19 matches
-
și elogiază trecutul țării în volumele "Ctitorie în albastru" (1972) și "Voievod de stea" (1973). Proza lui Dragoș Vicol evocă anii de război și transformările social-politice petrecute în România postbelică. Romanele publicate în anii ’50 au un caracter proletcultist precum dilogia formată din romanele "Valea Fierului" (1953; distins cu Premiul de Stat al RPR) și "În munții de miază-noapte" (1959), în care autorul prezintă conflictul social între minerii din munții Bistriței și patronii exploatărilor, precum și schimbările provocate de sosirea trupelor sovietice
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
(; 10 august 1898 - 10 septembrie 1939) a fost un jurnalist și scriitor polonez, cunoscut îndeobște pentru dilogia să "Vraciul" (); și "Profesorul Wilczur" (). Aprecierea prozei lui se datoreaza talentului scriitorului polonez de a fi știut să construiască românele, a cărei acțiune curge vioi, este "ruptă de viață", pasionată, bogat pigmentata cu elemente sentimentale și de moravuri. Odată accentul
Tadeusz Dołęga-Mostowicz () [Corola-website/Science/313499_a_314828]
-
este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și . Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
carte). Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău în limba română cu caractere chirilice. O continuare a acestui roman a fost scrisă în 1967, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Dilogia a fost publicată în traducere rusă în 1968, în biblioteca revistei "Drujba narodov" a Casei Editoriale „Izvestia” din Moscova, și în 1969, la Editura Molodaia Gvardia din Moscova. Prima ediție în limba română (cu caractere
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
a fost scris în 1961 și publicat în 1963 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău în limba română cu caractere chirilice. O continuare a acestui roman a fost scrisă în 1967, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Dilogia a fost publicată în traducere rusă în 1968, în biblioteca revistei "Drujba narodov" a Casei Editoriale „Izvestia” din Moscova, și în 1969, la Editura Molodaia Gvardia din Moscova. Prima ediție în limba română (cu caractere chirilice) a dilogiei "Povara bunătății
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
bunătății noastre". Dilogia a fost publicată în traducere rusă în 1968, în biblioteca revistei "Drujba narodov" a Casei Editoriale „Izvestia” din Moscova, și în 1969, la Editura Molodaia Gvardia din Moscova. Prima ediție în limba română (cu caractere chirilice) a dilogiei "Povara bunătății noastre" a fost publicată în 1970 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău. Textul a fost revizuit de autor în 1984, 1990 și 2005, în unele ediții apărând ca un singur roman în două volume, iar în alte ediții
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
în 1970 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău. Textul a fost revizuit de autor în 1984, 1990 și 2005, în unele ediții apărând ca un singur roman în două volume, iar în alte ediții ca două romane. Ediția definitivă a dilogiei a fost publicată în 2012 de editura Cartier din Chișinău, fiind coordonată de autor. Romanul lui Ion Druță este considerat de critici a fi unul reprezentativ pentru literatura română de pe malul stâng al Prutului. Acțiunea dilogiei se petrece în satul
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
romane. Ediția definitivă a dilogiei a fost publicată în 2012 de editura Cartier din Chișinău, fiind coordonată de autor. Romanul lui Ion Druță este considerat de critici a fi unul reprezentativ pentru literatura română de pe malul stâng al Prutului. Acțiunea dilogiei se petrece în satul ficțional Ciutura din Câmpia Sorocii, urmărind evoluția comunității rurale de la începutul secolului al XX-lea și până în anii '50 ai aceluiași secol. Aflat într-o vâlcică dintre două dealuri: unul mare (înspre răsărit) și altul mic
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Ion Druță a scris în 1967 un roman care prezenta în continuare destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul a trimis o traducere a dilogiei în limba rusă către redacția revistei "Drujba narodov" de la Moscova. Romanul a fost publicat în 1968 într-un supliment al revistei, editat
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Ciutura din Câmpia Sorocii în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul a trimis o traducere a dilogiei în limba rusă către redacția revistei "Drujba narodov" de la Moscova. Romanul a fost publicat în 1968 într-un supliment al revistei, editat de Casa Editorială „Izvestia” din Moscova, fiind ilustrat de renumitul pictor Igor Ogurțov. El a fost reeditat în
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
într-un supliment al revistei, editat de Casa Editorială „Izvestia” din Moscova, fiind ilustrat de renumitul pictor Igor Ogurțov. El a fost reeditat în 1969 de Editura Molodaia Gvardia din Moscova. Prima ediție în limba română (cu caractere chirilice) a dilogiei a fost publicată în 1970 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău. Acest volum avea 436 de pagini. În prefața "Iarna amintirilor", scrisă în august 2005 la Moscova de către Ion Druță și publicată în ediția definitivă a vol. "Povara bunătății noastre
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
și Rusia, și Munții Caucaz, și țărmul Balticei. Tocmai pentru asta, Onache Cărăbuș, care-și începuse văleatul în limba maternă, mai apoi a vorbit în limba rusă, în letonă, în multe alte limbi, pentru a se putea întoarce acasă”. Editarea dilogiei la Moscova în 1968 a produs o nemulțumire autorităților politice din RSS Moldovenească în frunte cu Ivan Bodiul (primul secretar al Partidului Comunist din Moldova). Biroul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova a criticat mesajul politic și ideologic al
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Bodiul (primul secretar al Partidului Comunist din Moldova). Biroul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova a criticat mesajul politic și ideologic al romanului, provocând o campanie de presă îndelungată, în care oficialitățile republicane au luat o atitudine drastică față de dilogia lui Druță, susținând că scriitorul instigă populația la nesupunere civică. Un reprezentant al Academiei de Științe a Moldovei, doctorul în filozofie Dumitru Tăbăcaru, a publicat la 12 martie 1970 în cotidianul "Moldova Socialistă" un articol defăimător la adresa romanului și al
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
de stat sovietice (prin organele de partid, securitate, o parte a presei literare etc.) asupra scriitorului. Druță s-a stabilit la Moscova în 1969, continuând să scrie în limbile română și rusă și sfidând critica oficială a autorităților de la Chișinău. Dilogia a fost publicată în mai multe ediții în limba română: Textul a fost revizuit de autor în 1984, 1990 și 2005, în unele ediții apărând ca un singur roman în două volume, iar în alte ediții ca două romane. Modificările
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
timpul necesar pentru a-și realiza planul dorit. Ultimele modificări au fost realizate de autor la Moscova, începând din postul Crăciunului al anului 2004 și până în ajunul Paștilor din anul următor. Ele au fost considerate ca definitive. Ediția definitivă a dilogiei a fost publicată în 2012 de editura Cartier din Chișinău, fiind coordonată de autor. Romanul lui Ion Druță prezintă poetic teritoriul Basarabiei ca pe un tărâm mitic, ocrotit de Dumnezeu și binecuvântat cu numeroase minuni divine: "„(...) dacă am sta așa
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
decât o pustietate, dacă sufletul nu are un petic de pământ al lui, stropit cu sudoarea, cu sângele străbunilor și lăsat moștenire nouă, pentru ca și noi, când ne vom trăi veacul, să-l trecem moștenire urmașilor noștri”", gândește Onache Cărăbuș. Dilogia "Povara bunătății noastre" este una dintre cărțile care au criticat deschis sistemul sovietic, fiind descrise cu mult curaj nedreptățile colectivizării din Basarabia și perioada de foamete ce a urmat. Dezvăluirea faptului că porumbul confiscat de autorități de la țărani putrezea într-
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Romanul "Balade din cîmpie" a fost tradus în mai multe limbi străine: rusă ("Степные баллады", Molodaia Gvardia, Moscova, 1963; traducere de Ion Druță), lituaniană ("Stepių baladės", Vaga, Vilnius, 1964), letonă ("Stepes balădes", Liesma, Riga, 1965) etc. După publicarea completă a dilogiei, "Povara bunătății noastre" a fost tradus în mai multe limbi străine: rusă ("Бремя нашей доброты", biblioteca revistei Drujba narodov a Casei Editoriale „Izvestia” din Moscova, 1968; traducere de Ion Druță; reeditată în 1969 și 1983 de editura Molodaia Gvardia din
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
atâta bogăție de Învățămine moralizatoare, precum cele două volume ale operei „De vorbă cu Badea Gheorghe” de Constantin Brin, cetățean român stabilit În Germania, Încă din anii regimului comunist din România. Sperăm ca analiza, pe care o vom face acestei dilogii, să-i convingă pe acei cititori ai revistei „Permanențe”, care n-au cunoștință de acest debut editorial, ca să facă rost de ambele volume, care, citite și recitite, le vor fi de mare folos. Întâi, se cuvine să menționăm că amândouă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Badea Gheorge”, poate să Înțeleagă, desigur, că s-a imaginat un dialog inteligent Între autorul real al cărții, Constantin Brin, și cel al articolelor publicistice (care pot fi considerate atât eseuri, cât și povestiri), pseudonumit Badea Gheorghe. În toate paginile dilogiei, domnul Constantin Brin ni se relevă nu numai ca un prozator cu mult har scriitoricesc, scriind exclusiv În duh și În adevăr, fără nici o ficțiune, dar și ca un veritabil erudit, având solide și vaste cunoștințe În numeroase discipline de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]