260 matches
-
etc., lucruri cu care cu greu nu poți fi de acord. Mircea Cărtărescu nu-și justifică și nici nu-și întărește ideologic atitudinea critică și crezurile sale decît atunci cînd este vorba de vechi activiști comuniști ajunși în postura de diriguitori în postcomunism ai destinului românilor. Cărtărescu este anticomunist și punct. (în O amitire își face sever mea culpa pentru a nu fi ripostat politic în anii '80, ,anii aceia îngrozitori", preocupat fiind doar să-și scrie cărțile. Câți optezeciști au
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
model/ poporului bolnav îi împart gratuit diplome/ de sănătate și lecții de răbdare patriotică// sunt dirijorii unui nou viitor/ încremenit în proiect// nu există niciunde armă nici măcar una biologică/ în stare să extermine/ cuirasații păduchi căzuți din barba lui marx" (Diriguitorii unui nou viitor). Jocul nu o dată grațios al aspectelor vieții patriarhale, acea persiflator-dulceagă reverie a unui trecut localizat și datat alcătuiește fundalul omogen al sarcasticelor șfichiuiri: "din pricina guturaiului contractat/ de maeștrii de vînătoare ai parlamentului/ legea care permite dreptul/ de-
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
mare decât s-ar bănui - constatăm numai discrepanța dintre ceea ce expunea multicolorul album al eternei și fascinantei de muls Românii și ceea ce ochiul străinului cam pretutindeni vedea: peticele murdare ale mizeriei. Dacă vom afirma că mai bine de un deceniu diriguitorii s-au ocupat cu ceea ce le impunea imanența urgenței, propria-le îmbogățire, atunci recunoaștem spontan și herculeanele lor eforturi de a-și înmulți casele, fermele, eleșteiele, pachetele de acțiuni, de a apuca din văzduh miile de miliarde de lei volante
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Caliban rămîne neschimbat în fondul său dizolvant. Înscriindu-se benevol în rîndul "românilor verzi", adică al acelor concetățeni ai noștri în conștiința cărora naționalismul suferă o autodesfigurare caricaturală, neegalată de nici un blam ce i s-ar putea aplica din exterior, diriguitorul, de pînă în 1989, al hebdomadarului rău famat, Luceafărul, răsfrînge în paginile sale fuziunea celor două totalitarisme, de stînga și de dreapta. Altfel spus, fenomenul ce reprezintă, după spusa unui politolog american, "ciuma" actuală a Estului. Ca o expresie a
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
și, cum se întîmplă cu d-na Elena Ștefoi de la Montreal ori cu dl Vasile Popovici de la Marsilia, nici măcar înlocuiți luni bune după rechemare. De obicei se spune că de aceste măsuri greșite ori arbitrare răspunde lipsa de etică a diriguitorilor, preocupați exclusiv de satisfacerea clientelei politice proprii. Cauza e, cu siguranță, reală. Dar nu cred că la ea se reduce totul. E la mijloc și un flagrant neprofesionalism. Cot la cot cu incompetenții ingineri și muncitori de la Șantierul Naval din
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
cunoștea cu precizie, însă convențional i se spunea Securitate. Semnai de primire, când și când reveneai, pentru retușuri. Cunoscut al casei, intrai într-o lume ce furnizase o faimoasă replică personajului caragialian Tipătescu. Necruțătoare cu adversarii, pe care, după poftele diriguitorilor, aci îi extermina, aci îi marginaliza, de o manieră lucie, Securitatea era, în schimb, o mamă exemplară pentru cei care, încă din pruncie, îi supseseră cu lăcomie mamelele, precum și o gazdă înțelegătoare cu mai târzii sosiți în primitoarele ei saloane
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
este cenzurată, poate deveni înșelătoare, adică manipulatoare. În același timp, părea cam prea sigur pe el, nu avea îndoieli, am putea zice, părea/pare încrezut. Pe atunci, dacă ne amintim corect, caii de bătaie ai criticii și ai indignării erau diriguitorii fotbalului românesc, faimoșii ”Nașul” și Mitică Dragomir ce urma să fie mai bine cunoscut sub porecla ”Oracolul din Bălcești”. În ultima vreme, angajat în trustul media patronat de Dan Voiculescu, are o evoluție de jurnalist de investigare care, de la un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
simbolică! Și editurile, cele mai multe, procedează la fel. Există istorici literari cunoscuți și apreciați, cu o activitate de 40-50 de ani, autori de fundamentale cărți critice, care așteaptă cu lunile, ca să nu mai spun cu anii, pentru câteva milioane. Să reamintim diriguitorilor noștri culturali că Perpessicius, cu drepturile încasate pe volumul I din ediția critică Eminescu (în 1939) și-a cumpărat o casă! Azi, în cel mai bun caz, el ar primi o sumă care să-i acopere întreținerea pe câteva luni
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
de un climat democratic, ca de apă și de aer?), este de-a examina fenomenul și de-a trage concluziile trebuitoare unei redresări. Din fericire, există confrați ce răspund acestui comandament al momentului. Unul dintre ei este poetul Vasile Dan, diriguitorul revistei "Arca" din Arad, ale cărui comentarii întrunite în volumul Proza zilei ne-au prilejuit însemnările de față.Dl Vasile Dan își pune un șir de întrebări pe care le resimțim ca fiind ale noastre, ale tuturor. întrebări frecvent retorice
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
dl. Băsescu ne trezim președinte cu cine știe ce harap vorbind românește prin vocale. Iată un argument decisiv care ne va determina să parcurgem cele cinci decenii până la edificarea cea luminoasă, căci deplină, cu decentă răbdare, credință în duhul neamului și înțelepciunea diriguitorilor. Drept care vom ține regim, ca să nu ne scurtăm sorocul, culcându-ne devreme, ca să nu ne mai răscolească patimile dl. Cristian Tudor Popescu și plinuțul său scutier, la televizor. Ne vom menaja, evitând discuțiile în contradictoriu, emoțiile privind intrarea României în
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
o prezență discretă și agreabilă în contextul unui spectacol într-adevăr de înaltă ținută artistică. Și, dacă tot suntem la "momentul" folclor: atât pe mine cât și pe prietenul Haralampy, ne-a impresionat în ultima vreme și profesionalismul cu care diriguitorii canalului de televiziune Etno și realizatorii majorității emisiunilor muzicale ale acestuia, au reușit să transforme postul respectiv într-un fermecător ghiveci. Haralampy, care este un sentimental, zice: -Bravo lor! Uite-uite, cumetre! Vezi ce fain înoată în ghiveci o mulțime de
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
romanescul similar lumii reale, cu reducționismele publicisticii. V. Duda este un prozator realist, pentru care societatea socialistă există și trebuie avută în vedere. Dar, din păcate, scriitorul o face și el, ca numeroși alții, prin schemele de gândire ideologică ale diriguitorilor ei. Eroarea este aceea de a vedea în lumea comunistă o lume a forțelor în echilibru, o lume bună, într-un progresiv meliorism. Autorități literare, ca aceea a lui G. Călinescu, au aderat la această mistificare sociologică, atrăgând nu puțini
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
creștere a suprafeței clădirilor sale, terminată în 1897, grație unor subsidii ale prietenilor săi din medii foarte diferite. Și tot atunci au fost inaugurate conferințele pe teme muzicale, literare sau științifice, ceea ce denota, odată mai mult, reușita eforturilor depuse de diriguitorii Liedertafel-ului pentru a face cât mai bine cunoscută cultura germană. Perioada Primului Război Mondial a fost un răstimp dificil pentru fundație, cu localul sechestrat și amenințată la un moment dat cu desființarea, dar salvată până la urmă de insistențele profesorului dr. Adolf Frank
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
drept că, atât eseul lui Dumitru Micu, cât și cel al lui Emil Condurachi au mante... encomiastice. AAAr trebui "amendată" replica lui Miron Constantinescu la recenzia lui Dumitru Micu. Sub un titlu aparent neutru și inofensiv (Considerații metodice și istorice) diriguitorul comunist impunea aplicarea obligatorie a marxismului tuturor creațiilor literare și filosofice. începând cu 16 iulie 1970 (data apariției articolului lui Miron Constantinescu) s-a interzis în România pe o perioadă de doi ani publicarea oricărui articol de și despre Eliade
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
l-ai destinat exterminării - dacă nu consumului! - e un procedeu vechi de când lumea. Cu incontestabile performanțe a ilustrat războaie religioase pustiitoare, ca și răfuieli fără istorie. Pentru a fi asasinat șase milioane de evrei, nazismul a fost condamnat, criminalii săi diriguitori suiți în spânzurători. Pentru crime de egală - dacă nu și mai teribilă anvergură - comunismul merita un tratament identic. Părtaș la câștigarea celui de al doilea război mondial, Stalin nu a sfârșit înfășurat într-un covor dat cu gaz și incendiat
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
trasat conturul agresiv. Nu uităm că pe atunci un cap de acuzare zdrobitor împotriva lui Lucrețiu Pătrășcanu, întîi căpetenie apoi victimă a inchiziției roșii, a fost declarația sa cum că se vrea mai întîi român și abia apoi comunist. Aversiunea diriguitorilor ideologici a fost însă mai puternică decît prescripția doctrinară. Doamna Cioculescu dă la lumină un set de scrisori ale marelui gînditor dintre care una, adresată lui Bucur Țincu, conține propoziții explicative în chestiune. Cioran îi mărturisește prietenului său gîndurile-sentimente retrospective
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
se înregistrase lansarea folcloristului Breazul, prin recomandările făcute noii reviste de folclor, de notare a melodiilor populare, pentru a „oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul sufletului românesc”<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. G. - Relativ la muzica populară românească Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Muzica, București, An II, nr. 1, noiembrie 1919, pp. 11 - 14; Republicat cu titlul: Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Isvorașul, Bistrița - Mehedinți, An I, nr. 9, 10. 11 și 12, septembrie 1919 - decembrie 1920, pp. 12 - 13
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul sufletului românesc”<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. G. - Relativ la muzica populară românească Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Muzica, București, An II, nr. 1, noiembrie 1919, pp. 11 - 14; Republicat cu titlul: Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în: Isvorașul, Bistrița - Mehedinți, An I, nr. 9, 10. 11 și 12, septembrie 1919 - decembrie 1920, pp. 12 - 13; footnote> . Tânărul profesor semnalase faptul că muzica populară „culeasă și scrisă până acum (...) nu confirmă sau aduce vreo dovadă
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
vestea, astfel că vor cânta și în alte localități. Iar de cum a debutat și cunoscutul festival „Cântarea României“, vor participa la toate edițiile, culegând lauri după lauri. Din această perioadă de cultură ideologică, Tomislav ține și acuma minte faptul că diriguitorii diferitelor faze ale festivalului impuneau un anumit timp de evoluare, dar și traducerea textelor. Și cum din repertoriul cenăzenilor nu lipsea melodia „Četiri konja debela“, s-a impus traducerea. Cuvânt cu cuvânt, nu înseamnă altceva decât „Patru cai grași“, titlu
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
atrăgea în acel moment... Am fost la curent, desigur, în anii următori, cu vertiginoasa ascensiune a tînărului autor ce-mi deșteptase o simpatie admirativa, ajuns nu doar un prozator în vogă, din rîndul saizecistilor, ci și membru în C.C. și diriguitor al principalei noastre reviste de breaslă, România literară. Deși nu-i puteam împărtăși încrederea inițială în acel n.e.p. cultural pe care l-a constituit "liberalizarea" lansată în primii ani de domnie a lui Nicolae Ceaușescu (dictatorul mi-a repugnat din
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
schimbînd pielea literatului disident cu aceea a omului politic la putere, simpatia de care s-au bucurat n-a mai fost aceeași. Chiar și afară, ei continuă să fie priviți mai degrabă ca autori morali ai prăbușirii comunismului decît că diriguitori pragmatici ai edificării capitalismului în Est. De unde se poate trage concluzia că ceea ce se petrece acum în Est îi interesează mult mai puțin pe occidentali decît ce se petrecea în deceniile trecute. Brumă de interes care s-a păstrat nu
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
Cel de la margine), cu lăuntrica acuratețe ("de mii de ori l-am visat cu migala de orfevru/ l-am reinventat încet-încet după mintea mea" - Sînt plin de această moarte a lui), Gabriel Chifu e și o conștiință intelectuală distinsa, ca diriguitor al revistei Ramuri, pe o linie temerar antiprovincială. Fiorul de neliniște al articolelor d-sale ne trimite, de regulă, la teme și atitudini de interes general. Gabriel Chifu, La marginea lui Dumnezeu, Ed. Cartea Românească, 1998, 68 pag., preț nemenționat
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Nefericiții plătitori, palizi la ieșire că în sala de reanimare au, totuși, dar numai în scripte, o identitate precisă: sunt aceia care procura sumele de bani. Banii cu care aleargă, câte unul în automobil, cu care se suie în avion diriguitorii Patriei, cu care se achiziționează lungi covoare roșii - lista este mai lungă decât covoarele în cauză. Unii își hotărăsc singuri salariile și tot singuri și le indexează, cât de cât deasupra scumpirii și nu pare câtuși de puțin curios că
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
brusc pe piață, șurubul se descleșta în artă, se vorbea de liberalizare, termen întotdeauna respins de Autoritate. Pe drept cuvânt de altminteri, căci era nefondat, cum a dovedit-o eșecul introducerii unui comunism cu fata umană. Oficiul de legătură între diriguitori și mase revenea organelor Securității, a cărei principala sarcină, după seriile de "purje" rămăsese aceea că, în toate circumstanțele, conducătorii să fie perfect informați, mult mai amplu decât populația și mereu înaintea ei. Prin învățământ și prin mass-media, fiecărei categorii
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
de VIP-uri care îi împiedică să-și vadă de treabă pentru care sînt plătiți. Strategii poliției Bucureștiului par a fi uitat că eficiența lor nu constă în numărul de grade care le încărca umerii, ci în ceea ce fac ca diriguitori ai polițistului de pe stradă. Primăria, prefectura și poliția sînt, la cap, niște reprezentante ale unei autorități mai direct exercitabile decît aceea a CSAT-ului. Dacă acești reprezentanți nu își fac treaba, e îndoielnic că ghiontii pe care îi primesc din partea
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]