39 matches
-
tipice ale ansamblului de amplificare GSM Antena externă Soluțiile profesionale deobicei nu includ și o antenă donor. Aceasta se alege în urma inspecției amănunțite a locației în care se va instala repetorul. De recomandat sunt antenele direcționale tip yagi sau logaritmice. Direcționalitatea acestora permite selectarea spre amplificare doar a semnalelor dorite. Pentru rezultate optime se recomandă fixarea antenei pe o celulă cât mai îndepărtată (pentru a nu suprapune semnalul deja existent în spațiu cu un semnal mai puternic și defazat) și obținerea
Amplificator GSM () [Corola-website/Science/328374_a_329703]
-
avut, de asemenea, o versiune hieroglifă, a fost limba Luwian, citită tot sub formă de boustrophedon (cele mai multe limbi folosind scrierea cuneiformă). Luwiana hieroglifică este citită boustrofedonic, cu toate acestea, spre deosebire de hieroglifele egiptene, cu numeroase ideograme și logograme care arată o direcționalitate ușoar vizibilă, direcția liniară a textului hieroglific Luwian este mai greu de observat. Un exemplu modern al bustrofedonicului este schema de numerotare a secțiunilor în localitățile din Statele Unite și Canada. În ambele țări, sondajele localităților sunt împărțite într-o gradare
Bustrofedon () [Corola-website/Science/330391_a_331720]
-
1797 și 1799, în cadrul cărora a pus în evidență modele formate din benzi întunecate și luminoase (modele de interferență sau difracție) și care apar atunci când lumina traversează două aperturi adiacente. A susținut că lumina este polarizată, ceea ce sugerează o anumită direcționalitate a componentelor de undă. În 1865, James Clerk Maxwell a elaborat teoria electromagnetismului, care concluziona că lumina conține vectori electrici și magnetici, care oscilează în planuri perpendiculare - o undă electromagnetică [7, 8] (demonstrată experimental de Heinrich Hertz în 1886). În
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ablației laser, aferente marcării pentru trasabilitate Ablația laser implică un set complex de fenomene, de la interacțiunea dintre radiația laser și materialul Țintă, la absorbția fasciculului laser în cadrul plumei de ablație, respectiv la procese hidrodinamice și electrice aferente plasmei în expansiune. Direcționalitatea, viteza și alți câțiva parametri referitori la pluma de plasmă expulzată sunt de interes în cercetare, pentru zonele mai depărtate de Ținta procesată. Prin urmare, studierea dinamicii plumelor de plasmă de ablație obținută via laseri pulsați prezintă interes pentru rafinarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
particule încărcate, obținute prin ablație laser. Ablația laser implică un set complex de fenomene, de la interacțiunea dintre radiația laser și materialul Țintă, la absorbția fasciculului laser în cadrul plumei de ablație, respectiv la procese hidrodinamice și electrice aferente plasmei în expansiune. Direcționalitatea, viteza și alți câțiva parametri referitori la pluma de plasmă expulzată sunt de interes în cercetare, pentru zonele mai depărtate de Ținta procesată. Prin urmare, studierea dinamicii plumelor de plasmă de ablație obținută via laseri pulsați prezintă interes pentru rafinarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de formă circulară solidificate apoi cu suprapuneri parțiale ale materialului topit. Fig. 5.6 oferă evidențierea clară a caracteristicii de material topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a caracteristicii pulsatorii a fasciculului. Se constată că inscripționarea prezintă o bună direcționalitate și tendința de copiere exactă a suprafeței aerofoliei. La expunerea pentru inscripționare în fascicul laser a paletelor, factorul ce poate diferenția calitativ între ele aceste suprafețe, este factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de material topit. Materialul topit circular a solidificat apoi cu suprapuneri parțiale zonelor topite. Fig. 5.17 evidențiază clar caracteristica de material topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a caracteristicii pulsatorie a fasciculului. Se observă inscripționarea cu o bună direcționalitate și copierea exactă a suprafeței aerofoliei. La expunerea pentru inscripționare în fascicul laser a paletelor, factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior (conform Fig. 5.9) are o valoare Rk = 2µm pentru o valoare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Topiri locale și de formă circulară au solidificat apoi cu suprapuneri parțiale ale materialului topit. În Fig. 5.30 se evidențiază caracteristica de material topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a efectului pulsatoriu al fasciculului. Marcajul prezintă o bună direcționalitate și copierea exactă a suprafeței aerofoliei. Fig. 5.30. Caracteristica de material topit în fascicul laser pulsatoriu. Mărire X 400 La inscripționarea în fascicul laser a paletelor, factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
adâncime a marcajului. Mărire X 20.000 160 În cazul de supra-inscripționare, pentru care imaginile au fost obținute după trecerea de două ori a fasciculului și încercarea de suprapunere cât mai exactă a celor două treceri, se constată o anumită direcționalitate pe orizontală în solidificarea aliajului de pe pereții zonei ce a fost re expusă (dublu expusă) fasciculului femtolaser. Fig. 5.75. Imaginea zonei cu dublă expunere la trecerea fasciculului femtolaser. Mărire X 2.000 Fig. 5.76. Imaginea zonei cu dublă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
perfectș, pe care ființele realului nu o pot avea. Dar Gavrilescu nu știe acest fapt; el consideră că în fața lui se află simple fete tinere, surprinse într-o secvență de timp favorabilă. De aceea, răspunsurile sale sunt confuze, lipsite de direcționalitate, de precizie. O dată ce greșelile încep, țiganca nefiind ghicită din prima încercare, este prins in horă, fără posibilitatea de a se împotrivi. Această învârtire rituală este o reiterare a vieții sale, învartită în mii de etape succesive, toate fiind greșite. Ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
focalizate de Maisie] și interpretarea lor de către cititorul adult”. Dar procedeul focalizării poate oscila între două sau mai multe poziții, cum este cazul romanului lui Faulkner, Zgomotul și Furia. Accentul pe focalizare provine din aceea că ea subliniază dubla direcționalitate a narațiunii: faptul că focalizarea aparte pe un anumit obiect dezvăluie acel obiect, dar trebuie în același timp să dezvăluie (sau să încerce să nu dezvăluie) perspectiva și ideologia sub care se vede acel obiect. În plus, această focalizare revelatorie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unele dintre primele încercări din literatura de specialitate autohtonă de a analiza, prin apelul la instrumente bazate pe cea mai influentă paradigmă actuală din știința politică - teoria alegerii raționale - aspecte ale fenomenelor politice din România. Termeni precum votant median, proximitate, direcționalitate, putere de veto, partid cartel - pentru a da doar câteva exemple -, deși esențiali pentru cercetarea științifică a fenomenelor politice, nu se numără printre conceptele cele mai utilizate de către cei care susțin azi că practică știința politică în România. Nu ne
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
cauzale formulate în ipoteză. Începe cu un model imaginar de proiect de cercetare cauzală care pune accentul pe deciziile mai importante cu care se confruntă cercetătorul când își stabilește design-ul proiectului. Apoi este definită cauzalitatea în funcție de patru elemente - covariație, direcționalitate, non-falsitate (non-spuriouness) și plauzibilitate. Cursul discută mai apoi modurile de identificare a populației studiate și a trăsăturilor relevante pentru studiu ale acesteia, precum și modurile de codificare și sortare a observațiilor. În final, cursul prezintă modelul cauzal liniar bivariat, specificat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
empirice. Pentru a se putea face inferențe valide trebuie stabilite anumite standarde care să separe afirmațiile care pot, de cele care nu pot fi susținute. În opinia mea, inferența cauzală reușită presupune acceptarea a patru aserțiuni coordonate referitoare la: covariație, direcționalitate, raportare non-aparentă și plauzibilitate. În primul rând, trebuie să existe un tipar de covariație între variabilele X și Y. Trebuie să observăm că cele două variabile apar împreună, sunt conjugate în mod constant. Mai mult, relația trebuie să prezinte și
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
supoziția că starea Y este produsă de către starea X și nu invers (vom discuta mai târziu problema unei posibile cauzalității reciproce). Este, așadar, esențial ca cercetătorul să facă distincția clară între variabila dependentă și cea independentă, pentru a putea susține direcționalitatea cauzală. Variabila independentă variază, în funcție de specificările modelului respectiv, fără limitări, în timp ce variabila dependentă, conform ipotezei, variază în funcție de fluctuațiile variabilei independente. Direcția, după cum am definit-o, este un concept logic ce prevede ca variabila independentă să o preceadă pe cea dependentă
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în X, dar nu și invers. Totuși, capacitatea noastră de a observa temporalitatea depinde de posibilitățile noastre de măsurare și de datele disponibile. Mai mult, în majoritatea deciziilor umane nu există spațiu identificabil între impuls și acțiune. În afirmațiile cauzale, direcționalitatea trebuie să stabilească o asimetrie conceptuală clară între variabila independentă și cea dependentă, ceea ce se va reflecta uneori, dar nu întotdeauna, în succesiunea lor temporală observată. Astfel, în condițiile unui tipar de covariație regulată, direcționalitatea este aceea care ne permite
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și acțiune. În afirmațiile cauzale, direcționalitatea trebuie să stabilească o asimetrie conceptuală clară între variabila independentă și cea dependentă, ceea ce se va reflecta uneori, dar nu întotdeauna, în succesiunea lor temporală observată. Astfel, în condițiile unui tipar de covariație regulată, direcționalitatea este aceea care ne permite să susținem, de exemplu, că foametea este cauza migrării înspre alte ținuturi, sau că o mai mare interacțiune socială într-un stat este cauza unor tensiuni etnice reduse. Totuși, covariația direcționată nu este suficientă spre
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai există alte variabile confundabile adiționale neexaminate care să influențeze rezultatele. Fără o astfel de decizie simplificatoare volumul de conexiuni cauzale potențiale din lume ne-ar paraliza practic orice efort. Cauzalitatea, din punctul de vedere al modelării cauzale, presupune covariație, direcționalitate și raportare non-aparentă. Aceste trei aspecte sunt deschise, într-o oarecare măsură, observărilor empirice, pe când aspectul de impunere, element intrinsec al teoriei cauzale, nu este. În plus, mai există o altă trăsătură esențială a afirmației cauzale care, de obicei, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
vom avea o relație negativă cu panta mai abruptă) în măsura în care, atunci când X deviază mai mult de la media sa, Y deviază chiar mai mult de la media sa, în direcție opusă. Numitorul comun pentru calcularea coeficientului de pantă ține cont și de direcționalitatea cauzală. Potrivit modelului nostru, se presupune că variația lui X produce variația lui Y. Astfel, numitorul este suma variației lui X (Xi - X), ridicat la pătrat, pentru ca rezultatul final să nu fie zero. În regresie, coeficientul de pantă (b) este
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și părțile sau caracterele acestuia corespund întru totul condițiilor în care el se află și trăiește. La această teză a mai făcut o măruntă completare: așa cum au loc relațiile organismului cu mediul, ele urmăresc și le este proprie o anume direcționalitate. Viața în natură nu se produce la întâmplare, samavolnic, ci în acord cu o anumită orientare a ei, declarată ca o proprietate distinctă a întregului sistem viu. La această direcționalitate se pot raporta cele mai diverse funcții vitale, nereductibile la
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu mediul, ele urmăresc și le este proprie o anume direcționalitate. Viața în natură nu se produce la întâmplare, samavolnic, ci în acord cu o anumită orientare a ei, declarată ca o proprietate distinctă a întregului sistem viu. La această direcționalitate se pot raporta cele mai diverse funcții vitale, nereductibile la determinismul mecanic și simplist al combinațiilor fizico-chimice. Dimpotrivă, acesta se raportează direct nevoii organismului de a se adapta la mediu, care se produce într-un anumit loc și într-un
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
soluțiile mai vechi vitaliste, la admiterea intervenției unor forțe de natură divină. Darwin a arătat că producerea fenomenelor naturale, a dezvoltării constatate în natură, este independentă de prezența conștiinței umane sau de intervenția divinității. În locul lor, Darwin a așezat proprietatea direcționalității, ea fiind în stare să explice multiplele procese evolutive din natură, perfecțiunea construcțiilor naturale, diversitatea de forme sub care se manifestă viața. Este interesant de constatat cum aceeași direcționalitate, în momentul următor, a fost împrumutată și de ceilalți reprezentanți ai
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
umane sau de intervenția divinității. În locul lor, Darwin a așezat proprietatea direcționalității, ea fiind în stare să explice multiplele procese evolutive din natură, perfecțiunea construcțiilor naturale, diversitatea de forme sub care se manifestă viața. Este interesant de constatat cum aceeași direcționalitate, în momentul următor, a fost împrumutată și de ceilalți reprezentanți ai științelor naturii pentru explicarea fenomenelor cerești, a celor microcosmice din fizică sau chimie. Capacitatea de adaptare a organismelor din natură, cea care se referă la sistemul viu, devenise tot
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interpretată nu doar ca expresie a posibilelor forme de trăire subiectivă, ci și ca o funcție obiectivă, cu suport organic, neuronal, care se materializează într-un mod sau altul de comportare. Senzațiilor li s-au conferit proprietăți distincte, cum sunt direcționalitatea și diferențierea. Pe această bază ele servesc ca mijloc pentru identificarea și detașarea obiectelor, a condițiilor necesare pentru producerea acțiunii (a), ca și pentru a orienta această acțiune în raport cu obiectul reflectat (b). În formularea sa inițială, ca activitate neuronală, reflexul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
altfel la științele naturii decât în școlile născute pe continentul european. Deși ambele orientări declară că așează fenomenul subiectivității la baza activității psihice, sensul acțiunilor fiind dat de activitățile dezvoltate, diferențele apar deoarece comportamentului uman i se accentuează prea mult direcționalitatea intențională. Pe această linie investigativă funcționalismul Școlii de la Chicago își asumă unele valențe teologice. Organismul psihologic, în accepțiunea acestora, este într-adevăr inepuizabil în a-și învinge obstacolele ce-i pot ieși în față. La baza acestei forțe se află
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]