233 matches
-
dezvăluirea mecanismelor de producere a textului) se asociază textualismului (textul se auto-oglindește sau face trimiteri la alte texte, nu la lumea reală), rezultând un construct eterogen („roman palimpsest“) care abolește componentele definitorii ale situației narative: instanțele și perspectivele narative, timpul diegetic, ordinea și modalitatea narării. „Lumea se dizolvăn limbaj și limbajul în lume ca întro bandă a lui Möbius.“ În esență, romanul postmodern demonstrează o mobilitate extremă la nivelul discursului (inclusiv prin amestecul voit al speciilor, al genurilor, al tipurilor de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a fost cultivată cu predilecție în secolele al XIX-lea și XX, având avantajul unei concentrări epice mai accentuate decât a roma nului, fiindcă „ea nu admite derogări de la principiul ordonării, concentrării, profun zimii“ (Ion Vlad, Aventura formelor). Întrun spațiu diegetic relativ restrâns, nuvela urmărește destinul unui personaj complex, surprins în împrejurări semnificative din existența sa. Spre deosebire de roman, nuvela are un singur plan narativ, deci un singur fir epic, dinamizat însă de conflicte puternice. Acestea sunt conduse riguros spre un punct
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
narative complexe, reunind mai multe planuri, surprinzând evoluția unui număr mare de personaje prinse în angrenajul unor conflicte puternice. Deși romanul secolului XX a cunoscut metamorfoze spectaculoase (în construcția personajelor, la nivelul formulelor narative, al reprezentărilor spațiotemporale și al discursului diegetic), el „nu șia trădat invarianții săi originari: povestire, personaj, aven tură, istorii captivante, reprezentări ale unor lumi po si bile, cre dibile sub semnul Istoriei și al destinului ființei“ (Ion Vlad, Aventura formelor). Aceste constante ale speciei pot fi identificate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
centru familia învăță torului Her delea. Dacă în primul plan se dezbate mai ales o problematică socialeco nomică și psiho logică, cel deal doilea are ca linii de forță problematica națională și cea morală. Roma nul este, așadar, o construcție diegetică stratificată, complexă, reunind trei fire epice și mai multe planuri de referință. Item 2: prezentarea, prin referire la romanul ales, a patru elemente de structură și de compoziție Compoziția romanului urmează legile arhitectonicii clasice, bazate pe principiul simetriei, al circularității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Ion). Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care ființează satul ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții le au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Subiectul urmărește trei fire
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
descriptive, analitice ori de comentarii eseistice. Subiectul este mai degrabă un pretext, oferind personajului narator date ale realității trăite care sunt reflectate în conștiință, disecate, analizate, comentate dintrun punct de vedere strict subiectiv, dintro perspectivă narativă internă. Spațiul și timpul diegetic asociază repere obiective, specifice literaturii autenticității: spații reale, determinate geografic (La Piatra Craiului, în munte, la Câmpulung, dea lungul traseului străbătut de regimentul XX în campania din Transilvania - defileul Oltului, Cohalm, Săsăuș, Bărcuț -, iar în final, la București), timp determinat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ștefan, romanul este o confesiune la persoana I (roman subiectiv), care nu mai pune accent pe o acțiune exterioară, deși conflictele interioare și exterioare sunt puternice (conflict psihologic, erotic, conflict de interese, de principii și valori existențiale). Spațiul și timpul diegetic asociază repere obiective (spații reale, determinate geografic și un timp istoric obiectiv: anul 1916) și repere spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iubire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Proiecția subiectivă în text a personajului narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
definitorii pentru existența satului românesc. Tema foamei ancestrale de pământ a țăranului român se împletește astfel cu tema iubirii, cu cea a familiei, a vieții și a morții, cu tema națională și cu cea a intelectualului. Romanul este o construcție diegetică stratificată, complexă, reunind trei fire epice și mai multe planuri de referință. Principalul plan narativ îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin este pus sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Este un personaj
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ion). Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care ființează satul ca matrice existen țială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește con diția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții leau luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Item 4: susținerea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
personaje individuale (femeia în vârstă și hamalul pe care aceasta îl observă). O altă caracteristică vizează desfășurarea acțiunii în spațiu și timp. De exemplu, în textul călinescian apar repere spațiale multiple, detaliind cartierul Floreasca, de la periferia capitalei, și precizarea timpului diegetic: întro dupăamiază de decembrie a anului 1950. 9. Secvența care încheie fragmentul este un portret literar, perceput din per pectiva externă a unui personaj focalizator, femeia în vârstă ce ieșise la gard. Portretul bărbatului care părea un hamal detaliază numai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spațiu real, de la Măgura Tarcăului până în ținutul Dornelor, din colo de muntele Stânișoara) este dublat de un spațiu simbolic (spațiul labirintic, drumul ce urmează itinerariul simbolic al soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an, din toamnă până la sfârșitul lui mar tie) fiind integrat unei durate mitice, punctat de timpul sacru al sărbătorilor creștine. Acest deznodământ „dezvăluie reacțiile etice fundamentale ale sufletului țărănesc patriarhal“, după cum afirma criticul Ov. Crohmălniceanu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
propriilor părinți, Gelu ascultă povestirile unor bătrâni trădați de memorie, pentru care nu sunt vii decât amintirile din război (fostul învățător Popescu, Anton Grințu etc.). O altă motivație a „pulverizării“ na rațiunii este dispersia evenimentelor pe trei planuri temporale. Prezentul diegetic acoperă anii 1973- 1977; trecutul investigat sau rememorat de protagoniști vizează cele două decenii anterioare (anii ‘50- ’70), iar trecutul îndepărtat, anii celui deAl Doilea Război Mondial, evocați în amintirile deformate afectiv ale bătrânilor. Item 4: susținerea unei opinii despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
moromețiene se desfășoară întrun spațiu familiar scriitorului, satul SilișteaGumești, devenit un „topos“ literar. Acțiunea primului volum se petrece cu trei ani înaintea celui deAl Doilea Război Mondial (de la începutul verii până toamna târziu), în timp ce volumul al doilea comprimă o durată diegetică amplă (din 1937 până în anii ’50), surprin zând un timp catastrofic, al colectivizării forțate. Complexitatea romanului rezidă și în structurile narative ce îmbină elemente tradiționaliste și moderniste. Astfel, narațiunea heterodiegetică este substituită în finalul volumului al doilea cu narațiunea la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ei, totul capătă noi valențe și o importanță sporită. În acest fel, personajului narator i se permite accesul la o nouă dimensiune a lumii. 8. Fragmentul citat ilustrează o trăsătură definitorie a genului epic: prezența instanțelor comunicării narative. Astfel, discursul diegetic aparține unui personajnara tor, semnalat în text prin mărci ale persoanei I (drumul vieții mele îmi cere să mă mișc). Apoi, întregul fragment este focalizat asupra unui personaj feminin, Zenobia. Textul aparține genului epic și pentru că apelează la narațiune, ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ales semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje Având un rol modelator în procesul maturizării lor, experiența primei iubiri îi singularizează pe cei doi adolescenți în lumea pragmatică și mediocră în care trăiesc - mica burghezie din Bucureștiul antebelic (timpul diegetic: iulie 1909-martie 1911). Astfel, prin contrast, devin și mai evidente lăcomia, egoismul atroce și meschinăria clanului de parveniți căruia îi aparțin cei din familiile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Aceștia sunt surprinși în rețeaua unor conflicte de interese, legate de moștenirea averii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
au destine semnificative, întruchipând ipostaze și relații umane diverse. În nuvela Moara cu noroc, de exemplu, între personajele create de Ioan Slavici se instituie o rețea de relații de tipul cuplului sau al triunghiului, pe care se structurează întregul univers diegetic al operei. Publicată în 1881 (volumul Novele din popor), Moara cu noroc este o nuvelă de analiză psihologică și de problematică morală, care se înscrie în estetica realismului, prin imaginea veridică a unei lumi de sfârșit de veac XIX, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în primul rând, prin prezența textuală a instanțelor comunicării narative. În fragmentul citat, de exemplu, se reliefează prezența unui narator autodiegetic/personajnarator și a unui personaj feminin, Irina, iubita protagonistului. O altă trăsătură specifică operei epice este narativitatea discursului/caracterul diegetic al textului. Astfel, în fragmentul citat narațiunea reprezintă principalul mod de expunere, fiindcă sunt relatate evenimente legate de prima călătorie la Paris a eroului. Pregătirile, pline de bucurie și nerăbdare, sunt urmate de despărțirea fugitivă de Irina, de mo mentul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
plecării la Paris. Primul enunț comunică, întro formă exclamativă, euforia prilejuită de îndelung așteptata călătorie. Această mare fericire este motivată apoi prin evocarea copilăriei, al cărei ideal a fost Parisul, prin detalierea unor proiecții imaginare ale acestei metropole, devenită spațiu diegetic al unor nescrise încă romane. Întreaga secvență are rol în caracterizarea indirectă a protagonistului, reliefând bogăția vieții interioare, imaginația bogată, aspirația de a scrie romane. Preocu pările, ideile și reprezentările mentale atât de vii, modul în care își formulează ideile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
protagonistul primului roman publicat de Rebreanu, în 1920. Ilustrând proza realist obiectivă de observație socială și de problematică morală, romanul Ion este considerat de autorul său „o epopee a vieții românești“. Surprinzând existența satului transilvănean de la începutul secolului XX, universul diegetic este centrat asupra unor destine tragice, cum sunt cel al lui Ion și al Anei. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din opera epică selectată Cuplul Ion - Ana se instituie încă de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arhaice. Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care fiin țează satul ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții leau luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Item 4: susținerea unei opinii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
127), sau că povestirea dobîndește o obiectivare sporită "prin eliminarea oricărui narator" (Lintvelt 1994:141). Ea clasifică naratorii în funcție de poziția lor vis-à-vis de povestire în narator extern și narator-personaj, evitînd excesele taxonomice ale lui Genette, care distinge naratori extrași intra-diegetici, precum și homoși hetero-diegetici. Autoarea justifică discutarea conceptului de focalizare ca aspect "colorant" al povestirii, deși alți naratologi plasează diferit aceste concepte în economia operei narative. Shlomith Rimmon-Kenan, de pildă, discută naratorul la capitolul narațiune și focalizarea la capitolul text (Rimmon-Kenan
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lectură a structurii complexe a focalizării, a cărei caracteristică evidentă este linia perspectivei din cadrul picturii copiate. 2. În narațiunea lingvistică există un focalizator extern diferit de narator în funcție, nu în identitate. Acest focalizator extern poate circumscrie un narator intern, diegetic. Pentru analiza narațiunii, această relație de circumscriere este crucială. În arta vizuală, aceeași distincție între focalizatorul intern și extern este valabilă, dar nu întotdeauna ușor de reliefat. De exemplu, gestul de a arăta din tabloul lui Aptekar Am șase ani
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
alt fel, dar numai ceea ce un martor extern detașat decide că merită spus - un reporter care este în situația să reflecteze, să reorganizeze, să decidă asupra punctului sau a teleologiei povestirii, înainte de a o nara. Putem deci presupune că narațiunea diegetică va avea mai multe manipulări ale ordinii temporale, ale duratei și frecvenței, și o etajare mai evidentă a prezentării evenimentelor. 5.6. DIL: funcții și efecte În termenii neoplatonici menționați mai devreme (mimesis și diegesis), DIL ajunge la o diegeză
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și serialul de televiziune Lost. Unul dintre aceste aspecte se referă la modurile în care mentalul folosește schemele cognitive pentru a construi narațiunea vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Fragmentaritatea afirmă arbitraritatea și contingența, operând atât după modelul palimpsestului, cât și după cel al progresiei matematice. Aceste modele recomandă preocuparea alegoriei pentru proiectarea structurii ca secvență, întruchipând astfel contra-narativitatea prin substituirea unui principiu al disjuncției sintagmatice în favoarea unei combinații diegetice și inducând o lectură paradigmatică. Propunând un raport de reciprocitate între vizualitate și verbalitate, pe baza observației că cuvintele sunt adesea tratate ca pure fenomene vizuale, în timp ce imaginile vizuale pot apărea ca scenarii oferite descifrării, alegoria poate lua înfățișarea unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]