35 matches
-
spectaculos, la o altitudine de până la 2.000 metri. Traseul, de aproximativ 40 km cu o diferență de nivel de 1.000 metri, va avea startul pe platoul Lunca Padinii și va trece pe lângă numeroase obiective turistice: Lacul Bolboci, Șaua Dichiului, Valea Dorului, Piatra Arsă, Babele, Cerdacul și Peștera. Provocarea Bucegilor Noutatea acestei ediții o constituie organizarea întrecerii sportive Provocarea Bucegilor, un maraton de alergare exclusiv pe cărări de munte. Traseul, urmărind doar zonele marcate din Bucegi, are 40, 3 kilometri
Padina Fest 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/3078/padina-fest-2012 [Corola-blog/BlogPost/97345_a_98637]
-
Ioana, dar nu-i suportase bălmăjeala. La luat așa, mai pe de lături: — Ce zici, bă Ioane, dacă mă fac eu al dracului și mă însor cu asta a lui Chibrit? — Du-te, bă, de-aci, că nu ești tu dichiu de-asta! i-a răspuns Ion. Păi cu asta trebuie să fii om al dracu’, să rabzi ca bou-n jug. Bă Ioane, eu numai de-al necuratului încerc. —Încearcă, vărule! Îți doresc să izbândești, dar nu cred..., s-a
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1468330109.html [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
al Marelui Stat Major al Armatei până în 1989. În 2013, averea estimată a familiei Drăgan era între 500 și 700 de milioane de euro, principalul domeniu de activitate rămânând distribuția GPL dar și energia, tipografiile sau afacerile imobiliare". Carol Viorel Dichiu "Un alt om de afaceri român care și-a adăpostit afacerile în Republica Panama este și afaceristul constănțeanul Carol Viorel Dichiu. Pe 7 Noiembrie 2007 el a înființat în Republica Panama societatea anonimă EAST SHIP MANAGEMENT INC, cu un capital
Afaceriști români din "Panama Papers", roluri cheie la DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104006_a_105298]
-
milioane de euro, principalul domeniu de activitate rămânând distribuția GPL dar și energia, tipografiile sau afacerile imobiliare". Carol Viorel Dichiu "Un alt om de afaceri român care și-a adăpostit afacerile în Republica Panama este și afaceristul constănțeanul Carol Viorel Dichiu. Pe 7 Noiembrie 2007 el a înființat în Republica Panama societatea anonimă EAST SHIP MANAGEMENT INC, cu un capital total de 10.000 de dolari americani, acțiunile putând fi emise atât în formă înregistrată cât și la purtător, conform Registro
Afaceriști români din "Panama Papers", roluri cheie la DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104006_a_105298]
-
de 10.000 de dolari americani, acțiunile putând fi emise atât în formă înregistrată cât și la purtător, conform Registro Publico de Panama. În societatea anonimă înregistrată prin societatea de avocatură Notaria Cuarta Del Circuito în Republica Panama, Carol Viorel Dichiu este președinte și este asociat cu Lilia Judith Tovar de Leon și Delia Jose de Leon Mela, alte două persoane care ocupă pozițiile de vicepreședinte și trezorier, implicate și ele în mai multe societăți și jurisdicții de tip offshore. Carol
Afaceriști români din "Panama Papers", roluri cheie la DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104006_a_105298]
-
președinte și este asociat cu Lilia Judith Tovar de Leon și Delia Jose de Leon Mela, alte două persoane care ocupă pozițiile de vicepreședinte și trezorier, implicate și ele în mai multe societăți și jurisdicții de tip offshore. Carol Viorel Dichiu este unul dintre cei mai mari afaceriști care s-au impus în domeniul recuperării deșeurilor metalice, implicat în mai multe afaceri cu fier vechi din Portul Constanța și este martor într-unul din dosarele DNA pe numele fostului primar al
Afaceriști români din "Panama Papers", roluri cheie la DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104006_a_105298]
-
deschise circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 și 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: a) nr. crt. 35 referitor la drumul DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci se abrogă; ... b) nr. crt. 36 referitor la drumul DJ 714 - Glod - Cabana Peștera se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul II (1) Pozițiile nr. 160 și 161, corespunzătoare drumurilor DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci, în lungime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154331_a_155660]
-
713 A - Șaua Dichiului - Bolboci se abrogă; ... b) nr. crt. 36 referitor la drumul DJ 714 - Glod - Cabana Peștera se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul II (1) Pozițiile nr. 160 și 161, corespunzătoare drumurilor DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci, în lungime de 5,6 km, și DJ 714 pe tronsoanele Sanatoriul Moroeni - Drum Orzea - Lac Bolboci - Cheile Tătarului - Cocora - Cabana Peștera, în lungime totală de 27,8 km, din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.350
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154331_a_155660]
-
La anexa nr. 1 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Dâmbovița": a) se abrogă pozițiile nr. 173, 549; ... b) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 159, coloana 2 va avea următorul cuprins: "DJ 713, limită județ Dâmbovița-Șaua Dichiului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe de la limita județului Prahova, km 6+030, până la Șaua Dichiului, km 16+000. Lungime - 9,970 km. Drum cu îmbrăcăminte din balast și pământ." și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCJD nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
nr. 173, 549; ... b) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 159, coloana 2 va avea următorul cuprins: "DJ 713, limită județ Dâmbovița-Șaua Dichiului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe de la limita județului Prahova, km 6+030, până la Șaua Dichiului, km 16+000. Lungime - 9,970 km. Drum cu îmbrăcăminte din balast și pământ." și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCJD nr. 10/2009"; - la poziția nr. 270, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Imobil Teiș", coloana 3 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
Crăciun I. Neculae 431. Crăciun Ț. Neculai 432. Crăița Ț. Ionel 433. Cristea S. Teodor 434. Crișan Al. Ion 435. Curlatel I. Ionel 436. Dabija H. Gheorghe 437. Dabija M. Dumitru 438. Dan V. Dobre 439. Dandis Gh. Gheorghe 440. Dichiu Ț. Gheorghe 441. Dima Ț. Vergiliu 442. Donici Al. Dumitrache 443. Donici I. Toader 444. Dragomir I. Nastasa 445. Dragomir V. Costică 446. Dragomir V. Gheorghe 447. Dragomir V. Ioan 448. Dragan Gh. Petrică 449. Dumitrache C. Ion 450. Dumitru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
în Austria, 2721 Bad Fischau Brunn, Vienerstr. 20. 699. Szilagyi Ella, născută la 15 februarie 1967 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Alexandru și Katalin, cu domiciliul actual în Austria, 2721 Bad Fischau Brunn, Vienerstr. 20. 700. Dichiu Dan, născut la 8 august 1954 în București, România, fiul lui Dichiu Marin și Milica, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms, Cornelius Heylstr. 29. 701. Fleischer Simona Mirela, născută la 12 octombrie 1966 în București, România, fiica lui Badea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
la 15 februarie 1967 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Alexandru și Katalin, cu domiciliul actual în Austria, 2721 Bad Fischau Brunn, Vienerstr. 20. 700. Dichiu Dan, născut la 8 august 1954 în București, România, fiul lui Dichiu Marin și Milica, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms, Cornelius Heylstr. 29. 701. Fleischer Simona Mirela, născută la 12 octombrie 1966 în București, România, fiica lui Badea Florian și Dumitra, cu domiciliul actual în Germania, 50677 Koln, Rolandstr. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
cuprins: Se află în satul Siliște, lungime - 825 ml, lățime - 10 m, drum pietruit."; - la poziția nr. 76, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Șoseaua Nouă"; - la poziția nr. 126, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Este amplasat în punctul Dichiu. Ocupă o suprafață de 14.000 mp. Este dotat cu două porți de fotbal confecționate din fier.", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "11.000 lei"; - la poziția nr. 140, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață - 2.441
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
a rămas în vechea capitală. Viitorii mitropoliți au condus treburile administrative ale Mitropoliei fie din noua capitală, fie din Suceava. Biserica „Sf. Gheorghe” a rămas cu numele de vechea catedrală și era condusă numai de un proistos, care era și dichiul Mitropoliei. Mănăstirea era proprietară a moșiilor Bosanci, Lisaura și Cut, ale căror venituri le încasa, ea aflându-se pe moșia Cutul Mitropoliei. În anul 1589, domnitorul Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) a mutat aici moaștele Sfântului Ioan cel Nou
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
localitatea Moroeni și urcă până la barajul Bolboci și mai departe până la hotelul "Peștera", unde se intersectează cu drumul ce urcă pe Platoul Bucegilor; altul din partea de est, ce pleacă din Sinaia, urcă pe la Cuibul Dorului și mai departe în Șaua Dichiului și de aici fie în zona de platou, fie pe Valea Ialomiței. În rest, accesul se face pe poteci și drumuri forestiere. Accesul în localitățile de unde se poate pleca în Masivul Bucegi este lesnicios, mai ales în stațiunile de pe Valea
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Sfântu Ilie, cu o moară și o pădure de stejar; ½ Costâna cu pădure de stejar; ½ Milișăuți; Satu Mare cu o moară; Florinta și Gropile. În Moldova, mănăstirea deținea doar satul Hodora (reg. Hârlău). Moșiile și pădurile erau arendate mai multor persoane. Dichiul Macarie de la „Sf. Ilie”, acuzat de trădare pentru că nu pomenea numele împăratului la slujbe, a trecut granița în Moldova. Autoritățile austriece au înființat în 1786, în locul Academiei Teologice de la Putna, care a fost desființată la scurt timp după ocuparea părții
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și celelalte materiale de construcție a fost transportată de care cu boi pe ruta Bușteni - Sinaia - Vf. Păduchiosul - Vf. Dichiu - Platoul Bucegi - Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în Cantonul Schiel - pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu caii și măgarii până în vârful Caraiman
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
pisanie cu următorul text în limba română, cu caractere chirilice: "„Această sfîntă biserică s-au făcut în al cincile(a) an de la venire(a) muscalilor în Moldova, în zilele preasfințitului Chir Gavrilă Mitropolitu(l) Moldovii leat 1774 iulie 8, fiind dichiu în Suceav(a) Macari(e) di la Voroneț. Meșteri au fost Chiril Ungurean și Crăciun Cazac di(n) Uidești, 1774”". Catapeteasma bisericii este și ea foarte veche, având inscripția următoare: "„Această catapeteasmă s-au făcut cu cheltuiala satului Bosanci prin
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
toate bune și adevărate după mărtureserele oamenii bătreni potrevit după uricul ce-l au”. Poiana Cârlanilor este menționată într-un document din anii 1544-1545 - „Mărturie hotarnică din timpul domniei lui Petru Rareș voievod, pentru moșiile mănăstirii Căpriana, pe care Nicodin dichiul a adus-o la schitul Hîncul”, ce stabilește hotarele acestei mănăstiri: „Hotarul sfintii mănăstiri Căprienii din hotarnică să începi hotarul di la Ișnovăț, ești piatră dispre răsărit și alta împotrivă, ci ești piste Ișnovăț dispre amiază-zî să hotărăști cu Mimorănii
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
este am plasat în fața Bisericii și există unul la Mitropolie. Persoana vinovată este imobilizată în jug duminica și în zilele de sărbătoare, pentru a fi văzută de câți mai mulți enoriași. De pildă, la 19 noiembrie 1781, Calin din mahalaua Dichiului „a fost canonisit cu băgarea în jug“, întrucât apucându-se de băutură și de „curvăsărie“ își necinstește părinții și trăiește rău cu soția. Reclamația vine din partea tatălui. Sau Dra gul din mahalaua Precupeții Vechi este „băgat de gât în jug
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un narator care înregistrează, cu o remarcabilă capacitate de a distinge ceea ce se dovedește a fi esențial, dispariția unei epoci, a unei lumi. Întoarcerea în timp se oprește la anii miraculoși ai copilăriei, trece la pitorescul mahalalelor Spirea Veche sau Dichiu, la Bucureștii sfârșitului de veac, urbe încă ezitând între fastul oriental și noutățile Europei, ajunge la vremea războiului dintre 1916 și 1918, fără a fi uitată viața de elev și student ori de tânăr profesor, înțesată de experiențe și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
ce li s¬ar fi făcut târgoveților de episcopie. Ei reclamau că la Huși nu e nici o autoritate civilă care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la gros și punerea în butuci". Jeluitorii cereau judecată administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în frică", aceleași persoane, care se ridicaseră la 1824 fac același lucru și în 1831. De data aceasta „provocatorii" motivau gestul lor prin aceea că la Huși nu era nici o autoritate civilă care să-i judece, iar judecata făcută de dichiul Episcopiei se făcea cu părtinire, ceea ce i-a făcut să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și, după ce a „mierlit-o“ (a murit), isprăvit cu șișurile (pumnale), cu cuți tele și cu bricegele, așa „muliu“ (mort) cum era, de toți [cei] care tremuraseră până atunci de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]