54 matches
-
tendința glumeață de amestec al codurilor produce adesea - exact ca în paginile corespunzătoare scrise de tineri din România - texte hibride, care îi pot înspăimânta pe cei îngrijorați de "stricarea limbii", dar care nu constituie nici un pericol cîtă vreme se păstrează "diglosia", distincția stilistică dintre limba standard și argoul tineresc. De altfel, unii dintre cei ce scriu cu extremă libertate colocvială în forum au și contribuții la pagini web "serioase", unde limbajul se conformează normelor academice ale românei literare. Autorii constituie grupuri
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
fundamentale recent adoptată. Sunt numeroase ideile propuse reflecției cititorului, iar faptul că Greta Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă a deciziei"), stereotipurile identitare diglosia Europei (un continent obligat să vorbească două voci: una a unei limbi franca și alta a limbii naționale), ori "lingvistica ecologică" (salvarea dialectelor sau a limbilor de circulație restrânsă), pe un șantier care poate să neglijeze "detalii" esențiale, este de
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
dintre varietăți și zona codificată implicînd noțiunile de statut privilegiat, prestigiu, conștiință lingvistică. În cazul special al Republicii Moldova (ale cărei probleme lingvistice sînt integrate, așa cum se cuvine, descrierii mai largi a evoluției socio-culturale a românei) se descrie trecerea de la o diglosie (cult / popular) la o situație de bilingvism care a modificat dramatic datele problemei. Secțiunea de gramatică cuprinde cîteva chestiuni fundamentale, care țin de încadrarea tipologică a limbii române (presupunînd comparația cu celelalte limbi romanice): raportul dintre analitic și sintetic (diferit
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
negativ. Nu spun că dada-ul lui Tzara ar fi, așa-zicînd, indecidabil; ci, doar, că lucrurile se complică în măsura în care promotorul mișcării dadaiste, al "insurecției de la Zürich", e bilingv. E drept, bilingv este și Hans/Jean Arp, să zicem; numai că diglosia lui implică două limbi de mare circulație, — pe cînd a lui Tristan Tzara e una cvasi-secretă (sau de uz intern). Doar pentru el (și pentru Marcel Iancu), "dada" este o dublă afirmație. Franco-român, el neagă, în franceză, ceea ce,-n română
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
rigurozitatea demersului, pentru că, așa cum afirma Virgil Cândea, „dincolo de diversitatea aparentă a temelor, volumul exprimă o concepție științifică formată prin erudiție, reflecție și severă metodă”. Cele mai importante studii privesc umanismul filologic și traducerile biblice în limba română, valorile stilistice ale diglosiei în teatrul popular românesc, manierismul formal la Dosoftei și Dimitrie Cantemir, sistemul genurilor în literatura română veche, relația dintre Mihai Eminescu și vechiul scris românesc, ca și receptarea de către poet a unor influențe, precum cea a lui Baltasar Gracián, prin intermediul
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
a așezat tiparul graiului nostru literar, ne procură un răgaz și o posibilitate. (...) Cultura noastră a evoluat, și-a desinat o figură și o stare, a devenit o colonie - o colonie a culturii franțuzești”. Un asemenea minorat este fatal din pricina diglosiei combătute - inutil - de către un Nicolae Iorga: „Atîrnăm de cultura franceză din pricina bilingvității noastre - cel puțin a clasei suprapuse. Nu putem scrie în franțuzește, ceea ce ar fi singura conduită logică, iar în românește (...) nu putem interesa pe nimeni. Va trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
proprii cu elemente din cealaltă limbă (sau din celelalte limbi), în măsura în care cea maternă tinde să devină aptă pentru a da expresie unor realități materiale și spirituale deosebite de cele ale comunității în care are rolul de limbă istorică. Situațiile de diglosie la nivel comunitar se rezolvă prin victoria unei limbi asupra celeilalte, dar cu preluarea de elemente, mai mult sau mai puțin numeroase, din limba învinsă. Există și situații de bilingvism (sau, chiar, de polilin-gvism) total, în sensul că nu se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o auzise pe străzile castrului; multe expresii, citatele neașteptate din niște poeți sublimi erau de neînțeles pentru Gajus. În schimb, Zaleucos se bucura când toți se arătau uimiți de eleganța spontană cu care copilul se exprima în greacă. — O perfectă diglosie, comentă cu simpatie meditativă puternicul și bogatul senator Junius Silanus. Însă nimeni nu-și imagina ce avea să le aducă destinul peste doar câțiva ani. Pe malul Tiberis-ului, mulțimea era și mai mare, ajungând să înghită escorta și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
o zi, bibliotecarul grec îi puse în mână opera lui Apollodoros din Pergamum, care îl învățase pe Augustus arta elocinței. — Vezi tu, filosofia, matematica, medicina, muzica vorbesc numai în grecește. Era adevărat, în întregul imperiu se răspândea fenomenul cultural al diglosiei și peste tot se trecea cu ușurință de la latină la greacă. — Însă dacă vrei să spui un lucru însemnat sau sublim, trebuie să-l torni în cuvinte grecești. Într-o după-amiază plictisitoare și melancolică îi căzură în mână operele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tipul e-i își datorează productivitatea aproape în întregime sufixelor. 3.1.4. Tipul flexionar ie-ii: am înregistrat 102 substantive: abdominalgie, apendicectomie, autoacuzație, autoeducație, autoironie, automedicație, balcanologie, bioenergie, calcemie, carmangerie, ciupercărie, claustrofobie, concatenație, conotație, contracepție, conversie, coronografie, demofobie, depresie, difuzie, diglosie, discografie, dizarmonie, ecografie, ecospecie, edentație, emisie, empatie, enterologie, etruscologie, extensie, etnie, filmografie, francofonie, frecție, frezie, hidroizolație, hiperinflație, iconoclastie, imagologie, implantologie, intelighenție, intubație, izometrie, kinetoterapie, levitație, lustrație, malnutriție, mamografie, meloterapie, metaloplastie, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microproducție, microsomie, migrație, misandrie, muzicografie, maximafilie, monosemie
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
de un statut special În ceea ce privește predarea limbii proprii; ă Și-a făcut apariția o nouă tendință: folosirea limbilor tradiționale s-a deplasat dinspre mediile rurale „tradiționale” Înspre noi pături ale populației, În special Înspre tineri, care Își revendică dreptul la diglosie; ă Oamenii nu mai contează acum pe transmiterea limbii prin intermediul familiei, de la o generația la alta, ci așteaptă din partea școlii să Îndeplinească acest rol; ă Graiurile istorice sunt considerate acum un „veritabil patrimoniu național” și exhibate ca simboluri ale unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
u l u i contează identificarea situațiilor de bilingvism, însă nu numai în cazul cooperării elementelor din limbi diferite, ci și atunci cînd se constată amestecul unor niveluri de limbă (literar și popular) sau al unor limbi funcționale diferite. V. diglosie, dialogism, contact între limbi. DUBOIS 1973; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN BINARITATE DISCURSIVĂ. Există structuri discursive ce pot fi valorificate din două puncte de vedere și din perspectiva a două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i exploatează colingvismul din perspectiva efectelor asocierii între limbi asupra stilurilor literare și vocabularului, studiul neologismelor, al calcului și al împrumuturilor, fiind foarte util în special în analiza discursului politic sau al celui lexicografic.V. diglosie. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DH COLOCAȚIE. Pentru a comunica, vorbitorii recurg inevitabil la îmbinări de cuvinte. Existența acestora este motivată de necesitatea de a numi realități, de a descrie, de a transmite gînduri și sentimente pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbi să se poată identifica fapte ce nu-i sînt specifice, provenind din altă limbă (precum, de exemplu, plurale grecești sau latine adoptate de engleză sau de germană, unele folosiri ale prepozițiilor din română după model francez etc.). V. bilingvism, diglosie, interculturalitate, multilingvism, transfer. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CONTEXT. Contextul unei entități oarecare este în principiu tot ceea ce înconjoară acel element. Cînd vorbim despre o unitate lingvistică (de natură și dimensiuni variabile: fonem, morfem
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i s c u r s u l u i, didascalia prezintă particularitatea de a fi un discurs complementar ale cărui raporturi cu discursul dramatic sînt evidente, dar nu întotdeauna esențiale. V. intertext, intertextualitate. DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001. RN DIGLOSIE. Prin conceptul "diglosie" se redă situația folosirii a două variante aparente ale aceleiași limbi în cadrul unei comunități lingvistice concret determinate. Pusă în circulație în secolul al XIX-lea în domeniul elenisticii, prin studiile elenistului francez Jean Psichari, ulterior popularizată în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u r s u l u i, didascalia prezintă particularitatea de a fi un discurs complementar ale cărui raporturi cu discursul dramatic sînt evidente, dar nu întotdeauna esențiale. V. intertext, intertextualitate. DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001. RN DIGLOSIE. Prin conceptul "diglosie" se redă situația folosirii a două variante aparente ale aceleiași limbi în cadrul unei comunități lingvistice concret determinate. Pusă în circulație în secolul al XIX-lea în domeniul elenisticii, prin studiile elenistului francez Jean Psichari, ulterior popularizată în Statele Unite ale Americii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale aceleiași limbi în cadrul unei comunități lingvistice concret determinate. Pusă în circulație în secolul al XIX-lea în domeniul elenisticii, prin studiile elenistului francez Jean Psichari, ulterior popularizată în Statele Unite ale Americii de către Ch. A. Ferguson și J.-A. Fischman, diglosia este influențată direct de o serie de factori cu impact definitoriu asupra modului de folosire a unei limbi în situații de comunicare punctuale. În viziunea funcționalistă statică asupra repartizării complementare a varietăților existente la nivelul limbii, sociolingviștii americani operează o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de o serie de factori cu impact definitoriu asupra modului de folosire a unei limbi în situații de comunicare punctuale. În viziunea funcționalistă statică asupra repartizării complementare a varietăților existente la nivelul limbii, sociolingviștii americani operează o separare netă între diglosie și bilingvism. Pe de o parte, ei selectează varietatea minoră ("joasă", după engl. low) ca fiind specifică unui anumit tip de comunicare interumană, respectiv conversației curente, familiare, reprezentînd forma populară (locală) de comunicare. Pe de altă parte, punctează varianta majoră
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
forma populară (locală) de comunicare. Pe de altă parte, punctează varianta majoră (literară, "înaltă", după engl. high) care caracterizează, prin excelență, situațiile de comunicare formale, în care se impune respectarea strictă a normelor limbii. În lingvistica franceză, cele două concepte, "diglosie" și "bilingvism", se situează într-un raport de sinonimie, avînd ca punct de reper statutul celor două limbi existente în cadrul unei comunități date (limbă națională - limbă regională; de ex., franceza și provensala, basca etc.). În a n a l i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imaginarului lingvistic" al locutorilor. Cît privește producțiile verbale concrete, situațiile diglosice sînt supuse instabilității temporale din pricina numeroaselor interferențe care se produc constant între varianta colocvială și varianta cultă a unei limbi folosite în comunicarea curentă. La M. Bahtin, conceptul de "diglosie" poate fi asociat celui de "plurilingvism" social, fiind strîns legat de factorii sociali și de condițiile socio-politice, în afara cărora nu se poate realiza o investigare discursivă obiectivă. V. bilingvism, dialogism, contact între limbi, polifonie. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
materne. Folosirea unei limbi sau a alteia, în cazurile de multilingvism, are deseori consecințe imediate asupra construirii enunțurilor, încît discursul individual primește trăsături ce provin din interferențele dintre limbi. Un caz special de practicare a bilingvismului constă în situațiile de diglosie ce pot conduce la apariția unor limbi noi. V. contact între limbi, diglosie, interculturalitate, variație lingvistică. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SBLOT - VERINE 2001. RN N NARATIVITATE. În înțeles general, narativitatea este proprietatea ce caracterizează un anumit tip de discurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consecințe imediate asupra construirii enunțurilor, încît discursul individual primește trăsături ce provin din interferențele dintre limbi. Un caz special de practicare a bilingvismului constă în situațiile de diglosie ce pot conduce la apariția unor limbi noi. V. contact între limbi, diglosie, interculturalitate, variație lingvistică. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SBLOT - VERINE 2001. RN N NARATIVITATE. În înțeles general, narativitatea este proprietatea ce caracterizează un anumit tip de discurs, care realizează o relatare, o expunere a unei întîmplări, a unui fapt etc.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
carte, ai parte! (deseori înțeleasă greșit, prin atribuirea înțelesului "instrucție" cuvîntului carte, în loc de "document oficial"), readuce pînă în epoca actuală în atenție funcția inițială a scrierii limbii, care era aceea de a consemna acorduri și documente cu valoare legală. V. diglosie, literație, limbă literară, normă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN PRESUPOZIȚIE. În limba obișnuită, cuvîntul presupoziție este ambiguu, fiindcă desemnează fie actul de a presupune (de a admite că ceva este posibil, real sau adevărat), fie o anumită relație dintre termeni sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vedere tot ce variază în limbă și structurează structura socială a acestei variații. Pe o direcție apropiată perspectivei deschise de teoria lui W. Labov se înscrie praxematica, fiindcă ea urmărește aceeași plasare a raportului limbă-societate în centrul lingvisticii. V. diglosie, etnometodologie, praxematică, variație lingvistică. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOFISM. Cînd paralogismul este construit intenționat, pentru a induce în eroare, el devine sofism. Cel care recurge la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
expérience narrative et ses transformations, Hermann, Paris, 2010. Charles A. FERGUSON (1921-1998), profesor la Universitatea Stanford, specialist apreciat pentru participarea la fondarea socioligvisticii ca disciplină autonomă în cadrul științelor socio-umane. Cele mai importante studii ale sale vizează fenomenele de interferență lingvistică (diglosia, limbile în contact): Diglossia, în "Word" 15, 1959, pp. 325-340; The Ethiopian Language Area, în Language in Ethiopia, Oxford University Press, Oxford, 1976, pp. 63-76. Charles J. FILLMORE (1929-2014), profesor american de lingvistică, propune prin lucrarea sa Case Grammar, din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]