13 matches
-
din latină în italiană, traducere pe care mai apoi a publicat-o cu aprobarea Conferinței Episcopale Italiene (sigla: CEI). Din 1980 a desfășurat o intensă și calificată activitate în slujba sfântului Scaun - guvernul central al Bisericii - în calitate de „Consultor” în diferite dicasterii ale Curiei romane. A colaborat mai ales cu Congregația pentru Doctrina Credinței în probleme teologico-juridice. În 1988 a făcut parte din grupul de experți care l-au însoțit pe cardinalul Joseph Ratzinger în tratativele de reconciliere cu Societatea Sf. Pius
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
În anul 1912, când era deja canonic, a fost trimis la Roma, de către mitropolitul Victor Mihali de Apșa, unde a rămas 3 săptămâni. Acolo a înaintat din partea Bisericii Române Unite cu Roma un memoriu de protest și a insistat pe lângă dicasteriile de la Vatican contra înființării episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdúdorog. În luna ianuarie a anului 1918, după decesul mitropolitului Victor Mihali de Apșa, canonicul dr. Vasile Suciu a fost ales vicar general capitular. Deși avea importanta și de mare răspundere funcție de
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
în domeniul ecleziastic, cautînd să facă o anumită ordine în sfera veniturilor bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Legea de la 1835 cu privire la mânăstirile moldovenești neînchinate a instituit controlul statului asupra administrației averilor mânăstirești. O altă lege, de la 1839, prevedea înființarea unei dicasterii menită să se ocupe nemijlocit de administrarea averilor ecleziastice și introducerea unei discipline rigide în viață monahala din Moldova. A inițiat un amplu program de lucrări publice, au fost construite aproximativ 400 de km de șosele moderne pentru acel timp
Mihail Sturza () [Corola-website/Science/299360_a_300689]
-
cât și pe plan teologic. Contrareforma și Conciliul din Trento, lent, au purtat papalitatea la abandonarea preocupărilor de domeniul teritorial și familial, ca să promoveze - pe baze noi - o operă de catehizare și de reorânduire disciplinară pentru "„catolici”", centralizând totul în dicasteriile Curiei Romane, special create ca să prezideze diferitele sectoare ale vieții religioase. Papii au dat o nouă energie evanghelizării popoarelor ne-europene, mai ales prin crearea Congregației De Propaganda Fidei (1622). Dacă nașterea Statului italian l-a privat pe papă de
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
și responsabilă. La începutul sec XX la cîrma Mănăstirii Hâncu s-a aflat ieromonahul moldovean Erax. El a susținut și a continuat cu fidelitate principiile expuse de ieroshimonahul Dorotei care a alcătuit “Regulamentul” mănăstirii. La 12 februarie 1903, prin ordinul Dicasteriei, el este numit stareț al Mănăstirii Hâncu, fiind decorat cu medalia “ Împăratul Alexandru” clasa III. La începutul sec XX în clopotnița bisericii de vară cu hramul “Sfînta Cuvioasa Parascheva” s-au instalat 10 clopote: cel mai mare avea 120 puduri
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
numele de Veniamina. În ceea ce-l privește pe Nicolae Istrati, majoritatea lucrărilor acreditează anul 1818 ca an al nașterii sale. Cu toate acestea, s-a descoperit între documentele Direcției Județene Iași a Arhivelor Naționale o cerere adresată de Nicolae Istrati Dicasteriei Moldovei, la 14 decembrie 1842, pentru eliberarea unei mărturii mitricale, la care a fost anexată o mărturie scrisă a preoților de la Biserica Banu din Iași, în care se arată că Nicolae Istrati s-a născut la 26 octombrie 1812 și
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
Privirea Bisericii Ortodoxe asupra familiei I Ierarhia „În dealul Mitropoliei“ Mare parte din informațiile folosite în această carte provinde la o instanță de judecată care a funcționat de-a lungul secolului al XVIII-lea pe lângă Mitropolie. „Consiliul ecleziastic“, „tribunal ecleziastic“, „dicasterie“, sobor și chiar Mitropolie sunt denumirile utilizate pentru a desemna această instituție, primele trei se regăsesc în lucrările cercetătorilor de azi, ultimele două în documentele epocii. Sediul tribu nalului ecleziastic se află în dealul Mitropoliei din București, singura curte de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la unele instanțe eparhiale și mitropolitane. Aceste instanțe doar la Constantinopol (patriarhie)și la bisericile de limbă greacă se mai păstrează astăzi. Și în Biserica noastră au existat astfel de instanțe de judecată, până în vremea lui Cuza Vodă numindu-se dicasterii. Codul civil din timpul aceluiași domnitor a introdus căsătoria civilă obligatoria (din 1865) și prin urmare soluționarea cazurilor de divorț a trecut în competența instanțelor civile. Tot cu caracter de dicasterii și cu competență în rezolvarea chestiunilor matrimoniale de orice
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de judecată, până în vremea lui Cuza Vodă numindu-se dicasterii. Codul civil din timpul aceluiași domnitor a introdus căsătoria civilă obligatoria (din 1865) și prin urmare soluționarea cazurilor de divorț a trecut în competența instanțelor civile. Tot cu caracter de dicasterii și cu competență în rezolvarea chestiunilor matrimoniale de orice natură, au existat instanțe bisericești speciale în cadrul Mitropoliei Ardealului, Bucovinei și Basarabiei. Indiferent prin câte faze a trecut modul de organizare a procedurilor de divorț, aceste proceduri au cuprins totdeauna două
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
A. Fătu s-a născut, după unele documente, la 2 ianuarie 1816, ca fiu al preotului Vasile Fătu din comuna Mușata, ținutul Fălciului, ocolul Prutului. Însă în mărturia mitricală de naștere pe care Iacob Fătu o obține în 1843 de la dicasteria din Iași (for de judecată de pe lângă Mitropolia Moldovei) pentru fratele său Anastasie, care avea trebuință de ea la Paris, unde era trimis spre învățare, este trecută ca data nașterii sale data de 15 august 1816. După alte documente, cum este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în plisc crucea) și extrasele din catastifurile vremii (de pildă, actul de botez al viitorului general Dimitrie Lecca: „Ca urmare a apostilei Preasfinției sale Mitropolitul Meletie, din data de 26 mai trecut, pusă pe suplica Doamnei păhărnicese Maria Leca, această dicasterie certifică faptul că tînărul s-a născut la doi decembrie anul o mie opt sute treizeci și doi din părinți ortodocși de rit grec” - p. 135) - toate aceste detalii fac din volum un mausoleu de mlădițe boierești. Paradoxul cărții e că
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
decât punctele de la Sculeni și Lipcani, unde călătorii, indiferent de condiția lor socială, erau supuși unui control carantinal timp de 14 zile 22. Presa intră și ea în alertă. Astfel, după ce a publicat dispoziția adresată de mitropolitul Veniamin Costachi Duhovniceștii Dicasterii de a se trimite circulare către episcopi, egumeni și protopopi ca să se facă litanii în biserici pentru mântuirea Rusiei de molima holerei, ziarul "Albina romînească" din Iași făcea cunoscută răspândirea flagelului și în Basarabia, atrăgând atenția publicului cititor "spre a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
locuiască în continuare cu el. Diaconul dorea să-și croiască un drum independent și poate tocmai autonomia și alte cauze de acest gen au sporit agresivitatea socrului. Plângerile sale nu-și mai găseau ecou, deoarece membrii consiliului de disciplină, ai Dicasteriei erau prieteni cu Ioan Grigoriu. Creangă se mută astfel cu soția într-o altă locuință, aflată în curtea aceleiași biserici. Ar fi trebuit ca măcar de acum liniștea să guverneze sufletul și casa diaconului, dar, așa cum se obișnuise deja, greul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]