15 matches
-
această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi, citindu-se că domnia mea am dat și am întărit credinciosului și cinstitului nostru boier, jupan Ianachie postelnic, dreptile lui ocine și cumpărături, din dreptele lui direse: satul Stolniceni pe gîrla și satul Scumpia care este în ținutul Iași, care acest sat i-a fost cumpărătura de la Păscălina cheaghina lui Lupul Stoici logofăt și de la fiul lui Ionașcu Stoici, pentru opt sute și cincizeci de ughi de galbeni
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
abia târziu i s-au tipărit o serie de lucrări, iar altele s-au pierdut. Dintr-o perioadă mai veche, 1788-1800, datează Cântecele, însumând poezii originale, laice - inspirate de circumstanțele vieții grănicerești din zonă - și religioase, dar și culegeri prelucrate, „direse”, de folclor: cântece de stea și fragmente din „irozi”, ca și colindul De pustietăți, versificare a unui motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
cu biserica Armenească din Iași. În anafora mitropolitului Moldovei, Gavriil, din 15 iunie 1768, se spune că pricina judecății cu armenii ar fi fost împresurarea locului mănăstirii Dancu prin lărgirea locului „țintirimului” din fața bisericii Armene. Văzând că armenii nu au „direse” pe locul îngrădit, mitropolitul a socotit că e bine ca doi oameni „de credință” din partea mănăstirii Dancu „să arate până unde este locul mănăstirii și să giure.” Egumenul însă „n-au găsit oameni giurători”. A mai socotit mitropolitul că „3
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
stire, Duca vod(ă), văzându că n-a hi poman(ă), au luat aceste moșii și le-au dat la această sv(â)ntă măn(ă)stire ce mai sus scriem...Ce Duca vod(ă) n-au apucat a faci dires călug(ă)rilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco vod(ă)”. Din tot ce am spus până aici, lucrurile ar părea clare. Să mai adăugăm că la 1 august 1672 Păun vameșul, făcându-și diata
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cucuruz porumb cupă măsură mai mare de ½ și mai mare de 1 litru curcui(a) -a se face că doarme D dărabă o bucată mai zdravănă dâlman movilă mică de pământ descotorosit desfăcut dibuit găsit, dat de urmă diplă vioară dires reparat divan tejghea de tâmplărie dreve borhot drigană bivoliță drot sârmă durdue tună, face larmă du-te n hoheri înjurătură amicală F fălci maxilare fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ci i se va alege mai deaproape nerușuit niciodănâoară În veac. Iar hotarul acelei giumătăți din sat să-i fie tot hotarul giumătate iar din spre alte hotare după vechiul hotar, pe unde din veac a umblat. CÎt despre privilegiile (diresele) moșilor lor Oană Popșa și Moișa Flilosoful ce le-au avut ei de la moșul nostru de la Alexandru Voievod, pe acel sat, să stee la mîna lui Sima Gureș. Iar la aceasta este credința Domniei noastre mai sus scrisă Noi Ștefan
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Poetul retrăiește cu groază, din perspectiva nou-născutului, clipa tragică a venirii pe lume. Ruperea amniosului este prima dintr-un nesfârșit șir de tragedii care marchează destinul fiecărui om: "Le Juge était colčre,/ je ne pouvais entendre/ l'orage de ses dires:/ dans mon cocon heureux,/ je nageais, insouciant/ des foudres qui léchaient/ ma monade invincibile./ Puis un coup de maillet/ arręta la sentence./ Tout mon cosmos vibra,/ se fęla, se brisa.// Ensuite je fus banni - / larme - au sein du monde". (Amnios
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
tot venitul, am dat părintelui și rugătoriului nostru Episcopului de Huș(iă ca să ia de a zăce(a) din vin, și din pâ(iăne, și din tot venitul acelui sat a Broștenilor și acei bucăți de hotar precum spun și diresele Episcopiei. Iar păharnicul al 2, să n-aibă nici o triabă acolo la moșia Episcopiei, nici să zăciuiască din viile ce vor fi pe hotarul satului aceluia, precum le spun și ispisoacile în semne prinpregiur, care au hotărât boerinul ce mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din tot venitul, am dat părintelui și rugătoriului nostru Episcopului de Huș(iă ca să ia de-a zăce din vin, și din pâ(iăne, și din tot venitul acelui sat a Broștenilor și acei bucăți de hotar, precum spun și diresele Episcopiei, iar păharnicul al 2 să n-aibă nici o triabă acolo la moșia Episcopiei, nici să zăciuiască din viile ce vor fi pe hotarul satului aceluia, precum le spun și ispisoacele în semne prinpregiur, carele au hotărât boeriul ce mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lipsă din tot venitul am dat părintelui și rugătoriul nostru Episcopului de Huși, ca să ia de a zăce din vin și din pâ(iăne și din tot venitul acelui sat a Broștenilor și acei bucăți de hotar precum spun și diresele Episcopiei, iară paharnicul al 2, să n-aibă nici o triab(ă) acol(oă la moșia Episcopiei, nici s-o zăciuiască din viile ce vor fi pre hotarul satului acelu, precum le spun și ispisoacele însemne prin pregiur, carele au hotărât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Dumitrașco Vod(ă) părintelui și rugătoriului nostru Sofronie, Episcopul de Huș(i), ca să ia de a zăce din vin, și din pâ(i)ne, și din tot venitul acelui sat a Broștenilor și acei bucăț(i) de loc cum spun diresele Episcopi(eăi, iară paharnicul al 2 să n-aibă nici o triabă acolo la moșia Episcopiei, nici să ză(ci)uiască din viile ce vor fi pre hotarul satului, aceea cum le spun diresele în semne și precum s-au hotărât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acei bucăț(i) de loc cum spun diresele Episcopi(eăi, iară paharnicul al 2 să n-aibă nici o triabă acolo la moșia Episcopiei, nici să ză(ci)uiască din viile ce vor fi pre hotarul satului, aceea cum le spun diresele în semne și precum s-au hotărât de la Vasilie Vod(ăă cu acel boiariu ce mai sus scriem, Toma marele vornic, drept aceia ca să-i fie și de la domnie me(aă Sfintei Episcopii tot locul și cu acele venituri ce
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sinucis administrându-și o supradoză de morfină ; vezi 270, pp. 154-155). în acea epocă - cum ne asigură un manuscris din 1766 (mss. BAR nr. 3083) -, preparate opiacee (de tipul teriacei) se importau și se găseau la „apatică”, „gata făcute și direse ori pentru ce feliu”. Ele erau lăudate că aduc „vărtoasă sănătate”, că vindecă „Melahonia” [sic !] și „fantazia sau turburarea gândurilor”, dar și că „ascuțesc și lămuresc mintea omului” (197). Un alt manuscris din epocă (1776) conține indicații de folosire pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să împartă banii cum or vre”. Asta s-a întâmplat după ce la 27 mai 1739 Grigorie Ghica voievod scria: „Care case cu pivniță ce au fost ale Ilenii (fata Lupei și a lui Neculai) așa s-au aflat scriind, la diresele mănăstirii, că sunt între casele lui Andronic și între casa Despei, dar egumenul Cetățuei nu și-au căutat locul său unde arată dresele, ci să acolisiia de această casă cu pivniță din Capul Uliții Rusești”. Bătrânul clătina din cap, ca și cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
constitue l'un des traits stylistiques qui relèvent du rythme typographique, ayant une fonction créative, expressive ou décorative. À notre sens, le discours poétique de Blaga devrait être transposé en français en gardant, si possible, son étrangeté, c'est à dires șes particularités stylistiques, même au niveau visuel du signifiant. En ce qui concerne l'emploi des majuscules au début des vers, îl s'agit à nouveau d'un travail d'adaptation aux rigueurs du français, mais qui n'affecte pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]