114 matches
-
de contraforți. Pe versantul drept, unde andezitele erau acoperite de un strat de aglomerate de 25-30 m grosime, si de un strat de diluviu de 3 : 8 m grosime s-a executat un dig de anrocamente fundat pe stratul de diluviu. Situat în aval de barajul Strâmtori, asigură regularizarea zilnică a debitelor uzinate de hidrocentrala Strâmtori la orele de vârf; este prevăzut cu o priză de apă dela care pleacă aducțiunea Strâmtori - Baia Mare, pentru debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
și mor, nici măcar întâmplător, predispus, nesupus, hăituit de-același dor. 8 octombrie 2011 Anotimpurile aduse de tine într-o zi mi-ai plouat cu gânduri sufletul s-a umplut de tine niciodată nu crezusem în revărsarea concretă a ochilor verzi (diluviu) pe urmă mi-ai nins atunci când m-am umplut de alb eram din nou copil tu îmi spuneai povești gura sobei nici nu exista dar trozneau cuvinte sub flăcări de gând atunci mi-a fost mai cald ca niciodată la
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Mariana Marin, Alexandru Mușina ș.a., cam ceea ce fusese Nichita Stănescu alături de Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana și Constanța Buzea. Altfel spus, el a însemnat la finele anilor ’80 ce a însemnat Mircea Dinescu la începutul anilor ’70: insurgență ludică, diluviu metaforizant, factor coagulant de generație, „instituție” a boemei literare, ferment destabilizator și creuzet de atitudini estetice rebele din toate punctele de vedere. În plus, un talent remarcabil și o particulară forță de absorbție a tehnicilor poeziei beatnicilor americani. Mircea Cărtărescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
materializări” ale timpului, ale febrei, visului, amintirilor în obiecte care să eternizeze clipa. Poate cea mai plastică imagine a unei stări onirice ca soluționare a impactului dintre conștiință și viețuire este aceea din Plimbare marină, care parcă vine în continuarea diluviului bacovian. Plânsul materiei s-a sfârșit, eul e sub ape, iar această contopire cu esența materiei îl alină și îl salvează de măcinarea în gol a cotidianului. Geneza, motivația și elaborarea prozei lui B. sunt intim legate de condiția sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
aglomerația nu mai sunt termeni care să spună același lucru În Europa Înainte și după fiecare experiență asiatică, oarecum În felul În care Gabriel García Márquez amintea că furtunile de care află cititorii săi europeni nu sunt același lucru cu diluviile din Caraibe. În epocă, străinii, europeni sau nu, devin În Orientul Mijlociu și mai departe un fel de categorie aparte a familiarului, căreia i se impun, pentru a fi adoptată fluent, legi speciale: chiar și vama, la 1830, e plătită la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și nicăieri vizibil, un copac de lumină, cum îl descrie Coranul, sprijin al universului, locul de odihnă al tuturor lucrurilor. Oul lumii e format din două jumătăți metafice, deasupra curcubeul, dedesubt arca în care speciile pământului au perpetuat creația după diluviu. Originea, matricea, rădăcina e spațiul sacru, vidul din care și în care ne tragem și integrăm, noi oamenii. Toată simbolistica îmbină regnurile în toate credițele și ordinele lumii. Oricum este regretabil și periculos să împrejmuim Cunoașterea cu un lanț de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cerut potopul?" Obligat însă să se supună, Ea trădează secretul lui Utnapishtim, respectiv Noe, pentru a-l salva. Acesta construiește o mare arcă, în care își îmbarcă toată familia precum și tot soiul de animale. După 7 zile (conform tradiției asiriene, diluviul a durat 6 zile și 6 nopți, iar într-a 7-a, apele au scăzut puțin până la vârfurile munților), arca s-a împotmolit în vârful unui munte, iar de pe corabie au fost trimiși pentru cercetare un porumbel și apoi o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
plus trebuie să-și țină sub control iubirea irepresibilă pentru nevasta celui mai bun prieten, Ida Lo Vino. Nu va reuși, încurajat de a fi imoral chiar de obiectul dorinței. După consumarea actului impur într-o rulotă zguduită de acel diluviu, Beppe lovește cu mașina un extracomunitar negru. Îi cere lui Dumnezeu un miracol: să-i învie victima. În schimb el face legământul da a nu o mai vedea niciodată pe Ida, de a renunța la tot ce i-a fost
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sângele e bun: dospește./ Grâul moare în el ca-ntr-un amazon,/ dar o să ne-mpăcăm. Ce frumusețe!" (Caseta cu inimi de fosfor). Pâinea (cu înțelesul ei sacramental pe care Caraion pare să-l păstreze) nu mai este accesibilă, noul diluviu ucide posibilitatea unei renașteri. Impresia de lume răsturnată în care totul se desfășoară după alte coordonate decât cele ale normalității este dată nu numai de calmul cu care se abordează problema morții, ci și de reluarea ca într-un refren
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Timp de heliogravură, cer ca bolțile sixtine”. Rareori statice, pastelurile transmit uneori exuberanța vitalității elementare: „Ies șerpii de prin buncăre de ierburi [...] // Un neam nomad de vietăți și ierburi / revine triumfal la vatra lui / și se dezumflă limbile la vite / diluviul nu dă seama nimănui”. Evocând transhumanța, poezia chiar astfel intitulată include apologia ciobanului transilvan care „Își șerpuie coloanele de turme / ca pe un templu îngropat în fum, / pornit cu noapte-n cap, din zorii lumii / el n-a ajuns la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
din țâțâni, însoțit de conotații apocaliptice, care va fi consemnat în „jurnalul de bord” - declanșatorul pierzaniei lui Chiril și, totodată, „periscopul lui, prin care se uita deasupra, el navigând în ape atât de înșelătoare”. Romanul este îmbibat de simboluri ale diluviului istoric, ce pot fi reperate încă de la intrarea în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
fixat coordonatele geografice, explicând deplasarea continentelor prin mișcarea plăcilor tectonice. Am vorbit despre climă, vegetație și animale și ne-am oprit la populație; ca să le măresc atenția, i-am întrebat: „Ce culoare au acești oameni și de ce?”. Am vorbit despre diluviile care au avut loc pe fața pământului, ultimul fiind cunoscut sub denumirea de Potopul lui Noe. Am citit din cartea Genezei pasajele din capitolele 6-11 în care sunt explicate cauza potopului, declanșarea și încetarea acestuia, apoi răspândirea omului, prin cei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cartea Genezei, Cartea lui Baruh, dar și În Cartea lui Enoh, care a circulat și a fost copiată În spațiul românesc după secolele XVI-XVII <endnote id="(60)"/>. Ca și În textele canonice și apocrife, În tradiția populară românească cele două diluvii sunt văzute ca fiind unul și același : „Acesta [= potopul „uriașilor”] a fost pe vremea potopului lui Noe” <endnote id=" (56, p. 72)"/>. Câteodată, În textele biblice despre „uriași” și În legendele românești despre „jidovi” se regăsesc nu numai aceleași motive
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ce face să nu te risipești În propriile-ți fapte și gândiri?" (Blestemul lui Decebal) "Filozofarea" lui Decebal are umbre, dar nu tulburări, viituri de ritm, dar nu rupturi care să frizeze dezechilibru, ea își păstrează mereu contiguitatea: "Azi duc diluviu... mâne nemurire O armonie care capăt n-are" Viața privită precum curgerea râului insuflă forță, îl înscrie în marele curs al lumii, simbolizează statornicie. Apa face parte din cele patru elemente "stihinice" prezente în Pravila lui Matei Basarab 35 pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
bătrânii" intermediari, i-au modelat gândirea rebelă îndreptând-o către un "acord cu dimensiunile cosmosului".25 Acest "acord" s-a constituit și a devenit un principiu de forță în poetica sa sub razele de foc ale "eternei reîntoarceri": "Azi un diluviu, mâne-o murmuire, O armonie, care capăt n-are ..." (Adânca mare ...) Apocalipticul există la Eminescu doar ca o consecință a lipsei acestei "armonii" cosmice, în dezacordul dintre cer și pământ. Astfel că legea "înnoirii ciclice" atât la Eminescu cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se infiltrează iraționalul și mistica, opinează Jean-Bruno Renard.371 Astfel, creația SF oscilează permanent între alegoria demistificatoare și mitologia "iraționalizantă", apropiindu-se de genul fantastic, pe temele majore ale miturilor de origine (geneza, edenul), ale miturilor escatologie (sfârșitul lumii, apocalipsa, diluviul), nemurirea, infernul, problema răului etc. Preluând clasificarea tematică a Christinei Renard-Cheinisse, care identifica șase teme majore prin care aspectul religios este abordat în genul SF (demistificarea, descrierea religiilor prin prisma ceremoniilor cultice, aculturația religioasă, valorizarea gândirii magice și a practicilor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
densitatea materială a figurii ce definește corpul poetic al unui text: "E toamnă de lumină sălbatecă și rea" (Herța, VII); "iată fața de masă-a luminei întinsă pe lucruri" (Coincidențe); căruțele "au spart pietrele luminii", iar plămânul "sparge lumina" (După diluviu)2. În toate aceste situații, lumina nu semnifică mai mult decât arată: suprafața limpezită a lumii, dat al unei exteriorități preexistente, "naturale", chiar dacă uneori aceasta e resimțită fizic, în materialitatea sa fragilă, casantă. Or, lumina trebuie într-adevăr să se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
foc, București, 1959; Marele arc petrolifer, București, 1961; Romeo, Julieta și lumina, București, 1962; Între Riga și Irkutsk. 30 000 de kilometri prin Uniunea Sovietică, București, 1964; Călător pe 5000 de străzi. Sinteze bucureștene, București, 1965; Nebunia vitezei, București, 1968; Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Traian Filip), București, 1971; Porți pentru eternitate sau Sentimentul capodoperei, București, 1973; Tragedia „Excelsior” în patru acte, un prolog și un episod intermediar, București, 1973; Totul este în mișcare, București, 1976; 51 prozopoeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
decizie din cauza "păcătoșilor". După o altă tradiție, mânia lui En-lil a fost provocată de zgomotul insuportabil al oamenilor 16. Totuși, dacă se examinează miturile care, în alte cazuri, anunță Potopul ce va să vină, se constată că motivele principale ale diluviului se află atât în păcatele oamenilor cât și în decrepitudinea Lumii. Prin simplul fapt că există, adică este viu și produce, Cosmosul se degradează treptat și sfârșește prin a se stinge. Acesta este motivul pentru care el trebuie recreat. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nu mai blesteme niciodată pământul "pentru faptele omului" (8: 21). El a încheiat un legământ cu Noe și cu urmașii lui și semnul acestui legământ a fost curcubeul (9: 13). Povestirea biblică prezintă un anumit număr de elemente comune cu diluviul relatat în Epopeea lui Ghilgameș. E posibil ca redactorul să fi cunoscut versiunea mesopotamiană, sau, ceea ce pare și mai probabil, să fi utilizat o sursă arhaică, păstrată din timpuri imemoriale în Orientul Mijlociu. Miturile potopului sunt, am remarcat deja (§ 18), extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
-mi place. Mi-a plăcut doar faptul că fulgii erau grași. Albul e culoarea în care orbesc singur; sau, în orice caz, e o culoare prea rece și neclintită pentru fragilitatea-mi meridională. Rămîn să chem ploile, puhoaiele și toate diluviile saturniene care stimulează plăcerea-mi pentru expresivitățile... mișcătoare. Sînt tare mulțumit de viața mea atunci cînd citesc mult! Există o plăcere aproape bolnavă în mine (în noi) de a citi. Curios pînă la a fi tîmpit am fost mereu. De-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
lupilor. N-are sens să car un cadavru care abia se mai mișcă. M-am hotărât: trebuie să-mi iau viața, trebuie să dispar în neant, înainte să mă transform într-o carcasă de materie putredă. Trădare Plouă ca la diluviu. Sunt nespus de trist, aidoma celui care este trădat fără nici un motiv de amanta lui. Scrisori anonime, primite ieri, mi-au dezvăluit că, la Roma, Corinna a devenit iubita celui mai înverșunat dușman al meu. Sufăr cumplit. Nu din cauza geloziei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acestei stări de grație a fost că am început să scriu. Poezie, ce altceva ? De fapt, poezie e un fel de-a spune, pentru că ce scriam eu erau simple însemnări penibile și grandilocvente. Iată, spre exemplu, una care se numea „Diluviu“ : „Dacă aș deschide gura/ să spun ceva,/ aș voma o masă scîrboasă/ de cuvinte destinate/ țelului suprem/ de a trăi.// Fiți fără grijă, oameni buni,/ (n-o să vă- necați)/ niciodată nu voi reuși să spun/ totul“. Adică eram revoltat, scîrbit
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
traseului pe care îl va urma fata în inițiere: comunicarea cu stihiile și domolirea lor vin dintr-o apartenență mistică la ele. Fata conține în ființa sa datele necesare unei întrepătrunderi cu Întunericul, de aceea vom găsi fecioara plutind în mijlocul diluviului iar flăcăul, ca expresie a naturii dinamice, solare, înfruntând animalul totem, fapt ce înscrie gândirea mitică românească în tiparul oriental al lui yin și yang. În două colinde din Dobrogea apare și o comparație frecventă în imaginarul folcloric: „Ochi-și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basmul Cu Bogdan „a legat zorile dă zî în basma și limbile la cocoș’, fata - ca să nu să scoale frațâi. Ș-a sumes poalile-n brâu, ș-a întins-o la focu ăla acolo” (Fărcașele - Olt). Puterile ei ordonatoare vor ține diluviul în frâu și vor țese lumea din nou, așa cum luna „«toarce» Timp și «țese» vieți omenești”. Ipostaza umană a astrului nocturn - fata nubilăse află în strânsă legătură cu principiul acvatic. „Toate divinitățile lunare păstrează, mai mult sau mai puțin perceptibil
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]