6 matches
-
de studiu ar cere o colectare de date la nivel intercultural. Cu toate că diferă între ele, culturile nu sunt complet incomensurabile. Apelând la o exprimare tehnică, aș spune că diferențele dintre structurile de semnificații constituie o variabilă continuă și nu una dihotomă. Desigur, cu cât sunt aceste structuri de semnificații mai apropiate, cu atât crește și capacitatea de traducere și comunicare. Această relație funcționează, probabil, și în cealaltă direcție: cu cât capacitatea de comunicare este mai mare, cu atât putem infera mai
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
procentul de 10, 9, 8 etc., obținute din numărul total de cursuri. O astfel de distribuție ar fi mult mai ușor de interpretat. Variabilele din științele sociale, după cum am văzut în Cursul 4, pot fi modelate ca o simplă relație dihotomă pentru o anumită trăsătură aflată în studiu, de obicei de forma „există/nu există”. Astfel, am putea întocmi, de exemplu, o distribuție a frecvenței care să indice că, dintre țările din Africa și Asia, un procent (x) sunt democratice, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unei testări științifice atente. Astfel voi selecta mai multe eșantioane de probe și voi colecta date care să arate, pentru fiecare observație, dacă intervievatul este dreptaci sau stângaci și dacă a absolvit o facultate sau nu. Ambele variabile au caracter dihotom. Întrebarea este dacă există o relație sistematică între absolvirea unei facultăți de către stângaci și ne-absolvirea uneia de către dreptaci. Sarcina inițială este aceea de a întocmi o distribuție de frecvență pentru fiecare observație și scorul acesteia pentru fiecare dintre variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru fiecare observație și scorul acesteia pentru fiecare dintre variabile. Dar interesul meu depășește descrierea unei singure variabile; eu sunt în primul rând interesat de covariația observată pentru fiecare membru al eșantionului. În cazul în care avem două variabile categoriale dihotome, apar patru posibilități de covariație: dreptaci/absolvent, stângaci/absolvent, dreptaci/neabsolvent, stângaci/neabsolvent. Astfel voi întocmi o întabulare încrucișată a distribuției de frecvență care să indice câți dintre intervievați și în ce procent apar în fiecare dintre compartimentele posibile. Ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
evenimentul devin atribute ale entității artei. Dar, pentru că entitatea artei este singulară, existent autonom, anumite atribute ca parte, întreg, dependent sau independent vor deveni definitorii în determinarea entității artei. Pentru a vedea dacă un obiect este concret sau abstract sau dihotom trebuie să analizăm modul în care o categorie întră în relație cu cealaltă. 4.2. Problema referenței artei Un alt pericolul pe care îl prezintă ontologia operei de artă stă în modul prin care putem ajunge la soluții veridice. Teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
altul decât tocmai Caroline! Este, pe urmă, acel josnic ipochimen, "nenea Scarlat"4 (s. m.), zis și "Ibric", mare "samsar, geambaș și mai ales altceva", desăvârșind ruina junelui Pantazi. (Căci, ca și vorba crai, acest scarlat dezvoltă,-n Craii..., sensuri dihotome, deopotrivă nobile și "vile".) Apoi, "scarlatul tocurilor" (s. m.) însuși, pe care-l etalează Craii noștri (ca și, în zilele Congresului dansant, claudicantul Charles-Maurice5): acest vechi privilegiu, sau apanaj, monarhic (după cum știm și din tabloul lui Rigaud, înfățișându-l pe
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]