34 matches
-
un circuit afectiv, un flux emoțional în ambele sensuri care favorizează însușirea cunoștințelor și sporește interesul elevilor pentru obiectul respectiv. Educatorul trebuie să fie pătruns de un înalt spirit de echitate. Aprecierea corectă, obiectivă a muncii elevilor are un rol dinamogen, face să sporească interesul, atracția elevilor pentru munca școlară. Elevul să considere nota drept rezultat al autoaprecierii (nu mi-aș fi pus altă notă). Iată câteva exemple din care rezultă rolul stimulator ale notei: "Când primesc o notă bună, obiectul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
elevi la o activitate superioară la obiectul respectiv și la alte obiecte; b) dezvoltă dragostea față de disciplina respectivă și față de învățătură în general; c) stimulează apariția și dezvoltarea încrederii în forțele proprii. Dar nu numai notele bune au un efect dinamogen. Chiar și notele rele au un rol mobilizator, stimulator dacă sunt puse pe merit. Iată și câteva exemple: Când iau o notă rea mi-e un fel de ură chiar față de mine. Apoi, pentru a-mi îndrepta nota, muncesc cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și manipulați; 3) dimensiunea internațională. Cele trei aspecte sunt menite să rafineze și să operaționalizeze paradigma părților și a întregului. Între diferitele părți, ca și în interiorul acestora, între părți și întregul social, există tensiuni generate de anumite predispoziții și forțe dinamogene: egoismul de factură biogenetică, pragmatismul rațional al compromisului de sumă non-nulă, altruismul etico-spiritual. Coexistența tensionată a egoismelor, pragmatismelor, altruismelor la nivelul indivizilor, grupurilor, partidelor, instituțiilor statului, societății globale manifestă în ciocnirea intereselor, concurența grupurilor, selecția elitelor generează anumite raporturi de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dar și în școală. Destinderea afectivă, calmul, armonia și seninătatea atmosferei generale a familiei sau a colectivului de elevi, sporesc eficiența muncii de învățare și măresc disponibilitatea elevilor pentru a realiza colaborări de ordin intelectual. Este cunoscută, de altfel, funcția dinamogenă a afectivității, un tonus emoțional însoțind orice activitate psihică. Fenomenele de dezadaptare emoțională a elevului dezvăluie o discordanță între solicitările școlii și ale familiei, pe de o parte, și posibilitățile\capacitățile acestuia, pe de altă parte. Tensiunea afectivă astfel creată
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în școală. II.1 Motivația extrinsecă și recompensele exterioare Deștepții sunt deștepți nu pentru că s-au născut așa ci pentru că au învățat să învețe. Tudor Octavian Accepția termenului “a fi motivat la învățătură” exprimă în plan comportamental o stare prezentă, dinamogenă, mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. În acest mod elevul va fi profound implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalități într-o mare măsură conștientizată. El transferă în învățare, în mod relativ conștient, pe o anumită
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
conduitei umane. Motivația are o funcție de activare internă, difuză și semnalare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic (trebuințe), de mobil (factor declanșator) al acțiunii pe care o și justifică, de autoreglare a conduitei, motivația imprimă conduitei un caracter energizant și dinamogen sau orientativ și direcțional și vectorial, de coechilibrare a raportului dintre om și mediul ambiant. Organizarea și funcționarea motivației umane poate fi caracterizată de următoarele trăsături: diversitatea motivațională, conflictualitatea motivațională, ierarhizarea motivației și variabilitatea motivațională. 6 Diversitatea motivațională arată că
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Milea, 1988). MIȘCARE (et. nec.; fr. mouvement) - Acțiunea prin care se realizează deplasarea corpului sau a segmentelor în spațiu. Deplasarea este posibilă datorită contracției mușchilor, care constituie organul motor al mișcării. Mișcarea are un caracter normal numai atunci când, simultan, impulsurile dinamogene abordează musculatura agonistă, iar impulsurile inhibitorii, pe cea antagonistă. În afara mișcărilor care comportă un automatism înnăscut, mișcările active se formează, în general, printr-o fixare în memorie a unei mișcări văzute sau executate (memorie vizuală și kinestezică). În cursul evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
motivației elevului vor regăsi în concluziile studiului propus de autoarele cărții importante corelații între trebuințele de autorealizare a personalității elevilor și virtuțile activatoare ale situațiilor de învățare. Ipoteza pe care o confirmă studiul propus vizează relația intimă evidenta dintre factorii dinamogeni ai motivației învățării școlare și nivelul de realizare 2 a scopurilor învățării, respectiv nivelul de atingere a standardelor școlare. Trimiterile aplicative ale cărții deschid noi coordonate de afirmare a nevoii de succes și performanță școlară prin care politicile de educație
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
să transforme activ cauzele externe, să medieze variabilitatea infinită a raporturilor omului cu mediul, cu sine însuși și să asigure energia și constelația de sensuri pe care acesta le dă realității. Eficiența maximă a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului psihic al elevului. ”Cunoscând natura și varietatea motivelor, precum și legile după care ele se manifestă, putem prevedea, influența și direcționa conduita. Ar fi de așteptat ca problema motivației să constituie o parte esențială din programul oricărei școli
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
în situația actuală a învățării și se are în vedere în mică măsură sau deloc motivația preliminară.” Se impun câteva referiri în acest sens. Accepțiile termenului ”a fi motivat la învățătură” corelează și exprimă în plan comportamental o stare prezentă dinamogenă, mobilizatoare și derecționată spre atingerea unor scopuri. Este vorba de acele elemente stimulatoare pe care adesea educatorii le numesc impuls către..., dorință, interesat de ..., absorbit de ..., prins de ... ș.a. Este logic să acceptăm ideea că pe asemenea rute motivaționale elevul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
comportamentelor de învățare este plurimotivată, atunci trebuie ca și analiza noastră să evidențieze complexitatea fațetelor mecanismului motivațional al învățării. Astfel, după locul pe care-l ocupă motivația în structura activității de învățare, vom distinge: 1.motivația intrinsecă, ale cărei caracteristici dinamogene decurg din sarcinile și conținutul activității de învățare, și motivația extrinsecă, căreia îi sunt proprii elemente ce țin de efectele sau factorii externi care dinamizează activitatea de învățare. Această clasificare are o mare valoare operațională pentru educatori, cercetat și atestat
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și structura metodologiei educaționale; gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații educative; valoarea diagnostică și prognostică pe care o capătă pentru școală, pentru educatori, pentru elev și pentru alți factori școlari, stările dinamogene ale psihismului elevului; 4. motivație înaltă (ridicată), medie și redusă (scăzută), calificând gradul de angajare educațională al elevilor, statutul lor în structura clasei și în situații variate de învățare, de pregătire profesională etc. S-a constatat faptul că preadolescența și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
datelor furnizate de celelalte metode. III.3 Obiectivele cercetării 3.1 Analiza factorilor motivaționali care-i determină pe elevi să aibă comportamente de învățare diferențiate; 3.2 Decelarea conduitelor cognitive și acționale eficiente în condițiile de modificare a interacțiunii factorilor dinamogeni cu strategii psiho - educaționale active; 3.3 Identificarea factorilor familiali și de grup care pot influența pozitiv crearea și dezvoltarea motivației intrinsece a elevului pentru învățare. 3.4 Compararea productivității comportamentului elevilor cu statut diferențiat al motivației epistemice și al
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ne permite să vorbim de o structură a motivației învățării caracteristică preadolescenței și mai puțin de caracteristicile motivației învățării uneia sau alteia dintre clase. CONCLUZII 1.a. În legătură cu stimularea propriu-zisă a activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
didactice. - ipoteza nivelului optim al motivației arată că un nivel optim de stimulare va conduce la o peerformanță optimă, în timp ce ”teoria stimulării maxime” va fi legată în deosebi de sarcini care implică un efort motor foarte ”ridicat”. 7. Ansamblul factorilor dinamogeni este intim legat de cel al scopurilor, conținuturilor, formelor și metodelor educaționale. Ele pot deveni sisteme operaționale cu caracter organizat, pot întări funcționalitatea situațiilor educaționale, pot deveni condiții necesare ale formării și stabilității proceselor intelectuale, afective și cognitive. Această direcție
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
anticipează că motivația extrinsecă va fi în învățare premisa principală, manipularea stimulurilor extrinseci va fi mult diminuată iar accentul va cădea pe factorii interni, implicați în însăși structura activității de învățare. Eficiența maximă a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului psihic al elevului. „Cunoscând natura și varietatea motivelor precum și legile după care ele se manifestă, putem prevedea, influența și direcționa conduita“, scria Al. Roșca (1943). „Ar fi de așteptat - continuă autorul - ca problema motivației să constituie o
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
obține reușita școlară. După sursa care o determină există o motivație intrinsecă și o motivație extrinsecă. Motivația intrinsecă își are sursa în însăși activitatea de învățare și tot învățarea este aceea care o satisface, care conduce la succes. Ca stare dinamogenă și ca stare de satisfacție trebuința de explorare se află și se găsește în ea însăși, în activitatea efectivă de cercetare și investigație. Motivația extrinsecă își extrage însușirile dinamogene din afara subiectului, fiind produsă de alte persoane și nu izvorăște din
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
este aceea care o satisface, care conduce la succes. Ca stare dinamogenă și ca stare de satisfacție trebuința de explorare se află și se găsește în ea însăși, în activitatea efectivă de cercetare și investigație. Motivația extrinsecă își extrage însușirile dinamogene din afara subiectului, fiind produsă de alte persoane și nu izvorăște din activitatea desfășurată. Acesta este cazul când elevul învață pentru cadouri, venituri bănești. Motivația cognitivă este determinată de trebuința de cunoaștere. Sursele ei dinamogene se află în procesele psihice care
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
investigație. Motivația extrinsecă își extrage însușirile dinamogene din afara subiectului, fiind produsă de alte persoane și nu izvorăște din activitatea desfășurată. Acesta este cazul când elevul învață pentru cadouri, venituri bănești. Motivația cognitivă este determinată de trebuința de cunoaștere. Sursele ei dinamogene se află în procesele psihice care asigură cunoașterea realității (percepția, gândirea etc.Ă. Această formă a motivației asigură continuitatea în procesul de învățare. Motivația afectivă izvorăște din nevoia resimțită de elevi pentru a-și mulțumi părinții prin rezultatele bune în
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Spinoza, el n-a recunoscut decât existența a doi factori motivaționali: plăcerea și suferința. Or, doar cu acești doi factori nu a putut să pătrundă prea adânc în profunzimea sistemului nervos și a fost nevoit să admită intervenția unor factori dinamogeni din exterior, cei care se refereau la însemnătatea agentului stimulator, la valoarea stimulativă a acestuia. De altfel, programul educativ elaborat de el a avut în vedere prescrierea unor astfel de maniere valoroase de comportare, pe cele capabile să pregătească și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în paralel atât al normelor explicite, cât și a celor implicite ridică o serie de probleme, dintre care conflictul normativ este cea mai dificilă pentru cadrul didactic. Totodată, la acest nivel al analizei, conflictul de norme poate deveni și factor dinamogen al coeziunii grupului-clasă, în situația în care cadrul didactic poate stăpâni managerial demersurile de intervenție și de soluționare. Idealul urmărit prin intervențiile cadrului didactic, în ceea ce privește problematica, este coeziunea grupului, acceptată în acest context ca o rezistență a grupului la destructurare
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
normelor de grup sunt: - interiorizarea normelor explicite; - „importul de norme” din afara școlii și a clasei astfel încît pot fi apelate alte valori normative; - interacțiunile din viața grupului. Totodată, la acest nivel al analizei, conflictul de norme poate deveni și factor dinamogen al coeziunii grupului-clasă, în situația în care cadrul didactic, poate stăpâni managerial demersurile de intervenție și de soluționare. 2.5. Dimensiunea operaționaltc "2.5. Dimensiunea opera]ional\" Problema pusă în atenția cadrului didactic nu este aceea de a exclude cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
motivația intrinsecă va fi în învă țare premisa principală, manipularea stimulilor extrinseci va fi mult diminuată, iar accentul va că dea pe factorii interni, implicați în însăși structura activității de învățare. Eficiența maximă a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului psihic al elevului. După cum scria Al. Roșca, „cunoscând natura și varietatea motivelor, precum și legile după care ele se manifestă, putem prevedea, influența și direcționa conduita”. Accepțiunile termenului „a fi motivat pentru învățare” corelează și exprimă în plan
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
al elevului. După cum scria Al. Roșca, „cunoscând natura și varietatea motivelor, precum și legile după care ele se manifestă, putem prevedea, influența și direcționa conduita”. Accepțiunile termenului „a fi motivat pentru învățare” corelează și exprimă în plan comportamental o stare prezentă dinamogenă, mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. Este vorba despre acele elemente stimulatoare pe care pedagogii le denumesc impuls către...,dorință, interesat de..., absorbit de..., prins de... etc. este logic să acceptăm ideea că pe asemenea rute motivaționale elevul va
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
trebuie să evidențieze complexitatea fațetelor mecanismului motivațional al învățării. O taxonomie multicriterială a motivației școlare o propune I. Neacșu (1978ă astfel: A. După locul pe care îl ocupă motivația în structura învățării: - Motivația intrinsecă - extrinsecă: motivația intrinsecă ale cărei caracteristici dinamogene decurg din însăși sarcinile și conținutul activității de învățare; motivația extrinsecă căreia îi sunt proprii elemente ce țin de efectele sau factorii externi care dinamizează activitatea de învățare. - Motive stimulatorii - inhibitive: motive stimulatorii: lauda, încurajarea, aprecierea obiectivă, relații socio- afective
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]