103 matches
-
burgheze“. Este cunoscut faptul că dezvoltarea industrială și, mai întâi, cea artizanală și meșteșugărească s-a făcut simțită mai pregnant și mai profund în aglomerările urbane, într-un anume sens industrializarea și urbanizarea fiind fenomene conexe, acestea devenind adevăratele centre dinamizatoare ale dezvoltării în sens modern. Din acest punct de vedere, procentul populației urbanizate din România a crescut, în intervalul de care ne ocupăm, cu circa 9%, atingând în preajma primului război mondial 18,8% din totalul populației. Revenind la activitatea industrială
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pentru a lua doar un exemplu, vârsta participanților impune un mod de prezentare (aceasta diferă dacă este făcută unor elevi de clasa a șasea, unor studenți sau unor oameni adulți), dar, în același timp, și vârsta vorbitorului poate fi un dinamizator ori, dimpotrivă, un frenator al comunicării. O dată ce am stabilit compoziția demografică, trebuie să trecem la stabilirea atitudinii audienței; aceasta din urmă este guvernată de patru pași: motivația (dacă audiența este obligată să participe sau dacă dorește să asculte discursul dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestora este vitală pentru învățare. Analiza câmpurilor de forță reprezintă o metodă utilă în astfel de situații; ea presupune trei pași: 1. Membrii grupului analizează un fenomen din perspectiva forțelor care acționează asupra acestuia, identificând atât forțele ce acționează ca dinamizatori, cât și pe cele ce au rol de încetinire ori chiar de stopare a respectivului proces (pentru aceasta se pot folosi mai multe metode, cum ar fi brainstorming-ul, brainwriting-ul etc.). 2. Liderul grupului trasează o linie în mijlocul foliei de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de stopare a respectivului proces (pentru aceasta se pot folosi mai multe metode, cum ar fi brainstorming-ul, brainwriting-ul etc.). 2. Liderul grupului trasează o linie în mijlocul foliei de flip-chart, distribuind forțele identificate deasupra acesteia (dacă este vorba despre cele dinamizatoare) ori dedesubt (privind forțele frenatoare). Se vor lua în considerare, de asemenea, puterea diferită a acestor forțe, impactul pe care îl pot avea asupra situației. Figura 43. Diagrama analizei câmpurilor de forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
avea asupra situației. Figura 43. Diagrama analizei câmpurilor de forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru a obține cât mai multe combinații posibile, mutând linia de centru în direcțiile dorite; în acest mod se vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 13.1.1.11. Diagrama Venntc "13.1.1.11. Diagrama Venn" Diagrama propusă de John Venn reprezintă un silogism vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai ușor să rezolve probleme de tip brainstorming. Am risca chiar să afirmăm că pregătirea unei metode de tip brainstorming printr-o astfel de metodă va conduce la o creștere a eficienței producerii de idei creative. Notă: Ca un nou dinamizator, atunci când oamenii obosesc și par blocați, nu mai găsesc nici o idee creativă, se pot folosi anumite imagini bine alese (reprezentative pentru subiect, deși unii autori consideră că orice imagine - cu atât mai mult cele mai îndepărtate de subiect - pot constitui
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la stagnare. Or, scriitoarea călătorește și observă realitățile pentru a putea „mai ușor în urmă a dovedi europenilor că le judecă cu prea mare asprime când presupun că ele nu posedă toate elementele unei complete regenerări”. Fermenții dezvoltării și elementele dinamizatoare nu trebuie căutate altundeva decât în tradițiile și specificul poporului: „Eu am convingerea că noi trebuie să conservăm caracterul original și tendințele esențiale ale unei civilizațiuni conforme cu organizațiunea noastră morală. Una în principiile sale fundamentale, civilizațiunea, cată să-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
acestui moment face parte din marile secrete, din talentul antrenorului care Îl diferențiază de colegii de profesiune. Antrenorul trebuie să simtă când a sosit timpul, cînd atmosfera este prielnică, gimnasta dorește chiar dacă nu o spune. E! trebuie să fie factorul dinamizator, să știe să sugestioneze gimnastele, să le hotărască să Încerce și să reușească. Gimnastele trebuie să se convingă despre faptul că atunci când antrenorul apreciază că e bine de Încercat, urmează reușita. De aici rezultă că afirmațiile și aprecierile pe care
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
vârfurile din drumul lor mai rapid, de care ele sunt capabile. - De mare importanță considerăm a fi comportarea dinamică, provocatoare, curajoasă a antrenorului, În a incita gimnastele la Învățarea elementelor de mare valoare, bineînȚeles În concordanță cu posibilitățile reale (factor dinamizator}. Trebuie speculate intensiv În acest sens, toate momentele de emulație, de entuziasm, generate de reușite valoroase, pentru a Începe sau adetermina executarea independentă a unor mișcări Însușite bine, dar Încădependente de asistență. - Pregătirea aceleiași mișcări de un grup de mai
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
a acceptat sentimentele: „Mara, știu că îț i place povestea, dar nu este rândul tău să citeș ti!”, cele două eleve s-au liniștit). Dată fiind importanța sentimentelor, se pune problema în ce situație se poate favoriza construirea de forțe dinamizatoare la elevi. Apare problema factorilor determinanți ai dezvoltării afectivității, în general, și a sentimentelor pozitive, în special. Un prim factor al dezvoltării optime a afectivității este existența unor obstacole în calea tendințelor negative ce apar spontan în primii ani de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
moștenirile lor culturale. Acumularea de produse ale creativității științifico-tehnice, În partea doua a secolului al XX-lea, a condus la un salt calitativ major În obținerea dezvoltării economico-sociale, caracterizată prin denumirea doctrinală de „Noua Economie”. 5 Mitran Daniela, Creativitatea factor dinamizator al performanței economico financiare a unei Întreprinderi industriale (Teză de doctrorat), București, ASE, 2006, p.3. 6 Godoroja Rita, Formarea la liceeni a capacităților creative În procesul instruirii problematizate (Teză de doctorat), INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, Chișinău, 2005., p.
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
moștenirile lor culturale. Acumularea de produse ale creativității științifico-tehnice, În partea doua a secolului al XX-lea, a condus la un salt calitativ major În obținerea dezvoltării economico-sociale, caracterizată prin denumirea doctrinală de „Noua Economie”. 5 Mitran Daniela, Creativitatea factor dinamizator al performanței economico financiare a unei Întreprinderi industriale (Teză de doctrorat), București, ASE, 2006, p.3. 6 Godoroja Rita, Formarea la liceeni a capacităților creative În procesul instruirii problematizate (Teză de doctorat), INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, Chișinău, 2005., p.
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
artificială, istorie, economie, design, afaceri, management, ș.a. Deși s-au Întreprins studii asupra creativității În viața de zi cu zi, asupra celei excepționale și chiar asupra creativității artificiale și au fost date peste 60 de 13 Mitran Daniela, Creativitatea factor dinamizator al performanței economico financiare a unei Întreprinderi industriale (teză de doctorat), București, ASE, 2006., p.3. 14 Petru Ioan, ibidem, p.118. 15Allport, G.W. Personality and social encounter. Boston: Beacon Press, 1960. Allport, G. W. The person in psychology
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
artificială, istorie, economie, design, afaceri, management, ș.a. Deși s-au Întreprins studii asupra creativității În viața de zi cu zi, asupra celei excepționale și chiar asupra creativității artificiale și au fost date peste 60 de 13 Mitran Daniela, Creativitatea factor dinamizator al performanței economico financiare a unei Întreprinderi industriale (teză de doctorat), București, ASE, 2006., p.3. 14 Petru Ioan, ibidem, p.118. 15Allport, G.W. Personality and social encounter. Boston: Beacon Press, 1960. Allport, G. W. The person in psychology
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lui Vasile Pavelcu (1968), nota poate îndeplini mai multe funcții: rol de informare (pentru elevi, părinți, profesori), rol de reglare a procesului de învățare, valoare educativă - datorită interiorizării aprecierii -, catalizator al unui nivel optim al aspirațiilor elevului, un rol terapeutic (dinamizator, pentru anumite cazuri, prin acordarea de puncte „în plus”), dar și un rol patogen, întrucât nota induce stres și disconfort psihic elevului, mai ales în situațiile de insucces. Aprecierea școlară, ca atribuire a unei judecăți de valoare, se face fie
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
psihic elevului, mai ales în situațiile de insucces. Aprecierea școlară, ca atribuire a unei judecăți de valoare, se face fie prin apelul la anumite expresii verbale, fie prin folosirea unor simboluri. Aprecierea verbală este des utilizată și are un rol dinamizator, călăuzitor în învățarea școlară. Aprecierea se poate realiza în mai multe feluri: • aprecierea verbală sau propozițională; • aprecierea prin simboluri: - numerice, - literale, - prin culori; • aprecierea prin calificative; • aprecierea nonverbală (ectosemantică). Modalitățile de mai sus pot fi utilizate independent, dar și simultan
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sau mai mică la obținerea efectelor de mai sus. Cert este însă faptul că reușita activității de muncă se obține numai în sau și în condițiile în care dotarea și formarea individului sunt însoțite și susținute de o stare internă dinamizatoare, direcțională și energizatoare care îi permite individului să se centreze pe realizarea obiectivelor propuse. O asemenea stare internă este denumită motivație. Conștientizarea rolului factorilor motivaționali în activitățile de muncă a condus rapid la ameliorarea formulei simplificate a reușitei, ajungându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestora este vitală pentru învățare. Analiza câmpurilor de forță reprezintă o metodă utilă în astfel de situații; ea presupune trei pași: 1. Membrii grupului analizează un fenomen din perspectiva forțelor care acționează asupra acestuia, identificând atât forțele ce acționează ca dinamizatori, cât și pe cele ce au rol de încetinire ori chiar de stopare a respectivului proces (pentru aceasta se pot folosi mai multe metode, cum ar fi brainstorming-ul, brainwriting-ul etc.). 2. Liderul grupului trasează o linie în mijlocul foliei de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de stopare a respectivului proces (pentru aceasta se pot folosi mai multe metode, cum ar fi brainstorming-ul, brainwriting-ul etc.). 2. Liderul grupului trasează o linie în mijlocul foliei de flip-chart, distribuind forțele identificate deasupra acesteia (dacă este vorba despre cele dinamizatoare) ori dedesubt (privind forțele frenatoare). Se vor lua în considerare, de asemenea, puterea diferită a acestor forțe, impactul pe care îl pot avea asupra situației. Figura 6. Diagrama analizei câmpurilor de forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
avea asupra situației. Figura 6. Diagrama analizei câmpurilor de forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru a obține cât mai multe combinații posibile, mutând linia de centru în direcțiile dorite; în acest mod se vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 4.1.9. Diagrama Venntc "4.1.9. Diagrama Venn" Diagrama propusă de John Venn reprezintă un silogism vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
În planul „gramaticii” poeziei, acest fapt se va reflecta În imagismul programatic, ca tehnică menită să destructureze discursul conceptual-abstract. Cu mult Înainte de a proclama ca butadă: „eu, dintre toate NAȚIUNILE, aleg imagi-NAȚIUNEA” Voronca mizează pe imagine (și imaginație) ca factor dinamizator al textului liric. Oricîtă inteligență ordonatoare „constructivistă” ar fi pusă la contribuție În alcătuirea discursului poetic, ceea ce primează e freamătul interior al unei subiectivități agitate și efervescente: „Înțelesul” - scrie poetul - „trebuie perceput cu antenele ființei Întregi, mai presus de inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
plan spiritual (solitudine, izolare, incomunicabilitate, Încremenire În convenție, inerție). Poarta, ușa, fereastra, respectiv reveria, visul alcătuiesc, la rîndul lor, o rețea - În ordinea tematicii spațiale - a deschiderilor posibile, pe care le transformă În act doar poetul și poezia, ca agenți dinamizatori. O Întreagă serie figurativă a apelurilor (În dublu sens: dinspre lumea stagnantă exterioară și dinspre eul interogativ al Poetului) marchează, pe de o parte, o stare de tensiune a așteptării unei „Întîmplări” decisive, iar pe de alta „provocarea”, „trezirea” ființelor
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
anticipînd unele considerații privitoare la dinamica imaginii poetice, că ochiul nu vede doar lumea ca necontenită deschidere, desfacere, despletire, revărsare etc. a formelor, Într-o succesiune infinită pe o retină-ecran, ci și provoacă deschiderea, situîndu-se Într-o arie a agenților dinamizatori, alături de tot ceea ce aparține subiectului liric care Înțelege nu atît să contemple universul, Înregistrîndu-i Înfățișările fascinante, cît să-l trezească din inerție, să-l cheme la o ieșire din captivitatea tiparelor stagnante, să-i insufle forța transfiguratoare. Așa Încît programul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
remarca interesul său ieșit din comun și constant pentru imagine; iar identificarea cîtorva dintre tiparele universului său liric, dependente de ipostaza de spectator a eului, de homo festus celebrînd lumea și celebrîndu-se, Împotriva tuturor limitărilor, ca prezență jubilatorie, dinamică și dinamizatoare, va fi dat, la rîndul ei, o idee despre funcționalitatea „imagismului” la nivelul ansamblului viziunii. Oricum, faptul că, „dintre toate NAȚIUNILE”, el se decisese să aleagă „imagi-NAȚIUNEA” n-a rămas o simplă butadă și, de altfel, tot ce spune (și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
le. Întrucât adaptarea școlară se manifestă în procesul de învățământ, care este forma fundamentală de activitate pentru școlari, ea presupune implicarea primordială a întregii structuri psihice a copilului. Aceasta integrează percepțiile, reprezentările, memoria, gândirea, limbajul, atenția și imaginația sub acțiunea dinamizatoare a motivației și cu participarea voinței, fiind mediate cu caracter, temperament și afectivitate ca principale trăsături dominate ale personalității. Prin urmare adaptarea este în funcție de inteligență deoarece aceasta consta în capacitatea de a cunoaște și înțelege repede și bine, de a
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]