14 matches
-
lingvistică începe să diminue în importanță o dată cu apariția după anii 1960 a teoriei gramaticei generative sau generativismului, dezvoltat de Noam Chomsky. Mișcarea structuralistă s-a caracterizat încă de la ivirea ei printr-o critică a metodei istoricizante a școlilor antropologice anterioare, "difuzionismul" și "evoluționismul". Ea a dat naștere la două curente distincte: structuro-funcționalismul anglo-saxon și structuralismul lui Claude Lévi-Strauss. În literatura de limbă engleză antropologia structuralistă este reprezentată în special de Bronislaw Malinowski (1884-1942) și Alfred Reginald Radcliffe-Brown (1881-1955). Ambii folosesc metoda
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
se află sub patronajul Academiei Române. Institutul de antropologie adăpostește una din cele mai largi colecții osteologice din Europa. O listă de lucrări reprezentative ar putea cuprinde opere cum ar fi: Marile teorii antropologice enunțate în secolul XX sunt: "particularismul istoric", "difuzionismul","relativismul cultural," "funcționalismul", "structuralismul", "materialismul", "interpretativismul", "criticismul." Antropologia cuprinde patru mari ramuri: În funcție de tradițiile naționale și de modul în care s-au dezvoltat aceste științe în diferite țări, ceea ce se înțelege prin antropologie culturală mai este numit și antropologie socială
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de antropologie la Universitatea Paris V CLAN, DIFUZIUNE/DIFUZIONISM, ETNIE, ETNOCID, EXOTISM, MELTING POT, NEAM, SINCRETISM, SUBCULTURĂ, TRIB, TRIBALISM, VIOLENȚĂ ROBERT Martine Conferențiar, științe economice, Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu GRANIER Roland) ROGER Antoine Conferențiar, științe politice, Institutul de științe politice din Bordeaux NAȚIONALISM, POPOR
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
248-265. SEGALEN Martine (coordonator) (2001), Ethnologie: concepts et aires culturelles, Paris, Armand Colin. VAN GENNEP Arnold (1975), „Pays, zones folkloriques”, in BELMONT Nicole (coordonator), Textes inédits sur le folklore français contemporain, Paris, Maisonneuve et Larose, pp. 75-110. Φ Aculturație, Difuziune/difuzionism Artă și interculturalitatetc "Artă și interculturalitate" Arta este un element deosebit de semnificativ pentru evidențierea relațiilor dintre culturi. Iar istoria umanității ne oferă multiple exemple de expresie artistică majoră rezultate din schimburi punctuale sau din coexistența unor universuri culturale diferite, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
31, nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o succesiune de Împrumuturi de la un grup la altul. El afirmă că procesele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
elemente ținând de două grupuri diferite ca un indiciu al difuzării acestora pornind de la un număr limitat de focare. Atenția se Îndreaptă Înspre circulația acestor trăsături: itinerare, viteză și arii de difuziune, modificări survenite, obstacole și condiții favorabile difuzării. ν Difuzionismul este un curent al etnologiei. Apărut la Începutul secolului XX, este reprezentat de trei școli: 1) Școala engleză, numită și panegipteană sau heliolitică, are ca principale figuri pe Grafton Elliot Smith și William James Perry. Conform acestora, elementele comparabile Întâlnite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
SAMOVAR Larry și PORTER Richard (coordonatori), Intercultural Communication. A Reader, Belmont (Ca.), Wadsworth Publishing Company, pp. 382-392. USUNIER Jean-Claude (1992), Commerce entre cultures. Une approche culturelle du marketing international, 2 vol., Paris, PUF. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), Difuziune/difuzionism, HIBRIDITATE, Metisaj, MULTICULTURALISM Dogmatismtc "Dogmatism" Φ Prejudecată Dominațietc "Dominație" Viața socială nu este posibilă decât datorită faptului că indivizii stabilesc Între ei relații previzibile și durabile. Or, aceste relații nu ar putea fi astfel dacă partenerii ar putea decide, În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
o asimetrie Între propria cultură și cea a țărilor mai dezvoltate. Voința de a se ridica la un nivel echivalent le Împinge atunci să imite referințe identitare valorizante. Procesul de imitare poate fi analizat În mai multe moduri. Adepții teoriei difuzionismului văd În naționalism o ideologie născută În Occident (În principal În Franța, În Marea Britanie și În Germania) În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, apoi „difuzată” În mod nediferențiat pe Întreaga planetă. Din această perspectivă, colectivitățile mobilizate târziu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
European World Economy in the Sixteenth Century, New York, Academic Press. — (1988), „La construction des peuples: racisme, nationalisme et ethnicité”, in BALIBAR Etienne și WALLERSTEIN Immanuel (coordonatori), Race, Nation, Classe. Les identités ambiguës, Paris, La Découverte, pp. 58-117. Φ Comunitate, Difuziune/difuzionism, Etnie, Ideologie, Mobilizare, NAȚIUNE, POPOR, Rasă Națiunetc "Națiune" În istorie, ca și În sociologie, Încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la importanța fenomenului național. Fapt fundamental, concept decisiv, pentru unii. Invenție, mit, construcție ideologică sau chiar iluzie propagandistică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Georg (1957), Brücke und Tür, Stuttgart, Koehler Verlag (prima ediție: 1909). STRAUSS Anselm (1978), Negotiations, Varieties, Contexts, Process and Social Order, San Francisco, Jossey Bass. Φ Convenții (socio-economia Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Metisaj, SOCIALIZARE Trăsături identitaretc "TrăsĂturi identitare" Φ Difuziune/difuzionism, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIONALISM Triadă republicanătc "Triadă republicană" Φ FRATERNITATE Tribtc "Trib" Împrumutat de la instituțiile politice ale Antichității (cele douăsprezece triburi ale lui Israel, cele zece triburi din Atica sub Clistene, simbolizate de eroi locali), termenul are o semnificație În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și, totodată, un omagiu adus unui învățat român, trecut în lumea de dincolo, în urmă cu trei decenii. PRECUVÎNTARE Tradițional, comparatismul, redus la evenimente, era, cel mai adesea, irelevant. Cînd a fost făcut să "slujească", așa zicînd, cauze pierdute, ca difuzionismul și filiaționismul, a fost deja compromis. Comparatismul, ca metodă, în hermeneutica aplicată filozofiei, literaturii și, în genere, artelor, chiar și religiilor, este de însemnătate fundamentală și rodnic peste așteptări, dar cu condiția să ia în seamă faptul că într-o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe Heraclit cu Lao Zi, pe Socrate cu Confucius, "atomismul" democritian cu acela indian, Vaicesika, ori cum să pui alături logica aristotelică și logica Nyaya? Cine vrea să le măsoare cu orice preț, pe unele prin altele, sau cade în difuzionismul care oculteaza termenii, ori se predă unui nihilism devastator, cu reazem, în versul, de altfel frumos, al lui Kipling: "Orientu-i Orient, Occidentu-i Occident, nu li-e dat să se înțeleagă" Demetrio Marin, om cu solidă cultură clasică, fără de care comparatismul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
americane Ruth F. Benedict, Patterns of Culture (1934), realizată sub îndrumarea antropologului Franz Boas (1958-1942), avea să cunoască, la momentul publicării, o rată de vânzare spectaculoasă. Aproximativ două milioane de exemplare din această lucrare au contribuit la popularizarea curentului antropologic denumit difuzionism, impus de scrierile lui Friedrich Ratzel (1844 -1904) și Franz Boas (idem). Reperul bibliografic care preocupă discuția de față este articolul "Dress" (1931), publicat de Ruth F. Benedict în Encyclopedia of Social Science și reeditat, mai aproape de zilele noastre, într-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu permite o structurare accesibilă a materiei după un principiu integrator. Majoritatea zdrobitoare a lucrărilor de specialitate rămân prizoniere unei abordări savante, În care accentul este pus pe viziunea asupra mitologiilor și ceremoniilor proiectată de fiecare școală de gândire: evoluționismul, difuzionismul, funcționalismul, structuralismul, procesualismul etc. Eforturile autorilor sunt astfel concentrate asupra contribuției sau limitelor paradigmelor teoretice, a polemicilor sau sintezelor dintre școli, a rădăcinilor filosofice sau științifice, a influențelor exercitate de diferite științe, precum istoria, științele naturii, psihologia și psihanaliza, lingvistica
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]