118 matches
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Este adoptat din turcă (-cık/-cik/-cuk/-cük). § Alomorfe: -ʒìk/os, -a, -oja, -es (m. sg., f. sg., m. pl., f.
SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473708637.html [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
-
aka + -ʒìkos > śakaʒìkos | śakaʒìk/os, -oja ‘glumiță’ § Alofone: -źìk/os, -a, -oja, -es paraźìk/os, -oja ‘bănuț’ (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografică: SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473708637.html [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
-
un simbol al puterii, care în timp a avut șansa de a pătrunde și în onomastica creștină încă din primele secole după Hristos (în Biblie, leul era un simbol al puterii lui Dumnezeu). Leontios a fost la origine o forma diminutivală, care s-a răspândit în special datorită calendarului creștin,în care există mai mulți martiri cu acest nume (nu exista însă nici un sfânt cu acest nume). Alături de Leontin, corespondentul feminin al numelui - Leontina a pătruns în onomastica românească prin influența
ORIGINEA NUMELUI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/Originea_numelui_leonte_mihai_leonte_1374915844.html [Corola-blog/BlogPost/364283_a_365612]
-
oaie“, în latină pecus, un derivat al acestuia dând păcurar, „păstor, cioban“ în Ardeal, în iraniană pasu „oaie“, acesta fiind cel mai apropiat cuvânt în discuție. Dar oare h ori k din Pesah, Pasha, Paska trebuie privit ca un sufix diminutival: oaie mică, miel? Necunoscând exact situația din limbile semitice și iranice comparația cu fenomene lingvistice din limba română, limba slavă nu e concludentă, dar nu e nici exclusă. La noi, sătuc e un sat mai mic, la fel năsuc, pătuc
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402907983.html [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
cu sanscr. kama „iubire“, kamo „iubesc“ (în latină fără k-!). La fel, lat. astula „bucată de lemn“, care a dat ascula, ascla și apoi așchie pe românește, se compară, după noi, cu indo-iranianul kašt „lemn“ (în lat. -ula e sufix diminutival și remarcăm iarăși lipsa lui k-). Lat. ossum „os“ provine din i.e. *ost- (cf. gr. osteon) pare să fie înrudit cu sl. kost' „os“ care e și în lat.: costa. Fenomenul acesta îl mai întâlnim și în alte limbi: engl.
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1462867758.html [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
de informare științifică. Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice și lirice studiate. ... 3. Elemente de construcție a comunicării 3.1. Lexicul (actualizare) Noțiunea de vocabular Vocabularul fundamental. Masă vocabularului. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale și sufixele augmentative. Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice. Compunerea. Compunerea prin sudare, alăturare și abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Adverbe provenite din alte părți de vorbire. Adjective provenite din alte părți de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
cu numele proprii de persoane și geografice (reluare) Substantivul: formarea femininului (reluare); formarea pluralului (reluare); substantive defective; substantive cu două forme de plural (reluare); substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival peiorativ etc. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative (reluare); poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație forme sintetice (reluare) Numeralul: cardinal (reluare), ordinal (formarea); folosirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
cu numele proprii de persoane și geografice (reluare) ● Substantivul: formarea femininului (reluare); formarea pluralului (reluare); substantive defective; substantive cu două forme de plural (reluare); substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ etc. ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative (reluare); poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (reluare) Numeralul: cardinal (reluare), ordinal (formarea); folosirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
și în mijlocul grămezii rotunjite de fân) sau pentru uscarea oalelor din ceramică abia realizate. Povestea poartă numele personajului său principal. Cuvântul "Dănilă" este fie un cuvânt hipocoristic (numele personal "Dan", care își schimbă forma după ce i s-a adăugat sufixul diminutival "-ilă", pentru a arăta o relație de afecțiune), fie o versiune învechită a numelui "Daniel" (asemănător cu "Danilo"). După cum scrie Ion Creangă într-un fragment din poveste, "Prepeleac" este porecla personajului, pentru că un "prepeleac" era singurul lucru de pe lângă casă pe
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
este nume de familie originar din Transilvania de Nord și Maramureșul istoric, grafiat în documentele medievale și ulterioare "Kup-Sa, Kupsa, Kupșa". După toate probabilitățile este una dintre derivările diminutivale ale numelui biblic Iacob. O parte dintre purtătorii numelui sunt descendenții unor familii de relevanță istorică în Maramureș, Transilvania și Moldova. Precizări lingvistice: Potrivit cronicarului ungur Anonymus, notarul regelui Béla al III-lea, în cronică Gesta Hungarorum, oastea voievodului Gelu
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
proverbe, mituri, până la construcții poetice. (b) Argumentele aduse în demonstrarea principiului relativității lingivstice (1) Conținuturile cuvintelor nu sunt universale (aceleași pentru toți oamenii în diverse limbi), ci sunt specifice fiecărei limbi în parte. Exemple: • rom. ghiocel = ghioc mic (‹ghioc + sufixul diminutival el) Notă: În niciuna dintre limbile romanice nu vom găsi aceeași formă internă a cuvântului „luceafăr” ca cea din limba română. În celelalte limbi romanice s-a pierdut această formă internă din cauză unei omonimii periculoase cu Lucifer (pierderea formei
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
factură. Sufixul respectiv poate avea și sens echivalent lui -escu/-ăscu, ca în exemplul Oniceanu, derivat de la Onică (alături de Onicescu, prezent și el în onomastica românească). Alte nume de familie românești sunt descriptive, derivând din ocupații sau au un caracter diminutival: "Croitoru", "Fieraru", "Lemnaru", "Moraru", "Olaru", "Țăranu", "Tutunaru", "Oieru", "Văcaru" sau "Vânătoru"; "Băluț", "Petruț", "Țurcănașu". Există o serie de nume de familie românești care desemnează numele unui animal sau al unei plante la care s-a atașat sau nu un sufix
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
lui Fănică: "Interzis câinilor și onaniștilor!"). Sunt indicii că o să ne baloneze și o să ne usture pe gât, ca naiba... Ce ziceați de Bibi? Pardon, domnu' Dan, să-l ia dracu' pe Dromaderu', că e manopera și rețetuța lui! parează diminutival Apostatul. Da' să știți că sunt bunicei la gust. Aicea, ai și tu dreptate. Sunt proaspeți, suculenți, făcuți acuma, nu sunt râncezi, fezandați, ca la nea Petrică, recunoaște și Crocodilul, campion mondial la deglutiție, desfătându-se lacom, cu gura umplută
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
souvint de ses trahisons, de ses duretés et l'excommunia" (punition d'exclusion à connotation religieuse). On pourrait donc se demander pourquoi cet homme de " cinq pieds (1,60 m), trapu, carré " s'appelle Grandet 291. Grand suivi du suffixe diminutival -et (en rom. Măruță) est un indice de sa déchéance. La dégradation de la maison est une allégorie de son déclin moral progressif. Le support idéologique et social de Grandet est la révolution de 1789. Il passe "pour avoir porté le
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în puritatea ei, o sugerează cu grație firească: „Într-o grădină, lâng-o tulpină/ Zării o floare ca o lumină./ S-o tai, să strică!/ S-o las mi-e frică/ Că vine altul și mi-o ridică”. Senzualitatea și moliciunea diminutivală (condamnată de Titu Maiorescu), semne de orientalism, dar și de manieră literară galantă, trec în plan secund în fața unității pe care o dă unei „rare poezii” (Nichita Stănescu) ca Într-un copaci zarifior (zarif înseamnă „frumos” în turcă) înscenarea zbaterii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
formarea valorii depreciative a lui -ache au contribuit decisiv conotațiile culturale ale grecismelor și ale turcismelor, legate de o anume epocă balcanizantă și apoi de respingerea ei odată cu modernizarea occidentală - dar desigur și faptul că e vorba de un sufix diminutival: diminutivele dezvoltă adesea, prin contrastul dintre sufix și bază, valori ironice (scriitoraș, doctoraș)." Punând sub semnul posibilității "valoarea ironică și depreciativă" (pe care sufixul o are în opera lui Caragiale și în limba de azi) și având în vedere "valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
buceac, „loc cu tufăriș și rădăcini“; bunar, „izvor amenajat pentru băut apă sau pentru adăpat vitele“). Devin toponime, prin conversiune, și unele cuvinte comune derivate la nivel apelativ (înainte, deci, de a deveni nume proprii) din entopice primare, cu sufixe diminutivale sau colective, ori din antroponime (nume de grupuri umane formate prin deonimizarea unui nume de persoană important în comunitatea respectivă): Aninelu, Băltița, Bujorelu, Afinet, Aluniș, Băltărie, Alexeni, Albulani, Andrășoi, Bricegari etc. Aceste apelative trecute deja prin una sau mai multe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
conversiune, apelativul derivat maghiar almás, „livadă de meri“; Hălmașu este o variantă fonetică regională a lui Almaș; Hălmagiu provine din magh. alma, „măr“ + -ágy, „pîrîu, albie de rîu“; Almășel este un derivat toponimic, în limba romînă, de la Almaș, cu sufixul diminutival -el (la fel Almăjel < Almaj, Hălmăgel < Hălmagiu); Almășeni e toponimizarea unui nume de grup cu sufixul -eni („cei veniți din Almaș“); Almăj este o variantă fonetică dialectală a lui Almaș (formele cu j se găsesc în Banat și în Oltenia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în varianta bulgărească, regăsită în majoritatea toponimelor slave din teritoriul romînesc, la -eț (Bistreț, Topleț etc.), -ăț (Topolovăț) sau, în varianta sîrbească, la -aț (Dolaț, Glogovaț). Grupul Bistrița cuprinde nouăsprezece nume, formate de la aceeași bază, cu sufixul v.sl. -ica (-ița) diminutival. Grupul Bistricioara numără șase nume (trei hidronime, un oronim și un oiconim). Acestea sunt formate în limba romînă, prin derivarea toponimului Bistrița cu sufixul romînesc ior, -ioara (sensul diminutival al sufixului slav nu a fost înțeles de către denominatorii romîni). După cum
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nouăsprezece nume, formate de la aceeași bază, cu sufixul v.sl. -ica (-ița) diminutival. Grupul Bistricioara numără șase nume (trei hidronime, un oronim și un oiconim). Acestea sunt formate în limba romînă, prin derivarea toponimului Bistrița cu sufixul romînesc ior, -ioara (sensul diminutival al sufixului slav nu a fost înțeles de către denominatorii romîni). După cum s-a observat, majoritatea numelor din familia toponimică Bistrița desemnează ape, ceea ce încă e un indiciu (pe lîngă sensul specific hidronimic) că primele au fost denominate hidronimele și de la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru o vreme, trupele care ar fi trecut munții și ar fi atacat teritoriul apărat. Denumirea slavă Bran este dublată de toponimul Poarta, cum se numește unul dintre satele comunei Bran, și, poate, triplată de numele Predeluț (< predeal, „trecătoare“ + sufixul diminutival -uț) al unui alt sat component al comunei. Păstrarea și folosirea paralelă demonstrează că numele romînesc a fost tradus ca Bran, nefiind înțeles, iar predeluț, preluat din slavă (predeal), apoi romînizat și diminutivat, a devenit un termen specializat, care nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al văii Karasu pe care se află Cernavodă), care însă nu poate justifica apariția, inclusiv în maghiară, la inițială, a secvenței cra, și evoluția su > ș (iar identificarea cu Feketeviz, „apa neagră“, s-a dovedit greșită); un hipocoristic Cras + sufixul diminutival -ș, -aș (neatestat, din păcate). Interesant este că încă nu au fost implicate în ecuația etimologică toponimele Carasa (colină în Cîmpia Jijiei și sat în județul Botoșani), Caraslău (afluent de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei și sat în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dunărea Veche, Dunărea Vapoarelor, Dunărinți, Dunavăț (canal în Deltă și pîrîu, afluent al rîului Berheci), Dunavățu de Jos, Dunavățu de Sus (sate în județul Tulcea). Ultimele toponime sunt derivate, în graiul lipovenilor, de la numele slav al Dunării, Dunav cu sufixul diminutival -eț, -ăț. Dunărea denumește, de asemenea, prin transfer, un grind în apropierea Galațiului și un sat din comuna Seimeni, jud. Galați. Făgăraș Este numele unui municipiu din județul Brașov. De la toponimul Făgăraș s-au format, prin derivare și compunere: Munții
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este la origine un adjectiv sau un genitiv substantival, extras din forma derivată Jidovina, prezentă în mai multe macrotoponime și care însemna „relicvă arheologică a construcțiilor făcute de vechii uriași legendari“. Jidvei ar putea fi un antroponim derivat cu sufixul diminutival -ei din Jidov (ca Andrei, Matei, Zebedei etc.) cu sincoparea, frecvent întîlnită, a lui o neaccentuat. Jidovnița e dublu sufixată (cu -na și cu -ița) sau derivată cu sufixul compus -nița, diminutiv și locativ, de la Jidov. Jijia Este numele unui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cele două ținuturi se făcea, în graiul popular, între Oraș și Rîuri (cele două localități Orăștioara de Jos și Orăștioara de Sus s-au numit mereu în maghiară Városvize, „Rîul Orașului“). Prima formă pentru Orăștioara a fost Orășioara, așadar derivată diminutival de la Oraș. Intercalarea lui t între rădăcină și sufix este reperată și la alte formații, toponimice sau apelative: Criștior (< Criș), căștioară (< casă), meștioară (< masă). Forma de feminin se datorește acordului cu regentul subînțeles apa, valea. Pentru schimbarea de gen de la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]