15 matches
-
semăna cu atingerea unei aripi îngerești... Vru s-o sărute, s-o mângâie, s-o strângă la piept. Se gândi să-i descânte așa cum îi făcea Raluca lui când era mic. -De ce vrei să-ți descânt, glumi el, de diochi, de dragoste, de ceas-rău, de brâncă, de apucătură, de iele, de năjit, de orbaț, de pocitură, de săgetătură, de mușcătură? -Hai, lasă-mă și nu mai glumi cu mine! -Să-ți zic una de dragoste pe care-o știu de la mama
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
să le mănânce și, după trei astfel de proceduri, vaca revenea la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de apă, apoi se spăla și ce rămânea o turna la un loc curat sau la rădăcina unui pom, continuându-se descântecul astfel: „Pi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apa pi foc/ Așa să stângă diochiturile, pociturile Floricăi,/ Să rămâie luminată și curată/ Ca argintul strecurat/ Cum Maică-sa din cer l-a lăsat’’. Apoi se sting trei cărbuni: unul de întâlnitură, altul de pocitură și al treilea de diochi. Când o vită sau un alt animal se lovea la ochi sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie. Se descânta trei duminici la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întâi se fricționa locul betejit, după care se călca cu piciorul, lăsându-se greutatea corpului cât putea suporta bolnavul. Se călca de câte trei ori trecând de partea cealaltă a pragului și de trei ori revenind înapoi, spunând: „Scrântitură prin diochi,/ Scrântitură prin pocitură,/ Scrântitură prin loghitură,/ Scrântitură de nouăzeci și nouă de feluri./ Să rămâie Ion curat, luminat/ Cum mă-sa l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul dialog: „Doi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
imperative: „Stihii a lumei patru, spuse lui Arald,/Străbateți voi pământul și a lui măruntaie” (Ibidem, p. 94) sau în propoziții asertive exclamative: „O tu umbră pieritoare, cu adâncii, triștii ochi,/Dulci-s ochii umbrei tale - nu le fie de diochi!” (Ibidem, p. 80) Genitivul se caracterizează printr-o serie de deosebiri între persoanele I și a II-a, pe de o parte, și persoana a III-a, pe de alta. Pronumele de persoana a III-a, masculin și feminin, singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desprinde de fiecare dată o lume preexistentă, cu rol magic, aparent asupra poetului, dar pe care de fapt poetul o transmite cititorului: "Vin' la mine voinicele,/ Că eu noaptea ți-oi cânta,/ Ca pe-o floare te-oi căta,/ De diochi, de soarte rele/ Și de șerpi te-oi descânta"; urmărind trecerea oscilatorie între Dumnezeu și Satana: De-a veni el după mine/ Să-l iubesc eu, numai eu,/ Dare-ar Dumnezeu/ Să-i se-ntoarcă tot în bine/ Cum se
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cucescu: "N-a știut Rădășanu și cu Chetreanu ", după cum și era. Și văzând tata că bag prea mulți ani într-o clasă în Baea, m-a dat în Fălticeni tot în clasa I. Așa că cu treabă frumușică să nu fie diochi, am făcut 3 ani în clasa întâia primară. Și din 400 de concurenți am reușit 40, că numai atâtea locuri erau pentru clasa I. Și părinții cu dare de mână au cerut să mai primească pe an câte 300 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Teișanu. La nuntă a venit Dna Ileana preoteasa Preotului Mihăilescu cu Dra Marița Mihăilescu, cu ginerele Gh.Zegleanu cu soția Vochița care a fost de frumuseță rară. La nuntă m-a durut capul și mi-au descântat niște babe de diochi și mi-a trecut spunându-mi: "Ești băiat prea frumos și te-a fi diochiat vreun drac de femee". În vara anului 1905, am cerut la Dl Director să fiu și eu trimis la Predeal la Sanatoriu. Acasă am aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
proaspăt ulcior rupt din coastele humei! Griji, biruinți și uimiri încercînd în preajma ta sta-vom ades. Dura-vei în not o lumină, mare ca-ncrederea cu care tu azi ne-ai ales. Sus stelele cele mai treze aprind cărbuni de diochi. Subt strașina vremii vei crește încet, ca o lacrimă-n ochi. [1931] * ARHANGHEL SPRE VATRĂ Mă-ntorc de acum ca albina spre stup, cu harul subt aripi cu-amurgul în trup. Pe cumpăna lumii o zi se înclină plină de
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
negre, umbră fără de noroc Și nu crede că în lume, singurel și rătăcit, Nu-i găsi un suflet tânăr ce de tine-i îndrăgit. Otu umbră pieritoare, cu adâncii, triștii ochi, Dulci-s ochii umbrei tale - -nu le fie de diochi! " El s-așează lângă dânsa și o prinde de mijloc, Ea șoptește vorbe arse de al buzelor ei foc: {EminescuOpI 81} {EminescuOpI 82} " O șoptește-mi - zice dânsul - tu cu ochii plini d-eres Dulci cuvinte ne-nțelese, însă pline
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
puse la pământ. 257 Zise mama cătră mine, Să nu dau gura la nime, Dar cum dracul poate face Să nu dau la cine-mi place. 258 Câte fete-s pân-la noi Toate coată să le cei, Câte fete cu diochi Toate coată să le joci, Țup, țup, țup și voi juca Până grinda s-a crăpa. 259 Câtă pasere pe munte Nu-i ca cucul de cuminte, Câtă pasere-i în codru Nu-i ca cucu de cu modru. 260
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
puse la pământ. 257 Zise mama cătră mine, Să nu dau gura la nime, Dar cum dracul poate face Să nu dau la cine-mi place. 258 Câte fete-s pân-la noi Toate coată să le cei, Câte fete cu diochi Toate coată să le joci, Țup, țup, țup și voi juca Până grinda s-a crăpa. 259 Câtă pasere pe munte Nu-i ca cucul de cuminte, Câtă pasere-i în codru Nu-i ca cucu de cu modru. 260
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
după despărțirea de ea; cel puțin așa afirmau femeile din cartier care o cunoșteau destul de bine. Pentru acești nenorociți, unica salvare era o pirandă bătrână de la periferia orașului care le lua cu mâna toate durerile, numai după ce îi descânta de diochi în cărbune sau plumb topit. Cu tot talentul ei de a tămădui pe cei deocheați, din când în când apăreau și unele cazuri pe care nu le putea lecui cu una cu două. Așa se întâmplase și cu domnișoara Leba
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și desfacere. Secvența nr. 15 10.45-11.25 "Pintru sanatatea lui, ursâta lui, partea lui șî norocu' lui! (scuipă și suflă) Doamne. Pentru Valentin Mihai, pentru ursâta lui, pentru norocul lui. (folosește secera cu care face semnul crucii în agheasmă). Diochi, diochi în baligă di vacă, Valentin, pentru ursâtă, pentru noroc sî chici frumos șî lăudos (face semnul crucii în apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea lui
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
desfacere. Secvența nr. 15 10.45-11.25 "Pintru sanatatea lui, ursâta lui, partea lui șî norocu' lui! (scuipă și suflă) Doamne. Pentru Valentin Mihai, pentru ursâta lui, pentru norocul lui. (folosește secera cu care face semnul crucii în agheasmă). Diochi, diochi în baligă di vacă, Valentin, pentru ursâtă, pentru noroc sî chici frumos șî lăudos (face semnul crucii în apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea lui (scuipă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]