42 matches
-
prieten, redactor la Editura Meridiane, Victor Adrian (din pricina cărților lui Iordan pe care le-a editat, acest prieten a fost obligat să părăsească editura și a murit apoi în circumstanțe suspecte). Cînd "forurile" păcălite și-au dat seama cît de dinamitard e albumul, el era deja tipărit și mult lăudat în străinătate. Opt ani mai tîrziu, tot la Meridiane, se publică America Latină: Sugestii pentru o Galerie Sentimentală, conținînd texte extrem de curajoase despre esența malignă a dictaturilor. Sub pretextul totalitarismelor sud-americane, Iordan
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
Malraux, pe Böll sau pe Soljenițîn. La fiecare, pe un făgaș diferit, frapează și unele neajunsuri, accente greșite, lapsusuri. Bunăoară, Sartre, cu o inteligență ieșită din comun, cu o vocație de a formula pentru prima oară și pregnant un gând dinamitard, cu o vehemență retorică a intervențiilor, s-a abandonat tocmai el unui calcul eronat. Pledând pentru justiție socială, pentru apărarea celor slabi și năpăstuiți, el n-a observat că a căzut nu rareori într-o capcană. În ciuda gravelor încălcări ale
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
arată că respectul autorului pentru această zonă nu s-a ofilit deloc. Cred că "tabletele" adunate în acest volum trebuie citite, înainte de orice, ca literatură pură. Personajele, e drept, sunt reale. Dar ele sunt distribuite în roluri decupate din scenarii dinamitarde, fără ca identificarea cu eroii să fie de sută la sută. Excepțional scrise, mustind de aluzii culturale și de clin-d'oeuil-uri ce fac deliciul celor avizați, pot fi înțelese chiar dacă-ți lipsește referentul imediat. Dorin Tudoran spune lucruri dure, dar nu
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
joacă în deplină cunoștință de cauză, cunoscând bine regulile domeniului. Spiritul sau ludic n-are nimic comun cu naivitatea. Este vorba de fapt de o formă de rafinament. Se dovedeste astfel încă o dată că autorii care debutează cu manifeste literare dinamitarde ajung la maturitate un fel de aristocrați ai scrisului. Dumitru Tepeneag, Pont des Arts, român, București, Ed. Albatros, 1999, 322 pag.
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
filosofică contestabilă: "logica e criteriul nostru de adevăr și doar în argumente, nu în fapte, poate fi logică". Aplicată cu obstinație istoriei (pe care altundeva o declară ilogică și lipsită de legi) aceasta îl conduce pe autorul portughez la concluzia dinamitardă că "principiile democrației sunt în mod esențial îndreptate contra opiniei publice, contra poporului și contra esenței proprii a oricărei vieți sociale, că Democrația e rezumatul a tot ceea ce e antipopular, antisocial și antipatriotic". Teoria doctrinelor politice discutate de Pessoa se
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
al cenzorului: Acela care-i cenzurează pe ceilalți/ Găsește-n orice glumă ascunzișuri!" Cu toată vigilența cenzurii, unele esopisme scapă și constituie satisfacția complicității dintre cititor sau spectator și scriitor. Îndrăzneli minore pot fi supralicitate sau pot deveni extrem de interesante, dinamitarde, prin schimbarea contextului. De pildă, în spectacolul românesc din anii '80 cu Hamlet, când fantoma tatălui avertizează: "Sminteala, când la cei de sus se-arată,/ Nu trebuie în voia ei lăsată", spectatorul se gândea, printr-un anacronism convenabil, la actualitatea
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
legende. Ele vor trece, grea moștenire necesară, în detonatorul suprarealiștilor, pe care antologia îi subtitrează, simplu, cu numele lor. În frumoasele traduceri ale lui Tașcu Gheorghiu, poeziile lui Antonin Artaud, de la Verlaine "topit de băutură" (vorba lui Bacovia), la rugăciuni dinamitarde, să fiu un altul, de-ar fi să piară lumea, își strigă mînia-melodia. Ion Caraion nimerește în Tzara imagini potolite - "moartea ar fi o frumoasă călătorie lungă/ și nesfîrșitele vacanțe ale cărnii țesuturi și oase", în schimb lui Tașcu Gheorghiu
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
servituți, chiar și de obsesia chinuitoare a propriei sale libertăți" (p. 465, cu o variantă de formulare la p. 123). Era o replică la definiția lui Lenin, singura acceptată în epocă: "comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea", dar o replică dinamitardă, pe care, oricât de generoasă în fond, nu voia să și-o asume nimeni și nici să o accepte, pentru că nu avea aprobarea oficială. Chiril Merișor descoperă că a gândi pe cont propriu, chiar dacă, aparent, în spiritul epocii, e periculos
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
acțiunile sale din perioada cultului personalității fac imposibilă rămânerea sicriului cu trupul său în Mausoleul lui V. I. Lenin”. Coșmarul stalinist a fost învins, măcar simbolic, ca urmare a visului tovarășei Lazurkina. Cu aprobarea lui Hrușciov, apărea în „Pravda” poemul dinamitard Urmașii lui Stalin al tânărului scriitor Evgheni Evtușenko. Tot cu acordul primului secretar al CC al PCUS era publicată, în 1962, în revista „Novâi Mir” condusă de Aleksandr Tvardovski, capodopera lui Soljenitin O zi din viața lui Ivan Denisovici, prima
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
inutil să precizez, cumplit: debuturi individuale blocate, cenzură dusă până la absurd, suspiciune generalizată. Chiar dacă era doar un debut colectiv, în care fiecare din cei cinci autori izbutea să publice de-abia câte un ciclu, oamenii regimului au sesizat rapid potențialul dinamitard al volumului, care arunca în aer inerții și locuri comune. Și, mai ales, arunca în ridicol literatura oficială, evidențiind- i anacronismul și falsitatea. După ce, ani de zile, echipa protocronistă susținuse că poezia generației ’60 evoluează în mod natural către poezia
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
teatru al teatrului, o plimbare prin limbajele acestuia și prin teoriile dramatice. Refuzând explicit ancorarea în realitate, autorul recupera condiția de spațiu al imaginației, pe care teatrul oficial, populat cu planuri cincinale, uzine și scene de producție, o pierduse. Potențialul dinamitard al textului a fost atât de mare, încât piesa a trăit, în perioada comunistă, exclusiv în memoria celor care au asistat la reprezentația din primăvara anului 1976. Școala ludică avea să vadă lumina tiparului de-abia în 1990, după căderea
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
din țară, e de-a dreptul vizionar: " Pentru triumful comunismului rusesc au fost jertfite în Rusia 20-25 de milioane de necomuniști. Așa va fi și în România" (s.m.). O spunea la finele aceluiași an al abdicării regelui Mihai. Asemenea propoziții dinamitarde și încă altele, nu puține, se constituie ca o veritabilă "literatură de sertar", cum sunt mai toate jurnalele și memoriile epocii, ca, de exemplu, ale lui C. Rădulescu-Motru, Petre Pandrea, Pericle Martinescu. O temă care revine adesea sub condeiul lui
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
poeziei postmoderniste, la un registru ușor parodic, de o studiată oralitate și un voit prozaism, discursul poetic fiind, nu de puține ori, potențat de accente umoristice și satirice rafinate, cu forță expresivă, ce amintesc, în multe privințe de sarcasmul corosiv, dinamitard, de aerul de bravadă, de nonconformism și violența pamfletară, contestatară, al valoroasei noastre poezii avangardiste. Se constituie toate acestea, credem noi, în semne certe, ale unei sensibile maturizări artistice, confirmată, între altele, și de factura reflexivă, cerebrală, a unor poeme
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
31) Ca un drumeț, ,,prin stepe rătăcit”, poetul, ne avertizează că, într-o bună zi, îi vom vedea ,,drumeagul” urcând. ,, Elanul sufletului meu/e zbor semeț prin spații,/entuziast și-avid mereu,/erupții de vibrații.../emoție fierbinte/ Eul e-atunci dinamitard,/ecou divin și ținte. “(Elan, pag. 41) Harul poetic străbate volumul cu acea ardere de tot pe care o găsim în majoritatea volumelor. Filonul religios este viu, și gândul la veșnicie îl poartă în rugă. Subtilitatea filozofică a versurilor îl
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
oglindă”, ne vedem subtil introduși într-un edificiu poetic familial, chiar destul de intim, al vrajei emanate de puritatea impresionantă a măreției iubirii umane, care, aflată în împărăția ei fără granițe, transformă lacrima amară în surâs dulce iar surâsul în forțe dinamitarde atotputernice, știind că, teoretic, dragostea poate dărâma orice zid și poate zădărnici orice intrigă ucigașă. Citind dialogul poetic dintre cei doi autori, ne trezim că, fără să vrem, din simpli spectatori, începem să le trăim noi înșine, în totalitate, sentimentele
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
e peisagistica menită să preia discret rezonanțele emoției. Recuzita urban-modernă, care va fi masiv manipulată în următorul volum (ziare, fumuri, furnale, sirene, blocuri), se ivește și în Geode. Pâinea pădurii pare rezultatul unui efort mimetic - izbutit - de raliere la viziunea dinamitardă și maniera generației de poeți pe cale de afirmare la mijlocul deceniului al cincilea (C. Tonegaru, Geo Dumitrescu, I. Caraion ș.a.). În unele poeme e prezent tonul baladesc, declamator (Balada minerilor), aiurea - peisagistica rural-autumnal-vesperală, de sugestie intimistă, cvasibacoviană (Cuvinte simple). După mai
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
program, ci numai crezul autonomiei artei și veghea de „a călca pe cât se poate mai puțin strâmb cu ideea și cu condeiul” într-o lume literară care abundă în „publicațiuni cu firmă” nerespectată sau „prost reprezentată”. Nota polemică și chiar dinamitardă vizează balastul convențiilor, care „într-o climă mai relativă și brutală” copleșesc absolutul artistic ideal. „Noi dăm Artei în concepțiune universală și multiplă zona superioară” - e afirmația definitorie care opune concepția echipei de la L. d. celei localiste, etnocentriste și teziste
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
a sentimentului dezrădăcinării, însoțită de elanuri demofile, de compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă exerciții sensibile de contemplare a naturii. Cântăreț - fără patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
ele, constituindu-se, într-adevăr, ca un fenomen observabil pe scară națională. Importante în revelarea și impunerea lui au fost câteva volume colective de debut (unele tipărite pe cheltuiala autorilor, dată fiind reticența instituțiilor culturale oficiale față de promovarea unor noutăți dinamitarde, în plină perioadă de paroxism a ceaușismului, altele publicate la Editura Cartea Românească, cu sprijinul unor redactori devotați valorii literare). Astfel, în 1981 apare, cu o prefață de Nicolae Manolescu, volumul de poezie Aer cu diamante, grupându-i pe Mircea
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
mecanicist al unei existențe care se mișcă în preajma mașinilor”. Se poate spune că, prin referirile la viața modernă, urbană și industrială, poetul i-a anticipat, măcar sub raport tematic, pe unii avangardiști (Geo Bogza ș.a.) și pe unii dintre poeții „dinamitarzi” afirmați în perioada 1945-1948, fără să aibă vigoarea expresivă și energetismul acestora. S-a opinat, pe de altă parte, că ar fi schițat un fel de „proletcultism avant la lettre”, afirmație exagerată și inoportună, deoarece entuziasmul în fața modernității și a
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
ce-i drept, analogia, și, mai ales, cu Francis Jammes (poezia micilor viețuitoare, inofensive și umile, contemplate cu atenție binevoitoare, în cadru bucolic etc.). Pe de altă parte, se pot percepe și ecouri din M. Blecher, dar și din poezia „dinamitardă” a „generației războiului”, îndulcite însă, acestea din urmă, prin fixarea în derizoriu și parodie. Ca și, fără îndoială, „trimiteri” la Tudor Arghezi și Ion Barbu. Totuși, aceste afinități ori coincidențe nu dau seama integral de panoplia și maniera poetului, din
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
96 era un ziar puternic orientat În direcția FSN-ului și a diverselor sale succedanee și aparate succesoare) publica, sub semnătura lui Cristian Tudor Popescu, un articol exploziv Înainte de alegerile din 1996. Pentru mulți dintre noi a fost un articol dinamitard, adresat unui public care În mod normal vota cu Iliescu. Se numea „Rictusul bolșevic al președintelui Iliescu”. Mircea Mihăieș: În 2000, Între cele două tururi, tot Cristian Tudor Popescu a publicat un editorial, „Un scuipat În obrazul clasei politice”, denunțând
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Lopes, avea de partea ei istoria, știința, morala, filozofia și patriotismul. Dar succesul considerabil al tribunului se datorește puterii sale de a deștepta în sufletul popular nostalgia pentru suferință și răscumpărare. Oricât ar părea de paradoxal, acest revoluționar mason și dinamitard, vorbește maselor despre Hristos și Muntele Calvarului. Secretul farmecului său constă tocmai în această împrospătare a propagandei revoluționare, inspirarea ei din alte izvoare decât ale generațiilor precedente. El izbutește să reînsuflețească revoluția proiectînd-o, cel puțin pentru mase, pe un plan
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
al ordinii, dar nemăsurata lui ambiție îl făcuse să se viseze toată viața șeful Statului; și pentru a-și împlini visul, nu șovăie să atace monarhia, pe care o iubea și o stima. Lângă el, toți ceilalți șefi republicani par dinamitarzi, teroriști, luciferici. Barba patriarhală a nobilului președinte e un simbol al tuturor virtuților patriotice. Singur poetul desmetic, evreul de geniu Guerra Junqueiro - care a scris cele mai cumplite pagini împotriva lui Dumnezeu, a Portugaliei și a Regelui, ca să-și încheie
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
unghiul pedagogiei sociale. Nu avem decât să o comparăm cu „educația pentru democrație” care figurează ca finalitate în orice sistem educativ contemporan și recomandat de UNESCO. În sfârșit, prin cooperație se poate ajunge la transformarea socială a regimului social-economic, idee dinamitardă pentru timpul acela. Pentru că, prin „transformare”, N. Ghiulea înțelegea „dărâmarea regimului capitalist”, „ridicarea prestigiului muncii”, „repartiția beneficiilor între cei ce le-au dat naștere”, „întărirea proprietății colective pusă în serviciul public”, idei care au dat naștere unor orientări noi în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]