650 matches
-
Cei care se numesc realmente așa n-au nici o vină, sărmanii, dar greu trebuie să le mai fie. Numele unui mare sfînt al bisericii a devenit, din purtător de biruință, patronul proștilor. ,Nu te face (nu fi) Gheorghe"! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: ,Gică Contra". Ion, în formula Nea Ion, este doar obtuz, opac, neinformat, simbol al mulțimii manipulabile. ,Ce știe Nea Ion?" Gheorghe însă e chiar tîmpit și agresiv. În schimb, Vasile o duce
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
hai să mai așteptăm puțin și apoi să măsurăm, ok ? Hai să iți zic și eu un banc auzit de la Teo de la Cafe Deko. E umor observațional, în caz că nu îți dai seama. Așa face Teo, observațional. “Ați observat cum avem diminutive la diminutive, frate? Cine a obsevat asta? Hai aplaudați cine a observat asta. Bine, frate! Mari tâmpiți sunteți dacă ați aplaudat! Parcă ați fi toți din Ploiești! Da, mei frate, avem câine și apoi cățel. Deci cățel e diminutiv la
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
mai așteptăm puțin și apoi să măsurăm, ok ? Hai să iți zic și eu un banc auzit de la Teo de la Cafe Deko. E umor observațional, în caz că nu îți dai seama. Așa face Teo, observațional. “Ați observat cum avem diminutive la diminutive, frate? Cine a obsevat asta? Hai aplaudați cine a observat asta. Bine, frate! Mari tâmpiți sunteți dacă ați aplaudat! Parcă ați fi toți din Ploiești! Da, mei frate, avem câine și apoi cățel. Deci cățel e diminutiv la câine, e
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
avem diminutive la diminutive, frate? Cine a obsevat asta? Hai aplaudați cine a observat asta. Bine, frate! Mari tâmpiți sunteți dacă ați aplaudat! Parcă ați fi toți din Ploiești! Da, mei frate, avem câine și apoi cățel. Deci cățel e diminutiv la câine, e un câine mai mic. Și apoi avem cățel și cățeluș, HA HA HA! Ca si cum câinele ar avea și el un câine! HA HA HA HA, teai prins frate? Înțelegi ce zic? Băi, ăștia sunt tâmpiți? La cele
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
câine mai mic. Și apoi avem cățel și cățeluș, HA HA HA! Ca si cum câinele ar avea și el un câine! HA HA HA HA, teai prins frate? Înțelegi ce zic? Băi, ăștia sunt tâmpiți? La cele mai trebuie încă un diminutiv la un diminutiv? Asai frate? Ce e un cățel mai mic decât cățelul ăla mai mic? Ce sunt ăștia cățelușii, toți sunt pechinezi? Nu? Că aia sunt cei mai mici câini! HA HA HA HA HA!” Super tare, nu? Bre
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
Și apoi avem cățel și cățeluș, HA HA HA! Ca si cum câinele ar avea și el un câine! HA HA HA HA, teai prins frate? Înțelegi ce zic? Băi, ăștia sunt tâmpiți? La cele mai trebuie încă un diminutiv la un diminutiv? Asai frate? Ce e un cățel mai mic decât cățelul ăla mai mic? Ce sunt ăștia cățelușii, toți sunt pechinezi? Nu? Că aia sunt cei mai mici câini! HA HA HA HA HA!” Super tare, nu? Bre Andresule uite că
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
vechi acte istorice (sec. XIV-XVI), 1999, nu apare Rodica, dar nici vreo Irodia. Rada e în schimb bine reprezentat, cu derivate ca Rădae, Răduca, Răduța. Nu am putut totuși verifica un material mai bogat, care să lămurească numărul și circulația diminutivelor din această serie. în culegerea de poezii populare a lui Alecsandri, în balada Rada, apar Rădița ("Că-l vinde Rădița, / Rada crîșmărița") și Rădișoara ("Rado, Rădișoară"). Alături de Rădița, Răduța, Răduca poate sta și Rădica: o formă prea marcat populară pentru
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
poate sta și Rădica: o formă prea marcat populară pentru o poezie cultă, pentru o atmosferă stilizată. Vocala o are două avantaje: leagă numele, prin rădăcină, de familia lexicală a simbolicului rod - și marchează o pronunție "elegantă", "înaltă", care înnobilează diminutivul prea rural. Procesul s-ar fi putut petrece spontan, în mediul său social, sau ar putea fi o contribuție a lui Alecsandri; oricum, el e susținut de alte variante de pronunțare ă/o (făraș, mai aproape de etimon - foraș). în plus
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
în principalele dicționare: formată deocamdată din numele de agent șpăgar (= primitorul de șpagă): "Primăria Capitalei a fost ocupată numai de șpăgari" (EZ 2318/2000, 1); "patru ani de pușcărie pentru judecătorul șpăgar" (brasov.monitorul.ro/ arhiva/ 12.06.20001), din diminutivul șpăguță ("Nici o șpăguță, nimic, nici un verzișor? Păi e posibil să avem asemenea pretenții?" - domino.kappa.ro) și verbul a șpăgui: mai rar, pentru că se folosesc mai mult locuțiunile (a da/ a lua șpagă), dar pe care îl găsim totuși în
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
avea mâinile legate și mintea narcotizată de "atențiile" ce vor fi curgând spre ei, cu sursa banilor lui Becali ar trebui început. Dar asta e imposibil. Societatea românească a mers mult prea departe pe drumul sinuciderii. O sinucidere în care diminutivele joacă un rol de frunte: ca și cum ar dori să-i alinte, și nu să-i înfiereze, presa scrisă și televiziunile se referă la ei pe numele de alint: ba "Gigi", ba "Mitică", ba "Jean", ba tot felul de bazaconii lingvistice
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
ba "Jean", ba tot felul de bazaconii lingvistice cu iz străin ("Giovanni"). Și atunci, conștienți de această psihanalizabilă complicitate, de ce să ne mirăm că ei se simt nu atacați, ci răsfățați? Iar cu fiecare milion de dolari adăugați la teșcherea, diminutivele devin tot mai suprarealiste. Atât de suprarealiste încât n-ar fi exclus ca din numele României înseși să nu mai rămână decât fostul județ Romanați.
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
își devorează victima", bmarian.netfirms), dar se întîlnește cîteodată și mai afectuos-ironicul vampiriță ("a existat și o vampiriță în zona Făgărașului", cotidianul.ro/anterioare/2002; "există chiar o scenă în care Antoine e sedus de trei vampirițe", observatorcultural.ro). Dintre diminutivele posibile, am găsit atestat vampiruț (într-un banc: "după 5 minute în același bar vine și un vampiruț", haha.ro). Deloc accidental, mai vechi și bine fixat e abstractul vampirism ("Cum ne putem trata și proteja de vampirism", inoan-press.com
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
pentru a face transfuzii de capital străin în arterele slăbite ale economiei românești", formula-as.ro/462). Dinamismul ariei lexicale vampirice are ritmuri asemănătoare în multe limbi actuale; sunt similare chiar formele - vampirism, vampiriza - ori tendințele (formare de feminine, de diminutive, de adjective). în Oxford English Dictionary (ediția 1989) sînt înregristrate, pe lîngă cuvîntul de bază vampire, substantivele abstracte vampirism și vampiredom, verbele vampire și vampirize, adjectivele vampiric, vampirine, vampirish. în română - unde, cum se vede, există deja un număr considerabil
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
care mă onorase cu prietenia lui...; la început, nu înțelegeam de ce îi pusese distinsei sale soții, Doris, boieroaică și ea, numele eroinei populare din Commedia dell' arte. Dar, chiar și el care, între intimi, ținea să i se spună Georgică, - diminutivul parșiv bucureștean, - simțea o adevărată plăcere să se lepede la bătrânețe de clasa lui ca șarpele, din când în când, de piele... Poate că e un obicei recent al celor aleși, survenit după marile mișcări sociale ale secolelor trecute, să
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
cumetria, adunătura de inși care cu greu articulează două fraze coerente (onoare excepțiilor!) devine brusc vioaie atunci când are prilejul de-a arăta că ei, semianalfabeții, aparțin de fapt lumii bune. Așa s-a ajuns să-i știm după numele mic, diminutiv și poreclă pe tot felul de inși cărora, altminteri, n-ar merita să le reținem nici măcar numărul de pe tricou. Când nu se gratulează unii pe alții cu apelative gen "Mister", "Cobra", "Briliantul" etc. - am mai scris despre această manie a
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
naratorul conversează în timp ce-și scrie opera cu potențiali cititori. În felul acesta el anticipează cu luciditate anumite reacții ale criticii. Așa procedează, de pildă, cînd descrie ritualul servirii mesei de către micuța Dorina-Pușa: Își aranja singură farfurioarele (excesul de diminutive nu poate fi evitat, orice ar pretinde stiliștii), precum și poziția scaunului..." (p. 307). Altminteri textul este împănat cu citate directe sau aluzive din literatura epocii (dar și din clasicii literaturii române), iar la nivelul construcției modelul principal pare a fi
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
ajungem la aproape treizeci. Cînd se împlinește un număr rotund de ani de la terminarea liceului, ne strîngem peste patruzeci, adică aproape tot grupul disponibil. Ne chemăm între noi pe numele mic, cu apelative copilărești aproape uitate de noi înșine: sunt diminutivele cu care ne strigau părinții, în urmă cu zeci de ani. Vorbim despre tot ce ne interesează, fără restricții tematice, dar subiectul predilect rămîne "epoca de-atunci", ce făceam la școală, cum erau profesorii, în ce fel descopeream lumea; pe
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
Rodica Zafiu Despre situația ambiguă a diminutivelor românești am scris de mai multe ori în această rubrică, dar subiectul continuă să fie actual, ilustrat de noi mode, ticuri și tendințe. Formate cu mare ușurință, respinse de registrul înalt, devalorizate prin excesul afectiv, revenind prin ironie, diminutivele sînt
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
a diminutivelor românești am scris de mai multe ori în această rubrică, dar subiectul continuă să fie actual, ilustrat de noi mode, ticuri și tendințe. Formate cu mare ușurință, respinse de registrul înalt, devalorizate prin excesul afectiv, revenind prin ironie, diminutivele sînt aproape întotdeauna marcate stilistic. Cîte o formă se banalizează însă, prin exces de întrebuințare publicistică. În urmă cu cîteva luni, cu ocazia discutării unor proiecte de legi privind concediile de maternitate, a fost vehiculat în presă, cu mare insistență
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
sînt aproape întotdeauna marcate stilistic. Cîte o formă se banalizează însă, prin exces de întrebuințare publicistică. În urmă cu cîteva luni, cu ocazia discutării unor proiecte de legi privind concediile de maternitate, a fost vehiculat în presă, cu mare insistență, diminutivul ( folosit mai ales la plural) mămică ( mămici). Abuzul stilistic a transformat cuvîntul într-un adevărat clișeu lexical. Diminutivul caracteristic limbajului familiar, mai exact celui copilăresc ( baby talk), ca tipică formă hipocoristică folosită de copii sau de adulți în adresarea către
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
cu cîteva luni, cu ocazia discutării unor proiecte de legi privind concediile de maternitate, a fost vehiculat în presă, cu mare insistență, diminutivul ( folosit mai ales la plural) mămică ( mămici). Abuzul stilistic a transformat cuvîntul într-un adevărat clișeu lexical. Diminutivul caracteristic limbajului familiar, mai exact celui copilăresc ( baby talk), ca tipică formă hipocoristică folosită de copii sau de adulți în adresarea către copii a apărut în cele mai variate contexte, inclusiv în discursul politic ( nediferențiat: deopotrivă în cel demagogic și
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
talk), ca tipică formă hipocoristică folosită de copii sau de adulți în adresarea către copii a apărut în cele mai variate contexte, inclusiv în discursul politic ( nediferențiat: deopotrivă în cel demagogic și în cel cinic). Trebuie să recunoaștem totuși că diminutivul mămică tinde într-adevăr în limba actuală către o specializare semantică. Desigur, aceasta nu e înregistrată de dicționare, care furnizează doar sensul general al cuvîntului și un șir de sinonime mult mai rar utilizate. În DEX, mămică e "diminutiv al
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
că diminutivul mămică tinde într-adevăr în limba actuală către o specializare semantică. Desigur, aceasta nu e înregistrată de dicționare, care furnizează doar sensul general al cuvîntului și un șir de sinonime mult mai rar utilizate. În DEX, mămică e "diminutiv al lui mamă; mămiță, mămițică, mămucă, mămulică, mămuliță, mămușoară, mămuță". Valoarea afectivă din oralitatea familiară e uneori sursa unor folosiri ironice: "ar fi putut ocupa aceste posturi dacă nu aveau «tătici» sau «mămici»?" ( nepotism.org). În uzul actual, o mămică
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
este însă în primul rînd o mamă ( de obieci tînără) de copil mic ( nou-născut, sugar, bebeluș). La fixarea acestui sens contribuie clare valori afective, mai ales un transfer de conotații semantice ( de la ideea de copil mic, de obicei redată prin diminutive, la aceea de mamă a bebelușului). Diminutivul e folosit de mai multă vreme cu această valoare specială, mai ales în rubricile destinate tinerelor mame, în baza unei intimități cu publicul-țintă: "Rubrica pentru mămici - rubrica magazin de educație maternă" ( tvr.ro
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
de obieci tînără) de copil mic ( nou-născut, sugar, bebeluș). La fixarea acestui sens contribuie clare valori afective, mai ales un transfer de conotații semantice ( de la ideea de copil mic, de obicei redată prin diminutive, la aceea de mamă a bebelușului). Diminutivul e folosit de mai multă vreme cu această valoare specială, mai ales în rubricile destinate tinerelor mame, în baza unei intimități cu publicul-țintă: "Rubrica pentru mămici - rubrica magazin de educație maternă" ( tvr.ro/buna-dimineata); "Sfaturi pentru mămici" ( portalweb.3x.ro
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]