11 matches
-
realizări de marcă în materie ("deși sunt sărace de păduri, totuși au multe fabrici de sticlă"), făcând următoarele calcule: dacă fiecare din cei 120.000 de birnici ai țării ar fi fost obligați să predea anual statului cantitatea de trei dimirlii, însemnând 36 oca cenușă, rezulta un total de 4.320.000 oca, din care puteau fi obținute, printr-o tehnologie simplă, 528.000 oca potasă. Pentru fabricarea acesteia era nevoie doar de trei căldări mari de fontă, 24 de căzi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deținători de terenuri arabile din oraș. Produsele găsite În hambare („coșăre” În original) erau pe categorii (grâu, orz, ovăz, păpușoi, etc.) iar unitățile de măsură folosite fuseseră „oca” (aproximativ 1,5 kg.) „chila” (circa 430 de kilograme În Moldova) și „dimirlia” (baniță, aproape 20 de kilograme): „Matei Catană (7 chile de păpușoi); Herșcu sin (fiul lui, n.n.) Ițic (25 chile păpușoi); Ilie Romila (7 chile păpușoi); Mihai Romila (8 chile păpușoi); Iosip Romila (10 chile păpușoi); Ion Matei Romilă (10 chile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
grâu); Mihai Patraș (1 stog de fân); Gheorghe Mihai (5 chile păpușoi); Marin Pagu (7 chile păpușoi); Matei Buzilă (25 chile păpușoi); Ghețu Stoian Buzilă (30 chile păpușoi); Șmil Șaru (20 chile grâu) și Bercu Beroll (15 chile și 5 dimirlii de orz; 80 chile de săcară)”. Pe 13 noiembrie 1877, trimisese o situație asemănătoare și comisarul Ianculescu, șeful Despărțirii a II-a: „Șulim Leibu (120 chile grâu și 40 chile săcară); Meir Eșanu (30 chile păpușoi și 30 chile săcară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-a trecut la reorganizarea magaziilor de rezervă. Cantitatea repartizată satelor celor mai greu lovite a fost însă mult prea mică. Spre exemplu, satului Ghermănești (ținutul Fălciu), care avea 219 locuitori, i s-au atribuit doar 164 kile și 5 dimirlii. În conjunctura economică dificilă din anii 1846-1848, locuitorii au fost nevoiți să contracteze datorii grele. La 26 februarie 1843, Ministerul de Interne, prin adresa nr. 3512, către Secretariatul de Stat, a trimis extractul general cu suma datorată proprietarilor de moșii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
partea sa din Ipotești schitului Gorovei, din ținutul Dorohoiului. La vremea respectivă, erau obișnuite aceste danii. În 1840, de exemplu, stolnicul Mihalachi Mavrodin, căsătorit cu Maria, sora Ralucăi Eminovici, a dăruit și el aceluiași schit pe tot anul câte 5 dimirlii popușoi cât va trăi12. Numai că donația lui Alexandru a produs și ea încurcături, căci Gh. Eminovici ia în arendă această parte de moșie, intrând în conflict cu Vitalie Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin aceasta, Eminovici își mărea suprafața pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pot da, cel mult, o imagine palidă a ceea ce însemnau pentru comerțul nostru cheltuielile de transport. În această privință, este edificator un document din 4 iunie 1818, în care sunt înfățișate cheltuielile de transport a 2 296 merțe și 4 dimirlii de cereale (cca. 356.000 kg) de la Valea Seacă și Tecuci la Brețcul, în Transilvania. Prețul de cost al cerealelor la locul de cumpărare varia între 68 lei și 28 lei kila (cca. 310 kg). Pentru transportul lor s-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
400 lei primului și celui de al doilea ispravnic, 140 lei sameșului, 210 lei vel căpitanului Constantin al Hătmăniei, 3.329,30 lei cheltuieli „mărunte” pentru plăeși, poștă, panțâri etc. Prețul de cost al celor 2.296 merță și 4 dimirlii cereale, plus cheltuielile de transport, s-a ridicat la suma de 84.172,39 lei. Din această cantitate s-a vândut la Brețcul, până la 4 iunie 1818, 1.825 merțe și 7 dimirlii și s-au încasat 81 135,10
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al celor 2.296 merță și 4 dimirlii cereale, plus cheltuielile de transport, s-a ridicat la suma de 84.172,39 lei. Din această cantitate s-a vândut la Brețcul, până la 4 iunie 1818, 1.825 merțe și 7 dimirlii și s-au încasat 81 135,10 lei. Mai rămâneau de vândut 470,7 merțe păpușoi (cea mai ieftină dintre cerealele vândute), care trebuiau să acopere restul banilor cheltuiți (3.037,29 lei), plus obiectul urmărit al schimbului: profitul. Beneficiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nici ieșiți din bărbătoasa țîș-nitoare a unor coloni romani de neam semit! Strămoșul ancestral al geților de pe tăblițele de plumb trebuie citit ca Moș Ari-min dar și Arumun pentru că ei atunci nu avea vreo academie care să-i ardă la dimirlie cu fel de fel de drăcii aduse de pe la alții. Ei scriau cum pronunțau sau cum știau că vine ,,din bătrîni”, ca măsură a cinstei și bunului simț. După ce au ocupat Panonia, romanii și-au adus cu ei și divinitățile. O
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
necesar să le transpunem în unități de măsură moderne, ținând cont că satele din sudul Moldovei, vecine cu muntenii, își aveau unitățile vechi de măsură la fel cu cele din Țara Românească și care erau: kila de 680 litri, iar dimirlia de 34 litri (un litru de capacitate = 1 kg greutate), având în vedere că părinții noștri încă foloseau kila ca unitate de a aprecia cantitatea de cereale și pe care o aproximau la 800 kg, deci apropiată de kila muntenească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Roset, venitul „pentru pâinea albă”, adică grâne (păioase) este apreciată „mulțămitor”, deși cantitățile sunt următoarele: mălai 5 mierțe; grâu de vară 12; orz 5; secară 2; dijmă strânsă pe 1799. În 1800: grâu 20 mierțe; orz 7 mierțe și 3 dimirlii, secară 2 mierțe. Moșia Drăgușeni din document se localizează în ținutul Dorohoiului, deci în partea de nord a Moldovei. Transformând în unități de măsură moderne, cantitățile de cereale mai sus arătate, după criteriul valorii unităților de măsură pentru această parte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]