16 matches
-
schimbări în vocabular și gramatică, mai ales în flexiune. Apar primele dicționare și lucrări lingvistice. Pe lângă activitatea sa de poet, Jan Kochanowski este cel care propune prima reglementare a ortografiei poloneze. Alfabetul propus de el conține 48 de litere și digrame: a, á, à, ą, b, b', c, ć, cz, d, dz, dź, dż, é, è, ę, f, g, h, ch, i, j, k, l, ł, m, m', n, ń, o, ó, p, p', q, r, rz, s, ś, sz, t
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
mai bogat decât cel vocalic. Se caracterizează prin serii de consoane africate și palatale, care au apărut după patru palatalizări în limba protoslavă, plus două care au apărut în poloneză și bielorusă. Retroflexele și africatele sonore sunt adesea notate cu digrame. Consoanele palatale (cunoscute în terminologia fonetică slavă cu denumirea de „consoane moi”) sunt marcate ori prin accent ascuțit, ori printr-un i care le urmează. În limba poloneză accentul cade în general pe silaba penultimă a cuvântului, de exemplu "zrobił
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
care au devenit mai puțin frecvente. Astfel, există tendința ca formele conjuncte să fie reanalizate ca sufixe și, prin urmare, ca accentul să se mute pe penultima silabă. Poloneza folosește alfabetul latin cu următoarele diacritice: În poloneză există și șapte digrame: ch, cz, dz, dż, dź, rz și sz. Spre deosebire de alte limbi slave care folosesc alfabetul latin, poloneza și cașubiana nu au adoptat grafia limbii cehe, ci și-au creat o grafie proprie. Ordinea alfabetului polonez este: A, Ą, B, C
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
este: A, Ą, B, C, "Ch", "Cz", Ć, D, "Dz", "Dż", "Dź", E, Ę, F, G, H, I, J, K, L, Ł, M, N, Ń, O, Ó, P, R, "Rz", S, "Sz", Ś, T, U, W, Y, Z, Ź, Ż. Digramele nu sunt considerate litere aparte. De exemplu în dicționare, cuvintele care încep cu "ch" urmează după cele care încep cu "ce" și sunt urmate de cele care încep cu "ci", ca în dicționarele românești. Sunt folosite și literele Q, V
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
primul text în franceză care s-a păstrat (din anul 842), vocala /ə/ este redată uneori cu o ("Karlo - în franceza actuală "Charles" „Carol”, "nostro > "notre" „nostru”), alteori cu e ("Karle, "fradre „frate”), alteori cu a ("fradra"). Se adoptă și digrame (combinații de două litere), de exemplu ch pentru redarea lui /t͡ʃ/ care se va reduce ulterior la /ʃ/. Scrierea de astăzi redă în multe cazuri pronunțarea din Evul Mediu. De exemplu, într-un vers din "Cântecul lui Roland
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
o limbă simplificată, bazată pe o sintaxă indigenă și cu lexic al limbii cuceritoare. Există creole spaniole în Cuba; se vorbesc mai multe creole în Filipine. Spaniola folosește alfabetul latin îmbogățit cu litera ñ ("eñe", care reprezintă fonemul /ɲ/) și digramele "ch" (reprezentează fonemul /tʃ/) și "ll" (reprezintă fonemul /ʎ/). Totuși, digrama "rr", care reprezintă fonemul /r/, nu este considerat parte a alfabetului. Astfel, alfabetul tradițional spaniol conține 28 semne (30 cu "k" și "w", care apar doar în cuvintele împrumutate
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
al limbii cuceritoare. Există creole spaniole în Cuba; se vorbesc mai multe creole în Filipine. Spaniola folosește alfabetul latin îmbogățit cu litera ñ ("eñe", care reprezintă fonemul /ɲ/) și digramele "ch" (reprezentează fonemul /tʃ/) și "ll" (reprezintă fonemul /ʎ/). Totuși, digrama "rr", care reprezintă fonemul /r/, nu este considerat parte a alfabetului. Astfel, alfabetul tradițional spaniol conține 28 semne (30 cu "k" și "w", care apar doar în cuvintele împrumutate). În timpul celui de-al IX-lea Congres al Asociației Academiilor Limbii
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
milion" sau numere mai mari. Pentru numere mari se folosesc de obicei numere spaniole. Numărul 631 este "poteîsa mbohapypa peteî", iar 1999 "su porundysa porundypa porundy" în guarani. Limba guarani are o ortografie fonemică și folosește alfabetul latin cu șase digrame și semne diacritice. Litere B, C, D și H se folosesc doar în digrame, iar litere F, Q, W, X și Z nu se folosesc deloc. Litera L și digrama Rr se folosesc doar în cuvinte preluate din limba spaniolă
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
Numărul 631 este "poteîsa mbohapypa peteî", iar 1999 "su porundysa porundypa porundy" în guarani. Limba guarani are o ortografie fonemică și folosește alfabetul latin cu șase digrame și semne diacritice. Litere B, C, D și H se folosesc doar în digrame, iar litere F, Q, W, X și Z nu se folosesc deloc. Litera L și digrama Rr se folosesc doar în cuvinte preluate din limba spaniolă. Tilda pe o vocală înseamnă că această vocală este pronunțat nazală: ă, ẽ, ĩ
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
are o ortografie fonemică și folosește alfabetul latin cu șase digrame și semne diacritice. Litere B, C, D și H se folosesc doar în digrame, iar litere F, Q, W, X și Z nu se folosesc deloc. Litera L și digrama Rr se folosesc doar în cuvinte preluate din limba spaniolă. Tilda pe o vocală înseamnă că această vocală este pronunțat nazală: ă, ẽ, ĩ, õ, ũ, ỹ. Accentul ascuțit (´) se folosește pentru a marca accentuarea ("muanduhe"). Dacă accentul ascuțit este
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
ascuțit este omis, atunci se accentuează ultima silabă. Guarani nu a folosit nici un sistem de scriere în timpul precolumbian. Standardizarea ortografiei s-a făcut abia în 1950 la un congres în Montevideo. Alfabetul guarani are 33 litere: 21 consoane (6 fiind digrame), 12 vocale și un semn pentru ocluziune glotală. Multe cuvinte, mai ales pentru flora și fauna din America de Sud, au fost preluate în spaniolă sau în portugheză din limba guarani sau din limba tupi, care este înrudită cu guarani. Din spaniolă
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
și y). Limba aimara are 26 de foneme consonantice (două dintre ele fiind semivocalele și ). Oclusivele sunt grupate în trei perechi: oclusive surde, oclusive aspirate și oclusive glotalizate. Limba aimara are o ortografie fonemică și folosește alfabetul latin cu niște digrame, o trigramă și semne diacritice. Digraful "ch" se folosește pentru consoana oclusivă palatală () și "ll" pentru consoana laterală palatală (). Digrafele "ph", "th", "kh" și "qh" sunt folososite pentru oclusivele aspirate (, , și ). Pentru consoana oclusivă postalveolară () se folosește trigraful "chh". Semnul
Limba aimara () [Corola-website/Science/325813_a_327142]
-
neechivoc grafia și, în anumite limite, pronunția originală. Transliterarea face obiectul tradiției și convențiilor locale. De exemplu, în tradiția limbii române litera chirilică "х" se transliterează prin litera latină "h", dar în tradiția țărilor anglofone aceeași literă se transliterează prin digrama "kh". Astfel, în română toponimul "Сахалин" se transliterează "Sahalin", iar în engleză "Sakhalin". Deasemenea, limba română redă ش arab, שׁ ebraic sau ш chirilic prin "ș", astfel că denumiri precum precum שבועות ,مراكش sau Шумeн, se transcriu respectiv în
Transliterare () [Corola-website/Science/306054_a_307383]
-
ش arab, שׁ ebraic sau ш chirilic prin "ș", astfel că denumiri precum precum שבועות ,مراكش sau Шумeн, se transcriu respectiv în litere latine prin Șauia, Șavuot sau Șumen, pe când în țările anglofone sau francofone apar sub forme cu digrame: "Shawia", "Shavuot" sau "Shumen" în engleză, "Chaouia", "Chavouot" sau "Choumen" în franceză. Desigur, în limba română, este preferabilă folosirea transliterării românești. Când este vorba, în schimb, de nume proprii străine deja scrise în litere latine în limbile țărilor respective, nume
Transliterare () [Corola-website/Science/306054_a_307383]
-
venit" Pentru societățile moderne, venitul este corelat pozitiv cu variabile precum vârsta, sexul, clasa socială. Dar în condiții egale (ceteribus paribus), nivelul de instrucție are efectul cel mai puternic asupra veniturilor, cu excepția vârstei (Cherkaoui, 1986). După cum se poate vedea din digrama de mai jos, relația dintre venit și vârstă este mediată de nivelul de instrucție: Figura 8. Relația dintre vârstă și venit pe niveluri de instrucție Sursa: Cherkaoui, 1986 Pe baza graficului de mai sus se pot face câteva observații: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în exemplele reproduse în continuare am introdus, pentru a ușura lectura, semnele diacritice ale alfabetului românesc; în textul de origine, ca și în corespondența electronică, cei mai mulți le omit pur și simplu; unii preferă să substituie literele ș și ț prin digrame, care produc un oarecare efect de înstrăinare comică: shi, asha, ai amutzi. viatza etc. Judecata pozitivă este exprimată în mesajele respective cu preferință prin adjectivele superb (21 de apariții) și super (15); am inclus în calcul și rarele lor folosiri
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]