ierarhizate în- tr-un top, editat de Academia Cațavencu, la Prețul de: 99 000/9,90 lei. în librării Marcel Reich-Ranicki - Viața mea (Ed. Hasefer, 190 750 lei); Ruxandra Cesereanu - Nebulon (Ed.
Agenda2005-17-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283622_a_284951]
-
tot ceea ce este non-rațional, non-corporal și dincolo de capacitatea noastră de cunoaștere și înțelegere. În ultimă instanță, obiectul științelor naturale îl constituiesc evaluările cantitative și nicidecum realitatea mistica, non-corporala, transcedentală. Deocamdată însă și omul de știință și cel religios urca pe dibuite pe treptele întunecate ale cunoașterii fără a ști sau a anticipa ce ne poate aștepta la capătul scării ori dacă scară este proptita pe peretele care trebuie. Focul lui Prometeu este totuși o putere greu de mânuit fără un pic
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
la tabloul macabru din fața sa. Verifica dacă nu îi scăpase vreun detaliu și se declară nemulțumit. Bătrânul nu se putuse urca singur acolo, mai trebuia ceva. Porni înapoi spre casă și intră înăuntru. Nu îndrăznea să aprindă lumina, așa încât, pe dibuite, începu să caute un scaun. Cu greu, găsi un taburet vechi, pe care îl înșfăcă, grăbindu-se să iasă afară. În prag se împiedecă de ceva. Înjură scurt, vrând să împingă cu piciorul obiectul, dar se abținu imediat. Era toiagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și dispare. Dispare. Ea dă să se ridice de pe canapea, dar se lasă să cadă pe ea cu fața În jos, Între perne.) ROSALIND: O, Doamne, vreau să mor! (După un moment, se ridică și, cu ochii Închiși, merge pe dibuite spre ușă. Acolo se răsucește pe călcâie și mai privește o dată Încăperea. Aici au șezut și au visat: pe tăvița aceea pusese atât de des chibrituri pentru el; jaluzelele acelea le coborâseră, din discreție, Într-o lungă după-amiază de duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mai e și asta...?, mi-am zis încercând să închid robinetul. Aparent am reușit să-l închid . Însă apa continua să curgă din ce în ce mai murdară și mai fierbinte. Aburii se ridicau de jos ca un nor dens acoperindu-mi trupul. Pe dibuite, ținându-mi respirația caut clanța ușii, deschizând-o fără niciun efort. M-am prăvălit afară și cu ochii închiși m-am îndreptat spre dulapul unde erau prosoapele. Iau unul la întâmplare și încep să-mi șterg corpul de murdăria depusă
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
cetitorule și împrăștiată pe caldarâmul șlefuit de atâta șmotru al plebei de pe Via Apia Vitae de la palatal lui Caesar, pe care am străbătut-o cu înfrigurare, în aceeași arhitectura de pe vremea tot la fel de celebrului său fiu nelegitim, ingrat și nerecunoscător dibuit c-a participat la conjurație ... Găseam ca neavenite, într-o reconstituire fidelă adevărului istoric documentar, casele de modă și saloanele, colecțiile lor vestimentare și de unguente, parfumuri, celebre în peninsulă și în toată lumea: Gucci, Armani, Versace, Maurizio Argento, Gilda Tonnelli
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
foc/ zorilor de zi.” (pag.17). În această luptă pentru veșnicia, prin perenitatea cuvântului scris se definește timpul uman - finit, în perspectiva timpului divin - infinit, nemărginit. Fiecare vers devine lumină a timpului iar în ” Poezie”: scrisul e cântărire de cuvinte/ dibuite/ cu lampa graiului/ este facerea auzită/ a liniștii/ ulei/ în curgerea timpului (pag. 35). Meditațiile sale devin adevărate maxime ce definesc poezia în raport cu timpul curgător: ”neconsolat e vulturul/ despărțit de pradă: / poezia. (pag. 67). Și cum timpul indisolubil este legat
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
nicăieri vreun început de drum spre tine să mă poarte, din ger să mă aduni și să mă duci în casa în care crești lăstuni să-nchizi grăbită ușa și să îi pui zăvorul apoi să tragi la geam, pe dibuite, storul să nu mai văd afară, să nu mai știu să ies tu să mă vindeci, tandră, de silă și de stres cum aș dori să plec, iubito, chiar acum dar nu văd nicăieri vreun început de drum și ninge
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) 1 de ION IANCU VALE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359376_a_360705]
-
apărarea interesului public. În plus, prin Ordinul nr. 1.400/2020 s-a reglementat ca vânătoarea pe fondurile cinegetice afectate de virusul PPA să se realizeze doar prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin metoda „la pândă“ și „la dibuit“, tocmai pentru a nu se desfășura acțiuni de vânătoare prin metoda „la goană“, care pot duce la dislocarea efectivului de mistreți. De asemenea, modul în care reclamanta interpretează precizările formulate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, din
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
din leafa lui și din donații. Trebuie să spunem că bibliotecă era aproape clandestina în casa lui Pumnul pentru că legile de atunci interziceau elevilor de a întreține biblioteci, scăpând de sub controlul autorităților. Eminescu știa locul fiecărei cărți, o găsea pe dibuite, cum s-ar spune. Junele bibliotecar își ia rolul în serios și din puținul lui face și donații bibliotecii trei cărți care-i poartă și semnătură. Acum în casa lui Pumnul citește tot ce era de citit. Bibliotecă gimnaziștilor era
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Bacău.... VIII. NE-NTINATA, de Flora Mărgărit Stănescu , publicat în Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011. Urcase primul etaj mai mult pe întuneric, iar la etajul al doilea domnea o semiobscuritate care ascundea in mare parte murdăria scării. Pe dibuite Maur reușise să descuie ușa și să aprindă becul palid din hall. O lăsase să treacă înainte și ca din întâmplare lăsă iala să se încuie singură. Simțise din primul moment că nu mai era nimeni în apartament și liniștea
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
imaginase, un tapet, care imita foarte bine pluta și contrasta puternic cu lumina mobilierului. ... Citește mai mult Urcase primul etaj mai mult pe întuneric, iar la etajul al doilea domnea o semiobscuritate care ascundea in mare parte murdăria scării.Pe dibuite Maur reușise să descuie ușa și să aprindă becul palid din hall. O lăsase să treacă înainte și ca din întâmplare lăsă iala să se încuie singură. Simțise din primul moment că nu mai era nimeni în apartament și liniștea
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
NTINATA Autor: Flora Mărgărit Stănescu Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Urcase primul etaj mai mult pe întuneric, iar la etajul al doilea domnea o semiobscuritate care ascundea in mare parte murdăria scării. Pe dibuite Maur reușise să descuie ușa și să aprindă becul palid din hall. O lăsase să treacă înainte și ca din întâmplare lăsă iala să se încuie singură. Simțise din primul moment că nu mai era nimeni în apartament și liniștea
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]