35 matches
-
spectaculos, la o altitudine de până la 2.000 metri. Traseul, de aproximativ 40 km cu o diferență de nivel de 1.000 metri, va avea startul pe platoul Lunca Padinii și va trece pe lângă numeroase obiective turistice: Lacul Bolboci, Șaua Dichiului, Valea Dorului, Piatra Arsă, Babele, Cerdacul și Peștera. Provocarea Bucegilor Noutatea acestei ediții o constituie organizarea întrecerii sportive Provocarea Bucegilor, un maraton de alergare exclusiv pe cărări de munte. Traseul, urmărind doar zonele marcate din Bucegi, are 40, 3 kilometri
Padina Fest 2012 [Corola-blog/BlogPost/97345_a_98637]
-
km, 17 din ei fiind asfaltați. TransBucegi-ul se desprinde din drumul judetean DN71, care face legătura între Sinaia și Târgoviște, cu puțin înainte ca acesta să ajungă la Cabana Cota 1000. Drumul trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, urcă Șaua Dichiu, unde în dreptul Cabanei Dichiu cotește brusc la dreapta și străbatate Platoul Bucegi până în apropierea Cabanei Piatra Arsă. Cei 17 km asfaltați din TransBucegi duc drumul până la o altitudine de 1925 m. Lucrările de reabilitare ale drumului au început în anul
TransBucegi, un nou drum spectaculos ce va ajunge la Babele by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/75465_a_76790]
-
fiind asfaltați. TransBucegi-ul se desprinde din drumul judetean DN71, care face legătura între Sinaia și Târgoviște, cu puțin înainte ca acesta să ajungă la Cabana Cota 1000. Drumul trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, urcă Șaua Dichiu, unde în dreptul Cabanei Dichiu cotește brusc la dreapta și străbatate Platoul Bucegi până în apropierea Cabanei Piatra Arsă. Cei 17 km asfaltați din TransBucegi duc drumul până la o altitudine de 1925 m. Lucrările de reabilitare ale drumului au început în anul 2010 și încă sunt
TransBucegi, un nou drum spectaculos ce va ajunge la Babele by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/75465_a_76790]
-
aproape o săptămână. În aceste condiții, senatorul PSD, Valentin Calcan, va încerca deblocarea unor fonduri pentru continuarea investițiilor la drumul de acces la cabanele de pe Valea Ialomiței, oprite în acest moment la limita dintre județele Prahova și Dâmbovița, în Vârful Dichiu. De asemenea, cea de-a doua alternativă de acces este bifurcația din DN 71, din satul Glod, care merge spre Sanatoriul Moroeni, cunoscut ca Drumul Orzei, până la Cabana Zănoaga, după care urmează șoseaua care șerpuiește pe lângă Lacul Bolboci, până la Padina
Care este miza deplasării lui Victor Ponta la Hotelul Peștera by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40053_a_41378]
-
unde sosește la ora 14. 05). Din Sinaia (800 m), bagajele vor fi transportate cu mașina la locul de campare, iar grupul se va deplasa pe jos 19 km pe traseul: cabana Cuibul Dorului (1 160 m) - Muntele Păduchiosu - Șaua Dichiului (1 600 m) - cabana Cheile Zănoagei (1 400 m), care are curent electric, restaurant cu 40 de locuri, camere de 2,3 sau 4 paturi (tel. 0245-772 176); cazarea se va face în corturi proprii pe malul Ialomiței. Cheltuieli de
Agenda2005-31-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284029_a_285358]
-
Ioana, dar nu-i suportase bălmăjeala. La luat așa, mai pe de lături: — Ce zici, bă Ioane, dacă mă fac eu al dracului și mă însor cu asta a lui Chibrit? — Du-te, bă, de-aci, că nu ești tu dichiu de-asta! i-a răspuns Ion. Păi cu asta trebuie să fii om al dracu’, să rabzi ca bou-n jug. Bă Ioane, eu numai de-al necuratului încerc. —Încearcă, vărule! Îți doresc să izbândești, dar nu cred..., s-a
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
un narator care înregistrează, cu o remarcabilă capacitate de a distinge ceea ce se dovedește a fi esențial, dispariția unei epoci, a unei lumi. Întoarcerea în timp se oprește la anii miraculoși ai copilăriei, trece la pitorescul mahalalelor Spirea Veche sau Dichiu, la Bucureștii sfârșitului de veac, urbe încă ezitând între fastul oriental și noutățile Europei, ajunge la vremea războiului dintre 1916 și 1918, fără a fi uitată viața de elev și student ori de tânăr profesor, înțesată de experiențe și de
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
este am plasat în fața Bisericii și există unul la Mitropolie. Persoana vinovată este imobilizată în jug duminica și în zilele de sărbătoare, pentru a fi văzută de câți mai mulți enoriași. De pildă, la 19 noiembrie 1781, Calin din mahalaua Dichiului „a fost canonisit cu băgarea în jug“, întrucât apucându-se de băutură și de „curvăsărie“ își necinstește părinții și trăiește rău cu soția. Reclamația vine din partea tatălui. Sau Dra gul din mahalaua Precupeții Vechi este „băgat de gât în jug
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în Austria, 2721 Bad Fischau Brunn, Vienerstr. 20. 699. Szilagyi Ella, născută la 15 februarie 1967 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Alexandru și Katalin, cu domiciliul actual în Austria, 2721 Bad Fischau Brunn, Vienerstr. 20. 700. Dichiu Dan, născut la 8 august 1954 în București, România, fiul lui Dichiu Marin și Milica, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms, Cornelius Heylstr. 29. 701. Fleischer Simona Mirela, născută la 12 octombrie 1966 în București, România, fiica lui Badea
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
la 15 februarie 1967 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Alexandru și Katalin, cu domiciliul actual în Austria, 2721 Bad Fischau Brunn, Vienerstr. 20. 700. Dichiu Dan, născut la 8 august 1954 în București, România, fiul lui Dichiu Marin și Milica, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms, Cornelius Heylstr. 29. 701. Fleischer Simona Mirela, născută la 12 octombrie 1966 în București, România, fiica lui Badea Florian și Dumitra, cu domiciliul actual în Germania, 50677 Koln, Rolandstr. 6
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
lui Gh.Ghibănescu, profesor de limbă română și director al școlii normale între anii 1893-1896, cu strânse legături culturale și sentimentale în zona Vasluiului. „Tatăl tatei a fost D. Michiu, mort în 1875, care era văr primar cu moș Scarlat Dichiu. mai mult nu știu, dar dumneta ne-ai legat cu toți Michiuleștii, așa că m-ai făcut și pe mine om vechi cât pământul Moldovei, de și răzășia de la Prut n-o mai știu, ci o știu pe acea din Deleni
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Crăciun I. Neculae 431. Crăciun Ț. Neculai 432. Crăița Ț. Ionel 433. Cristea S. Teodor 434. Crișan Al. Ion 435. Curlatel I. Ionel 436. Dabija H. Gheorghe 437. Dabija M. Dumitru 438. Dan V. Dobre 439. Dandis Gh. Gheorghe 440. Dichiu Ț. Gheorghe 441. Dima Ț. Vergiliu 442. Donici Al. Dumitrache 443. Donici I. Toader 444. Dragomir I. Nastasa 445. Dragomir V. Costică 446. Dragomir V. Gheorghe 447. Dragomir V. Ioan 448. Dragan Gh. Petrică 449. Dumitrache C. Ion 450. Dumitru
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la Huși, o constituie planul acestui oraș, ridicat la 1771 de către Dichiul Episcopiei de atunci, Iorest Danu. „Deși fără de nici o artă științifică, este însă de mare preț pentru poziția topografică de atunci a localităților.” În adevăr, descifrarea însemnărilor din cuprinsul lui, scot la iveală existența, în acel an la Huși, a nu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
dat zonei locuite de noii veniți arată că, cel puțin într-o primă etapă de locuire, ei nu s-au asimilat localnicilor, trăind separat. Treptat, se constituie cartierul bulgarilor, aproape de centrul orașului, menționat în planul Episcopiei din 1771, realizat de dichiul Iorest Dan. Mențiunea din legenda planului orașului („mestecați poslușnici cu târgoveți”) subliniază stabilirea unor grupuri de bulgari pe locul vetrei târgului, la est și sud-est de Episcopie, pe teritoriul actualelor cartiere Corni, Broșteni, Plopeni, ceea ce arată asimilarea lor treptată. În afara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea își va însuși aici, ca și la Roman, toate sursele de venituri din târg (dijma, bezmănul, vânzarea păcurii și a dohotului, mortasipia). O atmosferă de încordare și de revoltă se semnala în perioada ce va urma. Pentru exercitarea funcției
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de rangul întâi și 16 deputați aleși de cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci”. Divanul a organizat o anchetă la fața locului. Comisia formată din boierii Iordache Costache și Alexandru Ruset, în Raportul din 21 martie 1831, consideră că la mijloc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și, după ce a „mierlit-o“ (a murit), isprăvit cu șișurile (pumnale), cu cuți tele și cu bricegele, așa „muliu“ (mort) cum era, de toți [cei] care tremuraseră până atunci de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în anul 1598 de către Ieremia Movila, pe lângă care activă din 25 decembrie 1747 o școală sloveneasca și românească, atestata și la 6 decembrie 1765, căreia i se adaugă probabil și una ținutala. Locul școlii din Huși este însemnat în planul dichiului Iorest Dan. Reputatul ierarh cărturar Veniamin Costachi studiază la scoala episcopala de la Huși între 1782 și 1784. Școlile episcopale sunt menționate documentar și în perioada 1803-1823. în perioada dintre 1836 și 1853 sunt atestate școli particulare cum ar fi cele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ce li s¬ar fi făcut târgoveților de episcopie. Ei reclamau că la Huși nu e nici o autoritate civilă care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la gros și punerea în butuci". Jeluitorii cereau judecată administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în frică", aceleași persoane, care se ridicaseră la 1824 fac același lucru și în 1831. De data aceasta „provocatorii" motivau gestul lor prin aceea că la Huși nu era nici o autoritate civilă care să-i judece, iar judecata făcută de dichiul Episcopiei se făcea cu părtinire, ceea ce i-a făcut să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deschise circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 și 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: a) nr. crt. 35 referitor la drumul DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci se abrogă; ... b) nr. crt. 36 referitor la drumul DJ 714 - Glod - Cabana Peștera se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul II (1) Pozițiile nr. 160 și 161, corespunzătoare drumurilor DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci, în lungime
HOTĂRÂRE nr. 1.408 din 4 decembrie 2003 pentru modificarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154331_a_155660]
-
713 A - Șaua Dichiului - Bolboci se abrogă; ... b) nr. crt. 36 referitor la drumul DJ 714 - Glod - Cabana Peștera se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul II (1) Pozițiile nr. 160 și 161, corespunzătoare drumurilor DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci, în lungime de 5,6 km, și DJ 714 pe tronsoanele Sanatoriul Moroeni - Drum Orzea - Lac Bolboci - Cheile Tătarului - Cocora - Cabana Peștera, în lungime totală de 27,8 km, din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.350
HOTĂRÂRE nr. 1.408 din 4 decembrie 2003 pentru modificarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154331_a_155660]
-
La anexa nr. 1 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Dâmbovița": a) se abrogă pozițiile nr. 173, 549; ... b) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 159, coloana 2 va avea următorul cuprins: "DJ 713, limită județ Dâmbovița-Șaua Dichiului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe de la limita județului Prahova, km 6+030, până la Șaua Dichiului, km 16+000. Lungime - 9,970 km. Drum cu îmbrăcăminte din balast și pământ." și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCJD nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.610 din 16 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.443/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
nr. 173, 549; ... b) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 159, coloana 2 va avea următorul cuprins: "DJ 713, limită județ Dâmbovița-Șaua Dichiului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe de la limita județului Prahova, km 6+030, până la Șaua Dichiului, km 16+000. Lungime - 9,970 km. Drum cu îmbrăcăminte din balast și pământ." și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCJD nr. 10/2009"; - la poziția nr. 270, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Imobil Teiș", coloana 3 va
HOTĂRÂRE nr. 1.610 din 16 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.443/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
cuprins: Se află în satul Siliște, lungime - 825 ml, lățime - 10 m, drum pietruit."; - la poziția nr. 76, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Șoseaua Nouă"; - la poziția nr. 126, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Este amplasat în punctul Dichiu. Ocupă o suprafață de 14.000 mp. Este dotat cu două porți de fotbal confecționate din fier.", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "11.000 lei"; - la poziția nr. 140, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață - 2.441
HOTĂRÂRE nr. 543 din 25 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]