40 matches
-
relației TA - OS. Credem că ele sunt nenumărate. Ne propunem clasificarea a doar câtorva, sub șase aspecte (vezi tabloul 1, coloanele numerotate roman): I. Atributivitate - stare (în adâncime); II. Nominalitate - identitate (pe suprafață); III. Spațialitate - contur/relief (din profil); IV. Direcționalitate - orientare (la orizont); V. Durabilitate - formă (de expresie); VI. Sonoritate sau materialitate - estetică (ca limbaj). Puse în act, aspectele relației TA-OS sunt și funcții, numite în înșiruirea de mai sus după fiecare cratimă, termenii dintre paranteze denumind latura de dimensionare
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de această dată posibilă. Așadar, cu ajutorul timpului instrumental OS poate fi reluată/dată ori de câte ori, exclusiv formal, sub aspectul marginii sale grilate. Ca spațialitate temporală, locul TA este un tot-aici unidimensional, permițând o dispunere unilineară, de continuitate a OS. Ca direcționalitate, aceluiași timp i se relevă aspectul fizic, de regularitate, corespondent staticismului sau monotoniei laturii metrice alipite OS. Pe plan formal, chiar și la nivelul cel mai simplu (elementar), timpul metric instituie o pereche de minim două puncte/articulații (convențional numite
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
un resort lăuntric irațional, variabilitatea temporală - aspectată prin spontane amplificări și diminuări dinamice/agogice-, nu este și nici nu poate fi riguros periodică, identitatea OS în cuprinderea pe suprafață fiind caracterizată de asimetrie temporală sau variocronie. Totodată, sub aspectul orientării, direcționalitatea timpului exprimă labilitate și chiar incoerență (ireferențialitate obiectivă), ceea ce face ca OS să alunece impredictibil, scăpând aleatoriu disciplinei metrice. Toate astea au însă relevanță în raport cu volumul temporal, atunci când unul sau altul dintre straturi capătă valori extensive sau compresive semnificative. Aceasta
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
finit (sau ar fi fost complet silențioasă în restul traiectului de zbor infinit). Termenul fracției energiei ține seama de directivitatea longitudinală pronunțată a zgomotului aeronavei și de unghiul subîntins de segment la poziția observatorului. Deși procesele care stau la baza direcționalității sunt foarte complexe, contururile rezultate sunt, conform studiilor efectuate, destul de insensibile la caracteristicile direcționale precise presupuse. Expresia Δ_F de mai jos se bazează pe un model de radiație acustică dipol de 90 de grade de puterea a patra. Se
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
ce nu au trecut încă pragul și care cu trecerea timpului, și în circumstanțe adecvate, se vor ridica în lumina conștiinței”. În raport cu conținuturile inconștientului, cele ale conștiinței reprezintă achiziții tîrzii în istoria speciei umane. Acestea se definesc prin precizie și direcționalitate, asigurînd omogenitatea proceselor psihice. Există însă grade diferite ale funcționarii acestor conținuturi, în funcție de indivizi. Bunăoară, daca structurile conștiinței sînt necesare pentru conservarea și extinderea civilizației, fiind încărcate cu o misie socială, totodată, în cazul spiritelor creatoare ele sînt slăbite. Mai
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
1797 și 1799, în cadrul cărora a pus în evidență modele formate din benzi întunecate și luminoase (modele de interferență sau difracție) și care apar atunci când lumina traversează două aperturi adiacente. A susținut că lumina este polarizată, ceea ce sugerează o anumită direcționalitate a componentelor de undă. În 1865, James Clerk Maxwell a elaborat teoria electromagnetismului, care concluziona că lumina conține vectori electrici și magnetici, care oscilează în planuri perpendiculare - o undă electromagnetică [7, 8] (demonstrată experimental de Heinrich Hertz în 1886). În
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ablației laser, aferente marcării pentru trasabilitate Ablația laser implică un set complex de fenomene, de la interacțiunea dintre radiația laser și materialul Țintă, la absorbția fasciculului laser în cadrul plumei de ablație, respectiv la procese hidrodinamice și electrice aferente plasmei în expansiune. Direcționalitatea, viteza și alți câțiva parametri referitori la pluma de plasmă expulzată sunt de interes în cercetare, pentru zonele mai depărtate de Ținta procesată. Prin urmare, studierea dinamicii plumelor de plasmă de ablație obținută via laseri pulsați prezintă interes pentru rafinarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
particule încărcate, obținute prin ablație laser. Ablația laser implică un set complex de fenomene, de la interacțiunea dintre radiația laser și materialul Țintă, la absorbția fasciculului laser în cadrul plumei de ablație, respectiv la procese hidrodinamice și electrice aferente plasmei în expansiune. Direcționalitatea, viteza și alți câțiva parametri referitori la pluma de plasmă expulzată sunt de interes în cercetare, pentru zonele mai depărtate de Ținta procesată. Prin urmare, studierea dinamicii plumelor de plasmă de ablație obținută via laseri pulsați prezintă interes pentru rafinarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de formă circulară solidificate apoi cu suprapuneri parțiale ale materialului topit. Fig. 5.6 oferă evidențierea clară a caracteristicii de material topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a caracteristicii pulsatorii a fasciculului. Se constată că inscripționarea prezintă o bună direcționalitate și tendința de copiere exactă a suprafeței aerofoliei. La expunerea pentru inscripționare în fascicul laser a paletelor, factorul ce poate diferenția calitativ între ele aceste suprafețe, este factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de material topit. Materialul topit circular a solidificat apoi cu suprapuneri parțiale zonelor topite. Fig. 5.17 evidențiază clar caracteristica de material topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a caracteristicii pulsatorie a fasciculului. Se observă inscripționarea cu o bună direcționalitate și copierea exactă a suprafeței aerofoliei. La expunerea pentru inscripționare în fascicul laser a paletelor, factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior (conform Fig. 5.9) are o valoare Rk = 2µm pentru o valoare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Topiri locale și de formă circulară au solidificat apoi cu suprapuneri parțiale ale materialului topit. În Fig. 5.30 se evidențiază caracteristica de material topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a efectului pulsatoriu al fasciculului. Marcajul prezintă o bună direcționalitate și copierea exactă a suprafeței aerofoliei. Fig. 5.30. Caracteristica de material topit în fascicul laser pulsatoriu. Mărire X 400 La inscripționarea în fascicul laser a paletelor, factorul de rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
adâncime a marcajului. Mărire X 20.000 160 În cazul de supra-inscripționare, pentru care imaginile au fost obținute după trecerea de două ori a fasciculului și încercarea de suprapunere cât mai exactă a celor două treceri, se constată o anumită direcționalitate pe orizontală în solidificarea aliajului de pe pereții zonei ce a fost re expusă (dublu expusă) fasciculului femtolaser. Fig. 5.75. Imaginea zonei cu dublă expunere la trecerea fasciculului femtolaser. Mărire X 2.000 Fig. 5.76. Imaginea zonei cu dublă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cauzale formulate în ipoteză. Începe cu un model imaginar de proiect de cercetare cauzală care pune accentul pe deciziile mai importante cu care se confruntă cercetătorul când își stabilește design-ul proiectului. Apoi este definită cauzalitatea în funcție de patru elemente - covariație, direcționalitate, non-falsitate (non-spuriouness) și plauzibilitate. Cursul discută mai apoi modurile de identificare a populației studiate și a trăsăturilor relevante pentru studiu ale acesteia, precum și modurile de codificare și sortare a observațiilor. În final, cursul prezintă modelul cauzal liniar bivariat, specificat prin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
empirice. Pentru a se putea face inferențe valide trebuie stabilite anumite standarde care să separe afirmațiile care pot, de cele care nu pot fi susținute. În opinia mea, inferența cauzală reușită presupune acceptarea a patru aserțiuni coordonate referitoare la: covariație, direcționalitate, raportare non-aparentă și plauzibilitate. În primul rând, trebuie să existe un tipar de covariație între variabilele X și Y. Trebuie să observăm că cele două variabile apar împreună, sunt conjugate în mod constant. Mai mult, relația trebuie să prezinte și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
supoziția că starea Y este produsă de către starea X și nu invers (vom discuta mai târziu problema unei posibile cauzalității reciproce). Este, așadar, esențial ca cercetătorul să facă distincția clară între variabila dependentă și cea independentă, pentru a putea susține direcționalitatea cauzală. Variabila independentă variază, în funcție de specificările modelului respectiv, fără limitări, în timp ce variabila dependentă, conform ipotezei, variază în funcție de fluctuațiile variabilei independente. Direcția, după cum am definit-o, este un concept logic ce prevede ca variabila independentă să o preceadă pe cea dependentă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în X, dar nu și invers. Totuși, capacitatea noastră de a observa temporalitatea depinde de posibilitățile noastre de măsurare și de datele disponibile. Mai mult, în majoritatea deciziilor umane nu există spațiu identificabil între impuls și acțiune. În afirmațiile cauzale, direcționalitatea trebuie să stabilească o asimetrie conceptuală clară între variabila independentă și cea dependentă, ceea ce se va reflecta uneori, dar nu întotdeauna, în succesiunea lor temporală observată. Astfel, în condițiile unui tipar de covariație regulată, direcționalitatea este aceea care ne permite
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și acțiune. În afirmațiile cauzale, direcționalitatea trebuie să stabilească o asimetrie conceptuală clară între variabila independentă și cea dependentă, ceea ce se va reflecta uneori, dar nu întotdeauna, în succesiunea lor temporală observată. Astfel, în condițiile unui tipar de covariație regulată, direcționalitatea este aceea care ne permite să susținem, de exemplu, că foametea este cauza migrării înspre alte ținuturi, sau că o mai mare interacțiune socială într-un stat este cauza unor tensiuni etnice reduse. Totuși, covariația direcționată nu este suficientă spre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai există alte variabile confundabile adiționale neexaminate care să influențeze rezultatele. Fără o astfel de decizie simplificatoare volumul de conexiuni cauzale potențiale din lume ne-ar paraliza practic orice efort. Cauzalitatea, din punctul de vedere al modelării cauzale, presupune covariație, direcționalitate și raportare non-aparentă. Aceste trei aspecte sunt deschise, într-o oarecare măsură, observărilor empirice, pe când aspectul de impunere, element intrinsec al teoriei cauzale, nu este. În plus, mai există o altă trăsătură esențială a afirmației cauzale care, de obicei, nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
vom avea o relație negativă cu panta mai abruptă) în măsura în care, atunci când X deviază mai mult de la media sa, Y deviază chiar mai mult de la media sa, în direcție opusă. Numitorul comun pentru calcularea coeficientului de pantă ține cont și de direcționalitatea cauzală. Potrivit modelului nostru, se presupune că variația lui X produce variația lui Y. Astfel, numitorul este suma variației lui X (Xi - X), ridicat la pătrat, pentru ca rezultatul final să nu fie zero. În regresie, coeficientul de pantă (b) este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Endogenism schimbarea este naturală; este "depozitată" în interiorul sistemului, în însăși natura lui (la Comte e vorba de tendințele minții, la Spencer de proprietățile naturale, ereditare). g) Diferențiere principiul care stă la baza evoluției este diferențierea (diviziunea muncii la Durkheim). h) Direcționalitate schimbarea este uniliniară, se face de la forme primitive la forme dezvoltate, de la simplu la complex, de la omogen la eterogen. Ea nu este întâmplătoare sau ciclică, ci progresivă. i) Adaptabilitate schimbarea e acompaniată de o mai bună adaptare a sistemului la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fiind menite să asigure progresul și socializarea în cadrul diferitelor conduite (prin faptul că sunt capabile să tulbure echilibrul interior de moment și să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe ideea de direcționalitate. Deci încearcă să acorde o importanță egală, în edificarea personalității, predispozițiilor ereditare, influențelor suferite de-a lungul evoluției ontogenetice, și contextului psihosocial prezent, A.H. Murray leagă și el fenomenul de frustrație, în primul rând, de conflictele intrapersonale, de jocul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unele dintre primele încercări din literatura de specialitate autohtonă de a analiza, prin apelul la instrumente bazate pe cea mai influentă paradigmă actuală din știința politică - teoria alegerii raționale - aspecte ale fenomenelor politice din România. Termeni precum votant median, proximitate, direcționalitate, putere de veto, partid cartel - pentru a da doar câteva exemple -, deși esențiali pentru cercetarea științifică a fenomenelor politice, nu se numără printre conceptele cele mai utilizate de către cei care susțin azi că practică știința politică în România. Nu ne
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
lingvistică a percepției (vezi exemplul I can see you from where I am standing "Te văd de unde m-am așezat"). Această trăsătură se poate explica prin mișcarea imperceptibilă a undelor sonore / luminoase implicate în percepție. Talmy (2000: 115-116) susține că direcționalitatea percepției vizuale este unul dintre cazurile de conceptualizare a evenimentelor "(aparent) statice", care nu implică în sens vizibil mișcarea, în parametri dinamici. Cele mai răspândite contexte de "mișcare fictivă" sunt denumite de Talmy "coextension paths" și acoperă situațiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că indivizii văd, în mod inerent, evenimentele vieții ca fiind legate între ele într-o formă sau alta, deoarece, în ultimă instanță, acesta e modul în care viața cuiva pare semnificativă. Aceasta se traduce printr-un sentiment de secvențialitate și direcționalitate care transpare din povestirea cuiva (Gergen, Gergen, 1984). Povestirea trebuie să aibă sens ca text de sine stătător, atât pentru cititori, cât și pentru cei care au creat-o. Referitor la ceea ce considerăm a fi consecvența externă, în care ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
focalizate de Maisie] și interpretarea lor de către cititorul adult”. Dar procedeul focalizării poate oscila între două sau mai multe poziții, cum este cazul romanului lui Faulkner, Zgomotul și Furia. Accentul pe focalizare provine din aceea că ea subliniază dubla direcționalitate a narațiunii: faptul că focalizarea aparte pe un anumit obiect dezvăluie acel obiect, dar trebuie în același timp să dezvăluie (sau să încerce să nu dezvăluie) perspectiva și ideologia sub care se vede acel obiect. În plus, această focalizare revelatorie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]