174 matches
-
dîra de sînge a privighetorii ucise pe cînd palmele devin arme și primăvara-i abisul oricărei priviri. Cu grădina Getsemani topită în suflet O odisee a singurătății vei scrie. Mucezește absența. Dacă locuiești într-un fulger floarea furtunii iat-o! Dințișorii curajului iată-i! Se clatină lacrima îngenunchează hotarul. Încă o dată poezia e haosul condamnat la visare. STRĂZILE Nimeni n-a dat ordin și totuși magnolia a-nflorit. Mai semeață decît chiparoșii din sud mai tandră ca rododendronii și mai prestantă
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
tablă, până nu îi termina pe toți elevii, nu se lăsa. Adică în loc să ne dea drumul primii, ne mai mânca și din recreație. Că numai eu știu ce cohortă (e bine folosit cuvântul cohortă?) de blesteme i se adresau printre dințișorii încleștați a atâtor suflete nevinovate... La latină, Papadopol cred că din primele ore și-a dat seama cu cine are de aface și ne-a și împărțit în cei cu care merita să-și piardă timpul, cei de la care mai
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
câââând... în același loc în care găsisem și data trecută căcățeii, am găsit AAAALȚIIII! Locul acela este chiar sub aerul condiționat, iar printre căcăței am găsit și câteva firimituri de plastic alb, care sugerează că s-a lucrat și cu dințișorii. Toate acestea duc la concluzia că șoricelul ar sălășlui chiar în aerul condiționat. Sau că măcar trece pe-acolo, atunci când intră și iese din casă. În sprijinul acestei ipoteze, Nic mai susține că a zărit, acum câteva zile, un căcățel
Şoricelul is back! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20312_a_21637]
-
Sănătatea. Siguranța că îți vei cunoaște copilul ce se va naște în primăvara lui 2010, că îl vei vedea crescând, că vei fi acolo când va face primii pași, când va spune primele cuvinte și când îi va crește primul dințișor. E povestea lui Daniel Răduță, un om care, până în toamna lui 2009, avea planuri banale, ca noi toți. Poate voia să mai pună niște rafturi în bucătărie sau să se apuce de sport sau să zugrăvească singur camera copilului sau
Avem dovada că există zâne by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20358_a_21683]
-
bărbat cu dinți mici și zimțați. Avea ochi veseli și un glas ca un fir de sânge", și se încheie așa: "Pielea lui sclipea lăptos. Avea mâini de băiețel dolofan, care trage cu praștia după pisici și vrăbii. Îmi plăceau dințișorii lui de animal acvatic, dar refuzam să îl gândesc altfel decât ca pe o himeră umedă și rece." (p. 162). E prea puțin însă pentru a salva un volum compromis - nici proză lirică, nici poezie epică, nici măcar discurs acceptabil în
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
Sevilla librăria ta. Omalissan s-a lăsat și ea să alunece leneș pe un divan căptușit cu perne moi, de mătase. Poartă patru coliere suprapuse, are ochii smălțuiți cu kohl și părul împletit cu panglici galbene, tivite pe margini cu dințișori sângerii de coral. Poartă șalvari străvezii, verzi-albaștri și un nume berber, Omalissan. În urechi îi lucesc șerpi de aur, încolăciți de lobii mici ca două scoici încă din vremea primului ei soț. Vizigotul. E blondă Omalissan. Blondă ca tine. (Ți-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
s-au tot abătut asupra ta până acum, vei putea astfel să asculți pământul bun, tor când, cu urechile tale de zânuță, vei putea să te speli pe ochi în roua dimineții îmbelșugate, vei lăsa furnicile albe să îți curețe dințișorii de fildeș, buburuzele să îți înroșească obrajii, gândacii de colorado să te gâdile, vei putea râde, de gâdilat și de bucuria că îți poți strânge iubitul în brațe, seara, după ce el îți va scrie un poem pe un carnețel verde
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vei vedea un lac rotund transparent, care în centrul său perfect poartă un nufăr: acela este zenitul tău. culege nufărul, așează-l cu grijă într-o sticluță cu capac alb undeva în dreapta desagii-fără-fund. acesta este semnul că trebuie să schimbi dințișorii de lapte ai sufletului tău, cu dinți puternici de prinț matur, gata de a ajunge la sufletul lui, la grădinile suspendate ale dragostei, la luo na. nouă în al treilea loc: micile atacuri date cu ajutorul cuvintelor tale iscusite dau greș
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cumpărat o garsonieră, iar nouă, fiindcă vroia să scape de ele, dar se rușina să le arunce, ne-a adus o grămadă de pachete, pline cu obiecte personale ale vechiului Mircea. Ei bine, în timp ce noul Mircea, căruia îi ieșiseră trei dințișori de lapte, umbla de-a bușilea sus, în apartamentul 40, eu mi-am petrecut unsprezece zile jos, în boxa care era și nu mai era a familiei Florian, fiindcă mama, după divorț, își reluase numele de fată. Am desfăcut singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aceste gînduri fiindcă asta mi-a venit În cap atunci cînd am zărit cartea. Era prinsă sub boiler, i se vedea doar un colț. Am recunoscut-o imediat și m-am dus și am tras-o afară. Am recunoscut urmele dințișorilor mei de lapte pe copertă, și unele dintre paginile smulse Încă mai purtau amprentele lăbuțelor murdare ale lui Flo, acolo unde se opintise ca să aibă forța de a le rupe. Și atunci am știut. Mi-a luat mult timp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Stone. Și-napoi, să fie sigură c-am observat. - N-ai foc? Cum poți să-ntrebi așa ceva? se rățoiește, suflându-mi fumul în ochi. Ce pușca mea mai contează timpul și spațiul? M-a prins ca-ntr-un patent cu dințișori netociți. - Da... Iertare, încerc și eu să mă documentez, să văd dacă aș putea scrie prefața... Poate că viziunea mea e mai învechită, dar... - Fratele meu bun, personajul meu chintesență e-n burta, în plămânii, în sfincterele unei realități moi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Veriga Lipsă l-a ajutat ținându-i lanterna. În același sens, au verificat toate legăturile telefonice. Singura care a mai funcționa a fost smulsă din perete de Veriga Lipsă cu mâna lui păroasă, musculoasă. De-aia a vârât Contesa Clarviziune dințișorii furculițelor de plastic în toate încuietorile și i-a rupt înăuntru. Nici o cheie nu mai poate fi folosită. Așa, în eventualitatea că ofițerul care se ocupă de eliberarea ei condiționată i-ar putea da de urmă cu brățara aia. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
genele, atît, cînd i-a cerut eșarfa: "Etta, crede în ocularul meu creator și-n tehnica batik". Eu, una, eram convinsă că unchiul Iordan știa ce-i bine și ce-i frumos pentru mine; știa tot și ceva pe deasupra. "Hai, Dințișor, la tătișor!" M-a ridicat pe masa de sub măr și m-a rotit lent. "Mda..." Fusta plisată a devenit minijupă. Cît un abajur. Eșarfa (motive geometrice de un albastru rece, pe fond galben, tare) a fost prinsă asimetric în talie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a întregit metamorfoza adolescentei mălăiețe. Fardul îmi înfiora întîia oară pleoapele; mersul, din cauza pantofilor escarpen ai mamei, era nesigur. Așa călca și Mica Sirenă, după ce și-a dat nemurirea și coada pe-o pereche de picioare. Ia-mă de braț, Dințișor, să exersăm mersul pe tocuri". Dacă ți-ar cădea și amintirile cum îți cade părul. Sărutul acela mi-a picat pe inimă. L-am pus la suflet. Făcusem pauză de mers în chioșcul de pe dîmboc și mîncam în genunchi, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Cel care mîngîie și cel care pedepsește. Războinicul puternic. Niciodată indulgent. "Bărbatul ia inițiativa". De cîte ori nu m-a îmbolnăvit cu o remarcă acidă. Și privirea mereu ironică, mereu amuzată cu care-mi constata sînii: "Cam mari pentru modelling, Dințișor". Adolescența mea a stat sub semnul manechinului englez poreclit "Rămurica". Fără șolduri, îngustă-n umeri, cu încheieturi fragile și abdomen ca un scut. O așchie de fată. Le privesc cu uimire pe fătucile invadînd ecranele. Numai arată, nu și ascund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
serios de învățat? Măcar citești?" Înregistrase eșecul la examen. Se simțea vinovat? Prea bine: un sentiment e mai bogat, mai cuprinzător cînd e însoțit (complementar) de un altul: de vină, de vinovăție. Am picat cu media opt și șap..." "Pricepe, Dințișor: în cazul tău, concursul nu va fi corect. Tu nu trebuie să știi de 8-9, ci de peste 10. Decodat, perfect înțeles, trebuie să mănînci cartea. Mănînc-o". Așa și era. În '61 se mai concura cu "dosar". Fiilor de ceferiști, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fie, și niciodată nu vor fi", pînă suflu căznit. Ca o focă. Înregistrez vechiturile pe care ar cam trebui să le vînd/dărui cuiva: godinul în email verde n-o să-mi mai folosească. Fă focul de două ori pe zi, Dințișor", mi-a spus Iordan, după moartea mamei. Era îngrijorat de-o răceală urîtă. Tușeam. Nu mai scăpăm de tuse și de frig. Așa am făcut. Am aprins focul de două ori pe zi în godinul șamotat, să-mi țină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pentru altcineva; mă aflam dincolo de timp. Îmi duc buzele peste zimții fotografiei, cu el în blugi și-n haina de la frac: " Uite suma contradicțiilor tale, Iordan. Fracul și ginșii". Păi da, învăț de la tine să fiu șleampăt. Ești cam șleampătă, Dințișor". Observația m-a iritat. "Dă-mi un motiv să fiu femeie (era după sărutul care mă aruncase într-un mic haos). Lasă-mă să te iubesc". Am mers prea departe. Nu-i pot face asta lui Victor. În iubire, fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Madona de Copilul Divin. El dirija fluxul și refluxul relației noastre. "Săptămîna asta poți să nu vii, sînt pri-ins. Am spectacole". Mă duceam, totuși. Încrîncenată de-un refuz, de-o amînare, de indiferență. Ne mai vedem noi. La Proxima Centauri, Dințișor". Mă duceam și cînd nu părea prea grăbit să mă revadă, atras, pesemne, de cine știe ce damă de pică. Brelanul tău de dame, Iordan. Mereu scăpai caii simțurilor. Să te îndrăgostești e foarte la îndemînă; mai greu e să iubești. Făceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
A doua mama lui Brăduț, dulceadraga tante Liselle. A treia a fost Daisy. Sau Daisy se numea cățeaua? "Jugul căsniciei, glumea Iordan, se duce mai bine-n trei". El, ea și Daisy. Și-i povestea tatei ("Nu asculta la uși, Dințișor, nu-i frumos!") cum se trezise lîngă duioasa lui nevastă și întinsese mîna s-o alinte. Parcă nu mirosea cum se cade: "are prea mult păr femeia asta". Era boxerița albă, tandra cățelușă, vibrînd sub degetele lui. "Dă-te, javră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
i-a apărut în vis Mișu Negrițoiu, hipnotizîndu-l cu ochii ca niturile, după cum tresare și scheaună. L-au speriat artificiile primăriei, bubuiturile de az-noapte, dar nu recunoaște. "Nimic nu mă interesează în ecuația asta decît cum ieși tu din ea, Dințișor". Ți-a căzut pîinea-n căcat? (era cuvîntul care m-a scos de la "Ora"), doar n-o s-o scoți de-acolo facînd memorii la partid. Vino la București și-ți aranjez o slujbulice pe la televiziune". M-am dus să dau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am întins mai mult decît plapoma"), moleșit. Viața de condamnat la glorie nu-i fără suferință. A zăcut zile-n șir. "Nu-mi place să mă culc în patul altuia, dar are un anume farmec să dorm în patul tău, Dințișor". Își pierduse proverbialul autocontrol (febra continuă îl toropea), de vreme ce s-a mărturisit: "Norocul sau nenorocul face ca, în afară de muzică și de tine, să nu mai am de ce trăi pe lumea asta". În afară de muzică și de mine. Așadar, Iubitamuzica tot pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
umede, gata s-o luăm la goană. Aluneca peste trupul meu, pe deasupra mea, ca rîul fugind peste pietre, deși mi-aș fi spart carnea pentru el. "Ei, sexu-i altfel în filme, comenta Iordan, după eșecul îmbrățișării. Ai ce-ai dorit, Dințișor. Ești dragostea de pe urmă". Trebuia să-i fi spus: hai să fim mai îngăduitori unul cu defectele celuilalt. Te iubesc cu dereglările tale, cu anomaliile tale cu tot. Crezi că n-o să te mai iubesc pentru că nu faci dragoste cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Brăduț a lăsat gol scaunul cu rotile. Nu, nu SIDA l-a omorît, ci un anus contra naturii. Vestea mi-a adus-o Șichy, împreună cu scrisoarea. Brăduț a cerut ca scrisoarea să ajungă după și așa s-a și întîmplat. "Dințișor, Trebuia ca mise-en scène finală să fie în România, dar am ratat întoarcerea cu un grand merci în valiză, cucerit ca actor, în Hexagon. Am devenit netransportabil. Mai zilesc, dar fixat într-un cărucior pe care o să-l părăsesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
femeie, mai multe n-am învățat decît am învățat de la tata, dar nepăsarea era jucată. Era jocul lui de-a exista: să facă așa fel ca să pară că nu doare, că nu-l doare. Pentru mine să nu fii tristă, Dințișor. Vara e prea scurtă ca să fii tristă. Doamna Moarte va fi amabilă. O să-i imit ceva, am darul de-a imita, îți amintești? O s-o fac să rîdă, promit. Alte cuvinte ar fi paroles creuses. Vorbe goale. B. P.S. Anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]