1,232 matches
-
Illustrated London News etc. însă relevanță și obiectivitatea informației se judecă adesea conform "imaginației idilice"13 dezvoltate de acești cititori decalați de... întârzierea curierului 14. Lexic, instituții și modele teoretice englezești: o schiță Știrile externe se bucură de o reală difuziune abia în momentul în care oratorii parlamentari aleg să devină ei înșiși îndrumătorii "profesioniști" ai opiniei publice, adică imediat dupa consacrarea unor publicații oficiale ca suport de înregistrare a vieții politice românești. Nu de puține ori Titu Maiorescu, Take Ionescu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pare a-i atribui o însemnătate specială, din moment ce expoziția din Cupola ieșeană a avut o "replică " pe Canaregio, alături de vechile uși venețiene, a căror faimă îi era desigur cunoscută. Albumul de față îi va asigura, fără îndoială, o mai amplă difuziune și gratitudinea celor sensibili la "bunurile simbolice".
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
mare. Ea nu are chip. Ea nu mănîncă dar se îngrașă. Ea îți va fi tovarăș. Grea ca pămîntul. Sub coastele tale. Pe umerii tăi osoși călătorind" (La farmacie). În felul acesta textul poetic își dezvăluie funcția de catharsis prin difuziunea Răului în imaginarul care, fixîndu-l îl dezamorsează... Celălalt protagonist al discursului în chestiune este neîndoielnic Istoria, proiecție epică, multiplicată, a eului ultragiat de context. Atemporalitatea paradisiacă a copilăriei e frîntă brutal, absolutul său se izbește de fortuitul unor împrejurări adverse
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
mai mic decît Craiova, Caransebeșul era, totuși, în ciuda retragerii precipitate a marilor proprietari unguri, un segment din civilizația și din administrația austro-ungară. Budapesta și Viena funcționau aici ca modele stabile, ele erau centre accesibile de învățămînt, de cultură și de difuziune a valorilor civilizației europene, dar mai erau și garantul unei anumite ordini legate direct de mitul imperial. Secvența III Atmosfera din Bucureștii deceniului trei, efervescentă și contradictorie, oferea și din punct de vedere cultural tentații diverse și, de multe ori
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
au stârnit admirația specialiștilor din alte țări. S-a scris, despre ele în Polonia (Czlowiek i swiatopoglad, 1976), în Franța (Le Monde, 1975). Realizările școlii românești de comparatistică nu sunt totuși îndeajuns cunoscute în măsură cuvenită în străinătate, mijloacele de difuziune, precum periodicile Synthesys ori Revue de Etudes Sud-Est Europeennes neputând decât să semnaleze lucrările de mare amplitudine. Studiile de proporții și sintezele cuprinzătoare rămân, natural, în afara lor. Puține sunt inițiativele organizatorice ale instituțiilor de profil și ale Comitetului Național de
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Istoria noastră modernă s-a auzit întâi la radio. „Alo, Alo, aici Radio București !” - cu aceste cuvinte a început la 1 noiembrie 1928 difuzarea primei emisiuni a Societății de Difuziune Radiotelefonică, de atunci radioul public emis neîntrerupt afirmându-se ca promotor și susținător al culturii și valorilor, al spiritului civic și coeziunii comunitare. În prezent, Radio România înseamnă șapte posturi naționale, opt posturi regionale, o agenție de presă, șase formații
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
o comedie de moravuri. Scurtele cronici, făcute să așeze pe un i ipotetic nu un punct, ci o tremă, sînt, precum criteriile de selecție pomenite în prima dintre ele, "inefabile și insidioase ca parfumul". Au, se vede, aceeași capacitate de "difuziune". Ideile intră una în "țesătura" celeilalte, atrase de eufonii, de spontane emanații de sens, de "căderi" neprevăzute în păcatul comentariului livresc. "Cestiuni" grave, ale celei mai presante actualități politice, dobîndesc un calm charmant, odihnitor, subminate "părintește" de ironia calambururilor. În
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
însăși natura regulamentului, după cum fiecare ediție trebuie înțeleasă și ca un fenomen unic și irepetabil, ale cărui resurse de înnoire sînt inepuizabile. Mai întîi, indiferent de ediție, el are o enormă capacitate de absorbție și un la fel de mare potențial de difuziune geografică. Atît la edițiile anterioare cît și la cea actuală au participat în jur de patru sute de artiști cam cu o medie de două mii de lucrări pe ediție, iar proveniența acestora a acoperit, paractic, întreaga suprafață locuită a Pămîntului. Din
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
acela care dezavua radical naturalismul spre a se concentra doar asupra omului pur, fără istorie și fără context, sfîrșește acum apoteotic, printr-o amplă demonstrație antropocentrică. Omul lui Mattis Teutsch acoperă, finalmente, totul, cu o irepresibilă putere de generare și difuziune. El se naște aici, prin deliberări estetice, din coduri culturale și dintr-un profund angajament moral, și se difuzează mistic în toate universurile imaginabile, ca o dovadă absolută că doar creația artistică garantează o existență exemplară și fără limite. Este
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
RDI.CA, TQS.CA ) a hotărît să Ťfacă reclamăť indirectă concursurilor prin intermediul știrilor. Deci suntem cu toții invitați la un performance sintetic, hiperreal, urmărind o felație virtuală cu minori. Cîștigătoarele (erecția cea mai rapidă) primesc bani buni, americani. Scopul: producția și difuziunea de plăcere și nu alterarea afecțiunii umane în societatea occidentală. Mi-am început proiectul de cercetare în domeniul dezmembrării corpului uman cultivat de sistemele numerice și mediatice în sînul procesului de virtualizare numerică. Proiectul este legat de practicile artistice și
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
asupra noastră tot ceea ce nu înțelegem"... Istoria ideilor culturale relevă, de altfel, faptul că tocmai ideile cu cel mai mare conținut contraintuitiv, adică acelea care sfidează schemele mentale istoric consolidate, produc un rapid fenomen de ,contagiune" care le asigură uriașa difuziune în afara mediilor academice și științifice. Se mai poate invoca o explicație pentru șocul produs în mentalul colectiv de gândirea einsteiniană, și ea ține tot de istoria culturală. Deși aparține temporal modernității, teoria relativității anunță lumea postmodernă nu numai prin conținutul
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
sosit la Vatra Dornei? (2009, prefață de Sorin Preda ) - citim: „hasidismul a apărut pe la 1780 În Podolia ucraineană și s-a răspândit printre evreii trăitori din Galiția, Sighet sau Vatra Dornei. Apoi, circulația doctrinei nu mai poate fi urmărită În difuziunea ei. Ceea ce Însă Brâncuși moștenise prin obârșii și dincolo de ele se pierduse În negura vremurilor până la strămoșii strămoșilor. Numai Într-un asemenea context motivat deducem reticența sculptorului de a-și publica mărturiile aforistice. Și totuși... În 1980, la Editura „Scrisul
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
însăși natura regulamentului, după cum fiecare ediție trebuie înțeleasă și ca un fenomen unic și irepetabil, ale cărui resurse de înnoire sînt inepuizabile. Mai întîi, indiferent de ediție, el are o enormă capacitate de absorbție și un la fel de mare potențial de difuziune geografică. Față de ediția anterioară, la care au participat doar 275 de artiști cu 1105 lucrări, la ediția din 2006 au partcipat 445 de artiști cu 1863 de lucrări, iar proveniența acestora a acoperit, paractic, întreaga suprafață locuită a Pămîntului. în
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
a ritmurilor". Negreșit, Miron Kiropol e, din acest punct de vedere, un poet de tip latin. Verbul sau mediteranean nu se risipește visător, ci amestecă obiectele, le malaxează, ordonează resturile lor cu voluptatea sado-masochistă a unei ordini antinaturale. Nu risipirea, difuziunea delicată a eului dat îl interesează, ci restructurarea, care, deformînd și descompunînd datele realului, conferă acestui eu frămîntat șansa unei oglindiri inedite. Că într-o oglindă concava sau convexa, el se poate contemplă prin "spargerea" nu doar a ordinii naturale
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
însăși natura regulamentului, după cum fiecare ediție trebuie înțeleasă și ca un fenomen unic și irepetabil, ale cărui resurse de înnoire sînt inepuizabile. Mai întîi, indiferent de ediție, el are o enormă capacitate de absorbție și un la fel de mare potențial de difuziune geografică. Atît la prima ediție cît și la cea actuală au participat peste cinci sute de artiști cu un număr de peste o mie cinci sute de lucrări, iar proveniența acestora a acoperit, practic, întreaga suprafață locuită a Pămîntului. Din Africa
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16791_a_18116]
-
să fie un ecou după Un chant de fête de Neron, iar traducerea poemului Dervișul al aceluiași s-ar datora coincidenței cu obsesiva temă macedonskiană a damnării. Apoi, Macedonski preia fără rezerve ideea focului sacru (inspirația divină mistuitoare), de mare difuziune la romantici, întîlnită bineînțeles și în poetica hugoliană ("celeste flamme")". Firește, Macedonski ajunge și la Byron, simbol al geniului nedreptățit, ultragiat de contemporani, sortit gloriei postume. Pornind de la numitorul comun al atitudinii de sfidare a convențiilor societății și artei, poetul
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
în domenii cum ar fi politica, zootehnia, pedagogia, legislația, igiena personală...”. Publicația postează la loc de cinste aniversarea Radoiului public: „De 88 de ani în emisie: «Alo, Alo, aici Radio București!». Cu aceste cuvinte începea prima emisiune a Societății de Difuziune Radiotelefonică, la 1 noiembrie 1928. De atunci, Radioul public a emis neîntrerupt și s-a afirmat ca promotor și susținător al culturii și valorilor”. Facem apoi o „Călătorie la «Zorile Bucovinei»”, din Cernăuți, împreună cu Doina Cernica, ne reamintim de remarcabilul
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
e extrasă și ea printr-un ricoșeu subtil din necroloagele emfatice ale tizului acestuia, cu mult mai notoriu, Cristian Tudor Popescu. Iar exemplul nu e nici pe departe singular. Metoda optică exersată aici nu e a focalizării jurnalistice, ci a difuziunii mediate de un alt obiect cultural. Care poate aparține, după caz, folclorului urban, presei naționaliste, cinematografiei hollywoodiene sau lanțurilor de edituri de la noi. Desigur, cel mai palpitant dintre capitole grupează și discută minuțios ororile vehiculate în ziarele românești ale primului
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
de 17 decembrie, la Ateneu, iar după aceasta în plan cum urmează să fie în turneul meu: Sibiu, Cluj, Brașov, Arad, Lugoj, Timișoara, iar mai târziu urmează orașele: Cernăuți, Iași, Sighișioara, Sebeș-Alba, Viena, Praga, Varșovia și o ședință la Radio difuziune în București, aceasta precedată de o conferință cu explicația temelor (Beu și cu mine). Să ne întoarcem la concertul dela București. Cu trei zile înainte nu se mai găseau bilete. Cer audiență Regelui Carol spre a-l invita la Concert
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
prin însăși natura regulamentului, după cum fiecare ediție trebuie înțeleasă și ca un fenomen unic și irepetabil, ale cărui resurse de înnoire sînt inepuizabile. Mai întîi, indiferent de ediție, el are o enormă capacitate de absorbție, un la fel de mare potențial de difuziune geografică și, indiferent de numărul de participanți, la actuala ediție în jur de 200, totalizînd aproape 900 lucrări, proveniența acestora acoperă, paractic, întreaga suprafață locuită a Pămîntului. Din Africa și pînă în America de Nord, din Extrenul Orient în Orientul Mijlociu și de
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
-le elementul principal, contactul direct al vorbitorului cu publicul ascultător. Excelentă este calea prin Radio pentru comunicate, sfaturi de tot felul, istorisiri sau expuneri, chiar științifice. Convingător și emoționant cu greu poate fi, însă, cuvântul împărtășit prin minunata descoperire a difuziunei mecanice. Ea nu se poate compara cu graiul firesc, ce îi este hărăzit omului, spre deosebire de celelalte viețuitoare, negrăitoare. O satisfacție ne rămâne, totuși, oratorilor născuți care consimt a vorbi la Radio: este răspândirea cuvântului lor în mii sau zeci de
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
le atribuie cu certitudine lui Stere. Deși sunt, fără doar și poate, ale lui Stere, după cum o atestă stilul, problematica și coordonarea cu articolele semnate. În orice caz, textele din addenda indică iradiația largă, în epocă, a ideilor scriitorului și difuziunea unui mod de-a gândi neobișnuit în spațiul public românesc de la 1900. Am lăsat la urmă articolele despre Basarabia, care scot, literalmente, din uitare această provincie, repunând-o pe harta interesului național, în preziua prăbușirii marilor imperii. Ciclul de articole
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
identificată - corect - cu spiritul latin. Nu altul este, din păcate, contextul cultural actual. Firește, tracomania nu mai are virulența din interbelic, nici suportul oficial din ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste. Însă mass-media, în special televiziunea și mediile virtuale, asigură o difuziune grotescă unor „teorii” semidocte, care, dintr-un „patriotism” greșit înțeles (câteodată, și dintr-un ceaușism rezidual, de care autorii nici nu par conștienți), ajung să conteste însăși evidența. Tocmai de aceea, opere ca aceasta a lui N. I. Herescu au jucat
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
Revoluție, ci ulterior, în 1993, când interesul publicului larg și, parțial, al criticii se deplasase către alte forme de discurs: publicistic, civic, politic. O a doua ediție, publicată în 2002 la Dacia, n-a avut nici un ecou, din cauza difuzării și difuziunii limitate. Abia aceasta de față, apărută la aproape douăzeci de ani de la data finalizării ultimei variante (1 aprilie 1988), are șansa de a-și ocupa locul meritat, în rândul celor mai serioase lucrări dedicate postmodernismului românesc. Între timp, însă, tabloul
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
Participarea comunitară 43 Acțiune comună în interesul grupului de apartenență 43 Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 45 Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară 46 Structura asociațiilor 48 Aspectul cronologic 48 Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor 51 Aspirații de confort 51 Inițiere și organizare 52 Gradul de calificare tehnică 54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 56 Promotorii „promotorului local” 57 Conținutul inovației 58 Serialitatea fenomenului 58 Difuzarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]