97 matches
-
datoria ei să producă ceea ce dorea publicul. Iată cum îl descrie căpitanul Arthur Hastings pentru prima dată în al doilea capitol al romanului Misterioasa Afacere de la Styles: ""Abia dacă avea peste cinci picioare și patru țoli dar se plimba cu dignitate. Capul lui avea forma unui ou, și era mereu ținut înclinat un pic într-o parte. Mustața lui era foarte dreapta și milităroasă. Curățenia îmbrăcăminții lui era aproape incredibilă; cred că un fir de praf i-ar fi provocat mai
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
comitetul de organizare al Congresului Internațional de Botanică, care a avut loc la Paris cu ocazia Expoziției Universale, i-a încredințat președinția Congresului. Toți cei care au participat la acest eveniment științific s-au aminti de înalta lui imparțialitate și dignitate în dezbateri care au avut loc, mai ales în cadrul câtorva discuții referitoare la revizuirea codului de nomenclatură botanică. Peste mulți ani a fost de asemenea primar al comunei Rousson (Departamentul Gard. Fiul său Léonce Jules "Étienne" (1859-1930) din căsătoria cu
Jules de Seynes () [Corola-website/Science/337626_a_338955]
-
mai naturale. Filosofii politici, ca Niccolò Machiavelli, au căutat să descrie viață politică așa cum era în realitate pentru a o înțelege. O contribuție esențială a avut-o umanistul italian Giovanni Pico della Mirandola, care a scris, în 1486, "De hominis dignitate" (Discursul despre demnitatea omului), ce constă într-o serie de teze filosofice despre gândirea naturală și credință. Autorii renascentiști, de asemenea, începeau să utilizeze limbile vernaculare, iar apariția tiparului a permis accesul la cărți (ca Biblia), a cât mai multor
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
din maxim 19 cinematografe. Recenziile au fost de-asemenea mixte: Scheck Frank de la "The Hollywood Reporter" a scris că „scenariul lui Cox, cu toate că ocazional conține clișee endemice atât de multor filme cu tematică gay, în general tratează subiectul neobișnuit, cu dignitate și complexitate.” Criticul de film Roger Ebert i-a dat două stele și jumătate din patru, scriind că: „filmul ar fi putut fi (a) o poveste de dragoste gay sau (b) un atac asupra bisericii mormone, dar încearcă să fie
Latter Days () [Corola-website/Science/314396_a_315725]
-
Platon și Aristotel. În anul 1486, Pico della Mirandola pleacă la Roma și publică 900 de teze asupra tuturor temelor filozofice și teologice posibile din acel timp, adunate sub titlul ""Conclusiones philosophicae, cabalisticae et theologicae"", cu o introducere, ""Oratio de dignitate hominis"", care mai târziu va deveni unul din cele mai renumite texte filozofice ale umanismului italian. La discuția acestor teze ar fi vrut să invite la Roma pe toți învățații Europei. Papa Inocențiu al VIII-lea declară 13 din cele
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]
-
răspândite în Evul Mediu și respingând astfel posibilitatea determinării destinului omenesc prin poziția și mișcarea stelelor. Pico della Mirandola moare la 17 noiembrie 1494 în Florența... Concepțiile de bază ale lui Pico della Mirandola au fost expuse în ""Oratio de dignitate hominis"". Ele reprezintă o sinteză ambițioasă a tradiției scolastico-aristoteliene cu temele noi ale umanismului. Pico della Mirandola vede această sinteză în filozofia neoplatoniciană, stabilind o ierarhie a existenței, de la corpurile neînsuflețite, urcând diverse trepte până la ființa supremă, Dumnezeu. Dumnezeu a
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]
-
a striga și a face atâta gălăgie aveau cele mai temeinice cuvinte din lume: pentru că din momentul ce-și pierdeau funcțiunile deveneau niște caraghioși precum fuseseră din capul locului. Oamenii de stat consumați ai Angliei, Franței, Germaniei părăsesc puterea cu dignitate, fără supărare și uneori cu plăcere chiar, dar pentru niște bieți golani, fără para frântă, cărora le dăduse D-zeu ceea ce nici visase, a părăsi de azi până mâine puterea înseamnă a cădea din bielșug și din plăceri la nevoi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
celui care se știe lucrând "în marginile adevărului" și slujind o cauză nobilă, sobrietatea textului, felul pedestru de curgere a gândului, meticulos, pe îndelete, neabătut, cu hotărâre și cu generozitate totodată. E proba cea mai convingătoare, probabil, a unei înalte dignități intelectuale și etice. Cu cine și cu ce polemizează, concret, Theodor Codreanu, pe cine îl ia drept arbitru și ce îi servește ca argument de sprijin și criteriu al adevărului? Ținta polemicilor sale este, parafrazând o binecunoscută "profeție" a "Manifestului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
săracă” a culturii; dimpotrivă, susține el, folosind o sintagmă a lui André Malraux care va deveni laitmotivul întregii sale opere, critica este un fir al Ariadnei, ghidul indispensabil care călăuzește pașii prin coridoarele și sălile „muzeului imaginar” al artei universale. Dignitatea actului critic vine din puterea sa coagulantă, din capacitatea de a ordona trecutul într-un întreg coerent, făcând astfel accesibil ceea ce altminteri s-ar pierde în infinite decupaje analitice; departe de fi un simplu sincretism, un inventar epigonic, sinteza critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
amfitrioană culege din buzunarul de la piept al capotului, o batistuță turcoaz, semitransparentă, umezită în prealabil cu esență de trandafiri, o duce patetic la ochiul stîng, mai bulbucat și mai mobil decât dreptul și începe să scâncească și să fornăie, cu dignitate: Hi, hi, hi, hi, hi...! Mi l-au furat direct din cuib! Pe bietul Horus! Sunt distrusă! Mor! Presimt! Mi se trage sfârșitul! Ahh! Hi, hi, hi, hi, hi...! I l-au șterpelit pe Manivelă, măi! se aude de undeva
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
procedat, de altfel, toți monarhii până la 1284. Poziția privilegiată pe care o dețineau fiii regilor Ungariei în Transilvania, se datora demnității lor de rex iunior ca primo genitas -, fiind investiți cu titlul de duce, superior demnității voievodale (Duces Transilvaniae, qui dignitate Vaivodis erant eminentiores)480. Puterea monarhică a fost slăbită de la început de noua instituție (ducatus). Regele încredința administrarea unor părți din regat fiilor săi ori altor membri notabili ai familiei regale. Ștefan I a încredințat spre administrare Slavonia fiului său
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
178 3.3. Clasificarea științelor - începutul științei moderne / 182 3.3.1. Importanța definiției și clasificării științei / 182 3.3.2. Clasificarea științelor. Trecerea de la unitatea imaginii asupra lumii la diversitatea acesteia / 184 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității / 186 3.4. Reconstrucția metodică / 194 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor / 195 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor / 200 3.4.3. Isaac
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rațiune"87. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte este reprezentată De Dignitate et Augmentis scientiorum; celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Lucrarea filosofului englez reprezintă noul instrument, o încercare de cenzură a metodelor existente, în toate formele lor. El adăugă pornește de la un zero metodic al cunoașterii încercând să reformeze în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mod specific. S-a realizat o trecere la o uniformizare a științei la o diversificare a acesteia. Știința modernă s-a dezvoltat în direcții diferite în funcție de viziunea asupra materiei. Clasificarea asupra științelor pe care a realizat-o Bacon în De Dignitate et Augmentis scientiorum 3 a reprezentat o formă de orientare a dezvoltării științelor. S-a făcut trecerea de la o știință unică, în viziunea carteziană a unei mathesis universalis, spre diversitatea științei. Acestea s-au dezvoltat în spiritul unei diversități a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu reprezintă doar o enciclopedie a tuturor cunoștințelor, cât o încercare de a modifica întregul demers științific. Întoarcerea de la știința veche se poate realiza doar pe baza unui astfel de proiect. Acesta începe cu prezentarea tuturor cunoștințelor existente în De Dignitate et Augmentis Scientiorum. Aici se face trecerea de la unicitatea științei la diviziunea acesteia. Întocmirea unei hărți a tuturor științelor cunoscute până la el, este un pas foarte important în structurarea științelor moderne, pentru că se face trecerea de la cunoaștere spre știință organizată
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vorbi despre o împărțire a științei, și nu despre o clasificare a științelor. Francis Bacon vede știința ca pe ceva unitar, ca pe o mathesis universalis în care științele sunt părți ale întregului. 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale întregului. 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon face această împărțire a științelor este reprezentat de facultățile intelectului uman: memorie, imaginație și rațiune 61. Modul în care este structurată știința este important
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human)66. Chiar dacă această clasificare este esențială pentru opera baconiană și pentru întreaga modernitate ea a fost puțin studiată în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte alcătuiește Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human (ulterior De Dignitate et Augmentis scientiorum), celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Pentru a-și explica metoda, Bacon alege un exemplu practic: să descoperim forma căldurii. Primul pas pe care îl face este întocmirea tabelei prezenței (tabula presentiae), în care sunt prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
era o știință în spiritul naturii, facilitând împăcarea cu aceasta, dar și din faptul că nu mai existau conflicte religioase (se împăcase cu biserica). Aceste două tipuri de conflict sunt eliminate de către Bacon: cel dintre știință și biserica în De Dignitate et Augmentis scientiorum, iar cel dintre știință și natură în Novum Organum. Oamenii de știință ai "Casei lui Solomon" sunt înțelepții societății, iar autoritatea lor se extinde și în problemele religioase 132. Preoții nu existau, deci singura autoritate ce conduce
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Georges, (coord.), Istoria vieții private, Editura Meridiane, București, 1994. Aristotel, "Categoriile", în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997. Aristotel, Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea, 1995. Aritotel, Metafizica (981 a), Editura Iri, București 1996. Bacon, Francis, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ibidem, I, XII, p. 37. 50 Ibidem, I, XXIII, p. 39. 51 Ibidem, I, XII, p. 37. 52 Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. III , Editura Tehnică, București, 1997, p. 37 53 Clasificarea științelor este realizată de Bacon în lucrarea De Dignitate et Augmentis scientiorum, unde realizează o clasificare completă a științelor. În cazul științelor despre om se folosesc drept criteriu al clasificării gradul de generalizare în care este privit omul, obținându-se clasele: știiința omului în sine și știința omului în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pp. 33-35. 143 Isaac, Newton, Principiile matematice ale filosofiei naturale, Editura Academiei, București, 1956. 1 René Descartes, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992, p. 142, 2 Ibidem, p. 146. 3 Francis Bacon, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Charpentier, Paris, 1845. 4 René Descartes, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 171-177. 5 Francis Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, pp. 110-113. 6
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de istoria filosofiei, vol. II, Editura Academiei, București, 1964, p. 369. 59 Francis Bacon, Oeuvres, vol. I, L'Hachette, Paris, 1834, p. 16 60 Voichița Ionescu, Dicționar român-latin, Editura Orizonturi, București, 61 Pentru clasificarea științelor am folosit: Francis Bacon, De Dignitate et Augmentis scientiorum în Oeuvres, vol. I, Charpentier, Paris, 1845; Francis Bacon, Of the Proficence and the Advancement of Learning, Enciclopedia Britanica, Chicago, London, 1952, traducere în limba română a Of the Proficence, realizată de Dana Jalobeanu și Grigore Vida
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1980; Devenirea întru ființă, vol. I: Încercare asupra filosofiei tradiționale, vol. II: Tratat de ontologie, București, 1981; Trei introduceri la „Devenirea întru ființă”, București, 1984; Scrisori despre logica lui Hermes, București, 1986; Cuvânt împreună despre rostirea românească, București, 1987; De dignitate Europae, București, 1988; Istoricitate și eternitate, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1989; Rugați-vă pentru fratele Alexandru, București, 1990; Jurnal de idei, îngr. Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și Sorin Vieru, București, 1990; Eseuri de duminică, București, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]