65 matches
-
continuare, îmi aparțin). Nici legenda lui Dragoș nu e tratată cu prea mult respect frățesc: "ci numai daca din păstori își fac moldovenii începătura, poate le zilce neștine măcară și glumind (iară nu cu adevăr) că can dintr-aceia sînt. Dirept că păstorii necuvîntătoarelor dobitoace, de nu toți sînt furi, iară gazde de furi tot sînt, iproci". Fragmentul clatină dintr-o lovitură două mituri naționale: cel al armoniei dintre provinciile istorice și cel al modelului păstoresc (patriarhal, nobil, eroic). Dacă acest
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
din urmă, îmbracă acest tip de vers, care dobîndise deja reputație europeană. „Cînd va veni mare valea de plînsoare, Cînd Domnul va face giudeț și strînsoare, Cînd va-mpărțî Domnul dar și bunătate, Cînd va da certare celor cu păcate, Atunce direpții tîlniș bun vor face Între lucori svinte de îngeri cupace.[...] Atunci, Doamne Svinte, să mi-auz de rugă Și să nu mă lepez, a Ta mișea slugă. Ce-aipus cu Iiacov giurămînt de pace, Și cu noi creștinii milă îț vei
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
întemeiată pe bunătatea lui, s-așterne la pământ în nevoi mari și cerșește scăpare" (M. Eminescu, Opere, vol. X, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1989, p. 78). "Cum suntem vrednici a lua facerile tale de bine? Că Tu ești dirept, noi nedirepți; Tu iubești, noi vrăjmășuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
nedirepți; Tu iubești, noi vrăjmășuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar ... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stăpâne!" Redactorul ziarului recunoaște la finalul citării sale: "Rar ni s-a
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar ... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stăpâne!" Redactorul ziarului recunoaște la finalul citării sale: "Rar ni s-a întâmplat să vedem șiruri scrise cu atâta cunoștință
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
aleg între Ion Iliescu și Vadim Tudor. Unchiu Culiță s-a gandit câteva clipe, încruntat, înainte să-mi spună: - Băă, pe de-o parte, ar fi mai bun Vadim. Pe de altă parte, tot Iliescu-i mai bun. Da pe dirept, nu-i bun niciunu, măi ducă-să dracu. Cu oricare votezi, pe javrele helea cu pticioare lungi tot trăbă să le țână careva. - Mie nu mi-i de-a râde! m-am posomorit. - Băă, io dzâc ase: Să le deie Dumniedzău
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
Totdeuna, mă, Petrișor, îi mai sigur să fleci capu și să rupți oasăle. Că Pamântu-i a lu hai de-omoară și rup și taie și spândzură. Dumnedzău, can o făcut Lumea, o făcut doauă, să fie Hâia Lume păntru hai dirept și buni. Păntru ce credz ca să tâmpla ce s-o tâmplat cu oaia ahasta și cu șerpele? Ca să ne cearnă că pe ce lume ni-o fi locu. - Da și-n Biblie zace să omori șerpele! - Ai cetit tu ca să
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
cu rom, fără măcar să-l întreb de ce nu a trimis mioara prin Tușa Anuța. Așteptăm să-mi plătească, să plece ca să nu-l mai văd. A chicotit, încurcat: - Banii... banii ți i-oi da io-nt-o dzî, c-acu am tunat dirept din Muncel, n-am la minie, dzâsăi să mă bag numa să-ț dzâc ce s-o putut tâmpla... - La revedere! Am trecut în depozitul din spate. Nu am crezut nimic din ce mi-a povestit. Eram convins că îi
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
trăi lumea. Dar cine-o ști povestea me S-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată, La doauă-tri săptămâni o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi lua de mână direapta Și l-oi duce pe cai direpte, Pe punt direpte Și l-oi duce-n Răi, Unie-s mesă-ntinsă Și făclii aprinsă, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Da cine-o șci-o și n-o dzâce-o În dzî o dată
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
me S-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată, La doauă-tri săptămâni o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi lua de mână direapta Și l-oi duce pe cai direpte, Pe punt direpte Și l-oi duce-n Răi, Unie-s mesă-ntinsă Și făclii aprinsă, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Da cine-o șci-o și n-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată, La doauă-tri săptămâni o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi lua de mână direapta Și l-oi duce pe cai direpte, Pe punt direpte Și l-oi duce-n Răi, Unie-s mesă-ntinsă Și făclii aprinsă, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Da cine-o șci-o și n-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată , La doauă-tri săptămâni
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
strădania Bisericii de a-l inocula. Dincolo de tejgheaua-hotar, Tușa Anuța zâmbea. Poate pentru că mă vedea fericit precum un copil, poate pentru că își visase mama. Zâmbetul ei crease o punte peste prăpastia care despărțea lumea noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
-l inocula. Dincolo de tejgheaua-hotar, Tușa Anuța zâmbea. Poate pentru că mă vedea fericit precum un copil, poate pentru că își visase mama. Zâmbetul ei crease o punte peste prăpastia care despărțea lumea noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa încrunta, brusc, din sprâncene
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
descis. Ferica, Doamne, ferica, De cine-o ști Rugăciunea Sfintei Vineri S-o dzâce-o Joi sară de doauă ori, Vineri dimineață de tri ori: L-oi scoate din măgura, Din păcura Și l-oi duce la poarta Raiului, De-a direapta Tatălui. Acolo-și va petrece viața-n veci. Acesta este creștinismul strămoșilor mei. Pentru ei, moartea e spre Viața; sacrificiul Mântuitorului e pentru fertilitate, pentru perpetuarea vieții pe Pământ. Răstignirea, „chinul și-amarul”, e un spin în care florile se
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
se află și români pre alocurea, încă lege ungurească țin...Unguri nu țin tot o lege, ci în patru sau cinci legi suntu împărechiați, că unora le zic calvini, altora lotori, altora calandoș, ce se chiiamă pre limba lor lege direaptă, alții-i chiiamă verăș ianoș, care credeau în Ion Botezătorul, iară de Hristos nimica nu se atingu, alții chiiamă sombotași. Care credu legea jidovească, alții-i chiiamă papistași, carii cred până în jumătate legea grecească. Rumânii. Câți se află lăcuitori la
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
Tăcere, vine Vodă... Adusu-mi-am aminte de proorocul ce strigă: "Eu sânt țărână și cenușă", și iarăși m-am uitat în mormânturi și am văzut oase goale și am zis: "Oare cine este împăratul SAU ostașul sau bogatul sau direptul sau păcătosul? Ci odihnește-l, Doamne, cu direpții pe robul tău. [SCENA] II LĂPUȘNEANU (intră învălit în mantie de purpură) (pentru sine) De se-ntîmplă ceva-n țară și cumplit și făr' de lege Cine poate fi de vină? Lăpușneanu, se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
proorocul ce strigă: "Eu sânt țărână și cenușă", și iarăși m-am uitat în mormânturi și am văzut oase goale și am zis: "Oare cine este împăratul SAU ostașul sau bogatul sau direptul sau păcătosul? Ci odihnește-l, Doamne, cu direpții pe robul tău. [SCENA] II LĂPUȘNEANU (intră învălit în mantie de purpură) (pentru sine) De se-ntîmplă ceva-n țară și cumplit și făr' de lege Cine poate fi de vină? Lăpușneanu, se-nțelege... Bună vreme, boieri! [BOIERII] Bună să fie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
GLAS DE PREOT] Adusu-mi-am aminte de proorocul ce strigă: "Eu sânt țărână și cenușă'', și iarăși m-am uitat în mormânturi și am văzut oase goale și am zis: "Oare cine este împăratul sau ostașul sau bogatul sau direptul sau păcătosul; ci odihnește-l Doamne cu drepții pe robul tău". [SCENA] II L[ĂPUȘNEANU] (pentru sine) De se-ntîmplă-n astă țară vreo mare fărdelege Cine poate fi de vină? Lăpușneanu, se-nțelege! (tare, rîzînd) {EminescuOpVIII 218} Bună vreme, bună vreme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
15). Ulterior, ideea va fi vehiculată de diverse interpretări mistico-alegorice medievale (22) și de texte bisericești, inclusiv de un „Molitvelnic, izvodit din slovenie pre limba rumâniască”, tipărit în 1689 : „Doamne dumnezeu, atoatețiitoriule ! tu arătași corabia în chipul besearecii, între [= către] direptul și ugodnicul [= supusul] tău Noe” (16, p. 286). în Biblie, arca lui Noe este desemnată prin cuvântul ebraic tebah = „ladă, cutie”. În limba latină, el a fost tradus prin arca („ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tată, oare nu un singur Dumnezeu ne-a creat?” - se referă la Dumnezeu că creator al poporului israelit și deci se încadrează mai degrabă la 3.1.16. 3.1.11. Drept, Judecător 3.1.11.1. Țaddq: „șCelț dirept” (SC); „șCelț drept” (Blaj, BVA, G-R, BS, C); díkaios (LXX); „iustus” (Vg); „Justice” (Dt 32,4), „juste” (BJ); „just” (RSV). În majoritatea contextelor este atribut sau predicat: Hațțór tamm pa‘alÄ k kol der"k"yw mišep"” ’Pl ’emón
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
der"k"yw we-ƒ"s: be-kol mă‘aœ"yw: „Drept este Domnul în toate căile sale și bun în toate lucrările sale.” (G-R) Semnificații de bază: drept în a judeca și a răsplăți. 3.1.11.2. Y"š"r: „dirept” (SC); „drept”,”cuvios” (Dt 32,4), (Blaj); „drept”, „sfânt” (Dt 32,4); „drept”, „adevărat” (Dt 32,4) (G-R și C); „drept”, „curat” (Dt 32,4) (BS); euthes, hósios (Dt 32,4b) (LXX); „rectus” (Vg); „droit” (Ps 92,16), „droiture” (Ps
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
kaì kalo¤ntos tà mg ónta hÄs ónta: „în fața s...ț lui Dumnezeu, care înviază pe cei morți și cheamă la ființă cele ce încă nu sunt.” (G-R) 3.2.1.8. Drept, Judecător 3.2.1.8.1. díkaios: „dirept” (SC); „drept” (celelalte traduceri românești); „iustus” (Vg); „juste” (BJ); „righteous” (În 17,25), „just” (În 1,9) (RSV). Septuaginta traduce astfel ebraicul țaddq. Despre Dumnezeu, este folosit o dată că epitet, în În 17,25, unde Isus i se adresează
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1,23; cf. Is 7, 14 -‘Imm"nó ’Pl): Emanuil (toate traducerile românești). Numele ebraic scris grecește este explicat: el descrie misterul Întrupării, prin care Dumnezeu a venit să locuiască printre oameni. 3.2.2.7.3. ho díkaios: „Cel Dirept” (SC); „Cel Drept” (Blaj, BVA, G-R, BS); „Cel Neprihănit” (C); „Iustus” (Vg); „le Juste” (BJ); „the Righteous One” (RSV). - În Fp 3,14, Petru vorbește despre Isus numindu-l ho hágios kaì ho díkaios: „Cel Sfânt și Drept.” - Ștefan, în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
XXXI, 1994, p. 45-46. • Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, București, 1977, p. 85-86 și pl. XXV, 6. • Dumitru Năstase, op. cit., p. 48. • Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1973, p. 373. Lupu este „prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință (...)“34. De altfel, în predoslovia semnată de traducătorul lucrării, „den scrisoare grecească pre limbă românească, ca să poată înțeleage toți“, Eustratie logofătul, reține atenția necesitatea pravilei în acel timp: „(...) cum nu poate nime a lăcui în ceastă lume fără
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al intervalului de timp asupra căruia insistăm, (Iași, 1681), Dosoftei elogiază pe domni mai ales pentru contribuția lor la păstrarea „necorcită“ a credinței și pentru construirea de biserici. Începe astfel: „Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință / De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, / Pravoslavnica lege ferind necorcită, / Și-n ceri Hristos le cruță viața fericită“. Tema elitelor în spațiul românesc comportă unele dificultăți de abordare, întrucât nu se poate vorbi de o diferențiere clară a acestora. Vorbim de o elită politică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]