7,594 matches
-
veacuri de persecuții și prigoniri religioase, militarul de excepție și marele om de stat, Constantin, distins prin „înțelepciune, prin vitejie cum îl remarcă Kostas V. Karastathis, prin înnăscuta lui putere de judecată și de a conduce, prin aspectul impunător, prin diplomație, de multe ori biruind în lupte grele” (Marele Constantin, Învinuiri și Adevăr. Studiu Istoric. Trad. Pr. Ion Andrei Gh. Țârlescu, Ed. Egumenița, Galați, 2013, p. 34). Sub oblăduirea Duhului Sfânt, Împăratul Constantin cel Mare a schimbat complet chipul Europei idolatre
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
prezentă la colaboratorul său direct, un duce care avea acces oricând la rege, fiind cel care primise înalta funcție de șopteriu al curții. Marele Șopteriu, la rândul său, îl informă discret pe rege de faptul că el a aranjat, cu multă diplomație, pe la toate curțile Europei ca să fie trimis un mare profesor doctor aici în splendoarea inegalabilă a Primei Curți. Regele dispuse aducerea doctorului, din motive lesne de închipuit. Precum bine știm, nu există rege care să nu fie bolnav copt și
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
suna eu...Normal ar fi să-l las pe el să sune ca să nu dăm impresia că suntem cu apa la gură... - De parcă n-am fi...!? - Ai dreptate, da’ nu trebuie să-i forțăm mâna ca să nu dăm de bănuit... - Diplomație, diplomație, da’ să nu fie prea târziu... - Până joi e timp berechet... - Hai că m-ai dat gata...Pe cine crezi că găsești dacă nu...!? - Ei, am eu asul meu din mânecă... - Păi spune așa, frate... - Ei, chiar vrei să
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400267380.html [Corola-blog/BlogPost/350475_a_351804]
-
eu...Normal ar fi să-l las pe el să sune ca să nu dăm impresia că suntem cu apa la gură... - De parcă n-am fi...!? - Ai dreptate, da’ nu trebuie să-i forțăm mâna ca să nu dăm de bănuit... - Diplomație, diplomație, da’ să nu fie prea târziu... - Până joi e timp berechet... - Hai că m-ai dat gata...Pe cine crezi că găsești dacă nu...!? - Ei, am eu asul meu din mânecă... - Păi spune așa, frate... - Ei, chiar vrei să le
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400267380.html [Corola-blog/BlogPost/350475_a_351804]
-
o insulă a comorilor. Anii aceia au însemnat pentru mine perfecționarea cunoștințelor de limbă, cunoașterea civilizației, înțelegerea felului de a fi al chinezului. O a doua universitate. Doina DRĂGUȚ: O viață cu două sensuri, ca să zic așa. Cum se împacă diplomația cu literatura? Uite, au fost diplomați-literați: Vasile Alecsandri, Duiliu Zamfirescu, Blaga, Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Ralea - dar ei nu au rămas o viață în diplomație. Constantin LUPEANU: Nu m-aș pune lângă asemenea nume ilustre. Eu sunt un simplu
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
universitate. Doina DRĂGUȚ: O viață cu două sensuri, ca să zic așa. Cum se împacă diplomația cu literatura? Uite, au fost diplomați-literați: Vasile Alecsandri, Duiliu Zamfirescu, Blaga, Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Ralea - dar ei nu au rămas o viață în diplomație. Constantin LUPEANU: Nu m-aș pune lângă asemenea nume ilustre. Eu sunt un simplu salahor, în ambele meserii. Înțeleg că diplomația este o meserie plină de rafinament, ca și literatura. Nu există o școală pentru aceste două profesii. Te naști
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Vasile Alecsandri, Duiliu Zamfirescu, Blaga, Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Ralea - dar ei nu au rămas o viață în diplomație. Constantin LUPEANU: Nu m-aș pune lângă asemenea nume ilustre. Eu sunt un simplu salahor, în ambele meserii. Înțeleg că diplomația este o meserie plină de rafinament, ca și literatura. Nu există o școală pentru aceste două profesii. Te naști și nu te faci poet, cu toate strădaniile, ai în tine darul pentru activitatea diplomatică sau ești doar un funcționar slinos
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
o meserie plină de rafinament, ca și literatura. Nu există o școală pentru aceste două profesii. Te naști și nu te faci poet, cu toate strădaniile, ai în tine darul pentru activitatea diplomatică sau ești doar un funcționar slinos, șters. Diplomația este o esență a politicului. Pentru ambele meserii se cere cultură cât mai extinsă, deschidere către lume, darul selecției semnificantului, pasiune, iubire. Eu traducerile le-am făcut întotdeauna acasă, după programul oficial de lucru, ghidându-mă după deviza: „Nulla diae
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
cele mai mari. Se poate spune același lucru și despre interesul chinezilor pentru valorile spirituale românești? De exemplu versurile lui Eminescu au și în chineză acea muzicalitate pe care o simțim noi în limba română? Constantin LUPEANU: Câtă dreptate ai! Diplomații și ambasadorii care nu se preocupă și de publicarea cărților de valoare ale literaturii române clasice, moderne și contemporane nu sunt români. Ei au sarcini multiple, e drept, numai că, în înțelegerea mea, celelalte sunt, aproape toate, perisabile. Cartea publicată
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Partea a II - a În altă ordine de idei, într-un alt context și altă împrejurare, în cursul lunii iunie, anul acesta - 2015, Domnul Secretar de Stat pentru Culte Victor Opaschi, a vorbit într-un interviu pentru Q Magazine despre diplomația religioasă, subiectivismul credinței și politică printre culte. Căci, de 23 de ani neîntrerupți l-a însoțit pe Președintele Ion Iliescu pe drumul sinuos al tranziției românești în calitate de consilier pentru cultură și culte (1990 - 2012). După cum bine știm, Premierul Victor Ponta
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
stat, ci toate cultele sunt egale în fața legii. În același timp, această neutralitate este, cum spuneam, conotată pozitiv, în sensul că statul vine în întâmpinarea fenomenului religios. Secretarul de Stat pentru Culte are nevoie și de o doză consistentă de diplomație, precum și de multă, foarte multă experiență politică pentru a discerne între interesul societății per ansamblu, nevoile sau solicitările locale și respectiv doleanțele unui cult religios sau ale altuia. În situații mai problematice, ești mai degrabă un ambasador al Guvernului printre
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
-sa, aripile le luă ea, iar picioarele i le plasă fratelui cel mic, un băiețel simpatic care stătea cu degetul în gură. Oaspetele tare se miră de așa împărțeală. Mai bău un păhărel de tărie și cu multă dibăcie și diplomație, cu aerul că glumește, întrebă fata care e rostul acestei împărțeli ciudate. Iar fata îi explică: - Capul păsării i se cuvine tatei pentru că el este capul familiei, iubit și respectat. El se gândește, planifică și hotărăște. El are toată bătaia
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1454804682.html [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
Emil Constantinescu și premierului Victor Ciorbea. Aceste deziderate, împlinite, au fost susținute în continuitate sub trei guverne, de atunci și până azi (creștin-democrat, socialist, de orientare liberală), de către Familia Regală a României. Ele includ: legarea indisolubilă a Familiei Regale de diplomația regalității; eforturile diplomatice ale Familiei Regale în sprijinirea și apărarea interesului național; securitatea națională, care înglobează segmentele ecologic, zootehnic, agricultura, drepturile copilului, ale minorităților... învățământ, starea sănătății națiunii, demografia, schimbările de climă, informații, comunicare... Cuprinzând toate aceste obiective, Familia Regală
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
o Europă unita se împlinește abia acum, peste aproape două sute de ani! Ieri am vizitat Parlamentul european cu steagurile tuturor țărilor membre fluturând triumfătoare în vânt, vestind lumii că s-a deschis o nouă etapă istorică bazată pe dialog, pe diplomație. Un ropot de tobe ne atrage atenția, nouă celor câțiva aflați sus pe monument, ne îndreptâm privirile spre sursa sonoră și vedem cu ușurință un grup de 15 oameni îmbrăcați în uniformele francezilor ce mărșăluiau nu departe de monument, spre
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
se află ele, în Asia! Consider că este important să se sublinieze diferențele dintre cultură și principiile Europei de Est și Asia; să se delimiteze ferm Europa de Est față de actele teroriste ale extremiștilor musulmani. Consider că este necesar ca politicienii și diplomații din Estul Europei să facă precizări privind religia majoritară a țărilor din Estul Europei, să sublinieze aportul acestora ca parteneri NATO în lupta împotriva terorismului internațional; să se facă o delimitare clară între Europa de Est și Federația Rusă, respectiv țările situate
BOMBELE DE LA BOSTON, VIZELE ROMÂNILOR ŞI DISCREDITAREA EUROPEI DE EST de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Bombele_de_la_boston_vizele_r_simona_botezan_1366977665.html [Corola-blog/BlogPost/349094_a_350423]
-
brigadă GHEORGHE RAGOMIR, în pagini memorabile ale cărții „România între scutul american antirachetă și katiușa rusească, Timp și destin”, un adevărat testament de învățătură pentru contemporani și urmași, din care trebuie să tragă învățăminte și să le pună în practică diplomații și guvernanții țării, să ducă o politică înțeleaptă cu marele vecin de la Răsărit, și să găsească împreună calea unei conlucrări rodnice (pe baza respectului reciproc, sincerității și loialității) în relațiile economice, politice, militare și culturale. Cartea este structurată cronologic pe
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
după vechile reguli, în același timp folosindu-se din plin de principiile Ligii. O afirmă și alți teoreticieni ai relațiilor internaționale, printre care Hans Morgenthau, în Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace, și Henry Kissinger în Diplomația. Din păcate, neliniștea identității fragile a SUA este exportată peste tot și creează o civilizație iritată, o combinație curioasă de rutină și rebeliune, în stilul New Age. De asemenea, e îngrijorător că o mare putere formată din elemente disparate înțelege
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
care cei douăzeci de indivizi nu au primit mâncare, aceștia vor primi două pâini. Situația devine și mai tensionată, lupta pentru supraviețuire își va spune cuvântul, iar aceasta va fi facută cu orice preț. Acum, nu se mai pune problema diplomației, ci toată situația va decurge către un conflict deschis între cei captivi, într-un fel animalic.Nu aș dori să duc exemplul la extrem, considerând că aceștia nu vor mai primi hrană nici în următoarele zile, deznodământul situației fiind greu
LUME MULTĂ, CÂTĂ FRUNZĂ CÂTĂ IARBĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Lume_multa_cata_frunza_c_paul_gheorghiu_1393156774.html [Corola-blog/BlogPost/340562_a_341891]
-
Baros, Lucian Gruia, Dan Anghelescu, Nicolae Iordan Constantinescu (fotoreporter), Florica Ceapoiu, Nicolae Grigore Mărășanu, Gheorghe Peagu, actrița Isabella Drăghici etc. Întâlnirea a fost onorată de prezența ambasadorului Albaniei în România, Excelența Sa, Dl. Sami Shiba, ministrul-consilier al ambasadei albaneze, Luan Topciu, diplomații Alex Jaso, Gheorghe Micu și Gheorghe Bucura. Moderator: poetul și traducătorul Baki Ymeri, membru a USR și redactor-șef al revistei Albanezul. Înainte de un moment poetic în care au strălucit poeții din Albania, Kosova și Munte Negru, a avut loc
O ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ROMÂNO-ALBANEZĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1396712373.html [Corola-blog/BlogPost/347731_a_349060]
-
condiționa Rusia. Diplomații ruși nu sînt actori de operetă, au Kalașnicovul și votca pe masă. Dacă le pui la îndoială piesa, te silesc să joci la „Ruleta rusească”. Deci, cu Rusia, trebuie dusă o politică extrem de atentă! Iar la noi diplomații de carieră sînt precum caprele negre. Am avut un diplomat excelent, un bun patriot, cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu, dar pentru că a cerut înapoi tezaurul de la ruși, MeReU i-a cerut întoarcerea la bază. „Prietenii știu de ce”. Maria Diana Popescu
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
o mulțime de probleme și de crize, tot mai acute pe zi ce trece, multe dintre ele generate din interiorul și în interiorul acesteia!... Luciditatea, spiritul său de echipă, respectul față de ucenicii și colaboratori săi, dreapta lui socoteală precum și înțelepciunea ori diplomația sa ar fi fost de mare folos în continuare, dar am convingerea că felul său de a fi și mai ales, de a vedea și de a trata lucrurile va fi moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, în
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
Manuc, str. Franceza, nr. 62-64. Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mișcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalitățile politice importante, cu diplomații străini acreditați în România, strategia sa de a scoate țara din alianța cu Germania lui Hitler și a o trece de partea aliaților, acțiunile secrete riscante întreprinse în acest scop, actul de la 23 August și, în final, încercările disperate ale
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ by http://uzp.org.ro/lansarea-cartii-corneliu-coposu-file-dintr-un-jurnal-interzis-1936-1947-1953-1967-1983/ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
a scoate țara din alianța cu Germania lui Hitler și a o trece de partea aliaților, acțiunile secrete riscante întreprinse în acest scop, actul de la 23 August și, în final, încercările disperate ale bătrânului luptător de a-i convinge pe diplomații englezi și americani și pe guvernele lor să nu abandoneze România în ghearele comunismului sovietic. Autorul jurnalului a ținut să lase mărturia personală a evenimentelor politice majore petrecute în România între 1936 și 1947, anul arestării sale, având convingerea că
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ by http://uzp.org.ro/lansarea-cartii-corneliu-coposu-file-dintr-un-jurnal-interzis-1936-1947-1953-1967-1983/ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
bijuteria de argint strălucea. Cetățeanul urban, ca Horatius Flaccus (posesor de vilă, primită în dar de la Meccena), deținea vilă cu podea încălzită subteran și baie monumentală. Ce revoltător: într-o perioadă a echilibrului climateric, relațiile dintre popoare nu aveau totuși diplomația de astăzi. Înșirate pe munți, colibele dacilor, încărcate de lapte și brânză, înconjurate de stupi grei de miere, adăposteau familii fericite până la înspăimântătoarea năvălire barbară, a triburilor pe cap având coif înzestrat cu mari coarne de bour. Să ai posibilitatea
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
grav de către politicianul din Ungaria vecină principiul firesc al libertății de exprimare propovăduit sus și tare de conglomeratul statal numit azi Uniunea Europeană, din care facem și noi acum parte. Se știe că, în general, istoria s-a realizat întotdeauna cu diplomație și cu sânge. Am mai scris asta într-un text anterior. Pe 29 iulie 2012 însă, poporul român și-a scris propria istorie de această dată cu voturi. Cele 7,4 milioane de persoane active, care au optat la scrutinul
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_istorie_pe_muchie_de_cu_magdalena_albu_1343815183.html [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]