104 matches
-
și pun întrebarea de ce îi acceptă în continuare și le oferă ajutor deși vin și se înmulțesc rapid (pentru că fiecare familie are cel puțin 3 copii). De ce, noi românii, membrii ai Uniunii Europene, suntem tratați în felul acesta? Inferior și discriminant! În fine, după câteva zile de așteptare am primit răspunsul. Negativ din păcate! Așa că și aplicația a doua pentru a primi NINO mi-a fost refuzată. După câteva zile în care am avut o stare destul de deprimată... m-am „îmbărbătat
JURNAL LONDONEZ (7) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340645_a_341974]
-
echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68 - 4 -: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., și Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68 - 4 -: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., și Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
three carnivores, European mink - Mustela lutreola -, Eurasian otter - Lutra lutra - and small-spotted genet - Genetta genetta -, in northern Spain. Animal Biodiversity and Conservation 31.2. pp. 37-43 Parsons S. și Jones G. 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., și Pocora V. 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 211 p. PM - Planul de
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
ar fi anvergura familiilor de produse, gradul de integrare, numărul de segmente de clienți etc., iar în locul suprafeței teritoriului geografic se folosește, de regulă, cifra de afaceri a grupului. Hărțile sunt bidimensionale, variabilele alese fiind, în mod obișnuit, cele mai discriminante prin prisma performanțelor induse la nivelul industriei. Dată fiind dimensiunea, se pot genera în mod teoretic (n-1) hărți diferite pentru n variabile identificate, dar cel mai puțin relevante variabile induc reprezentări nesemnificative din punctul de vedere al sugestiilor strategice
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se poate face folosind: - metode analitice, bazate pe tehnici de analiză multivariantă; - metode intuitive. Metodele analitice sunt utile, când există un număr mare de concurenți, ca și un număr mare de posibilități strategice, adică, implicit, un număr mare de variabile discriminante ce descriu strategiile. Demersul în acest caz parcurge următorii pași, într-o logică previzibilă (Calori și Bernasconi, 1986): - listarea tuturor variabilelor ce descriu strategia; - gruparea variabilelor în funcție de diferitele caracteristici ale strategiilor, cum ar fi segmente strategice vizate, tipul de avantaj
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și Bernasconi, 1986): - listarea tuturor variabilelor ce descriu strategia; - gruparea variabilelor în funcție de diferitele caracteristici ale strategiilor, cum ar fi segmente strategice vizate, tipul de avantaj sau poziția în lanțul valorii; - utilizarea unei metode de analiză ierarhică, completată de o analiză discriminantă sau o analiză factorială a corelațiilor. În timp ce analiza ierarhică permite grupări evidențiind toate etapele de agregare și distanța între grupuri, analiza discriminantă permite repartizarea cazurilor izolate, evaluarea repartiției în grupuri, interpretarea diferențelor și trasarea automată a hărților. Pentru cazurile mai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
tipul de avantaj sau poziția în lanțul valorii; - utilizarea unei metode de analiză ierarhică, completată de o analiză discriminantă sau o analiză factorială a corelațiilor. În timp ce analiza ierarhică permite grupări evidențiind toate etapele de agregare și distanța între grupuri, analiza discriminantă permite repartizarea cazurilor izolate, evaluarea repartiției în grupuri, interpretarea diferențelor și trasarea automată a hărților. Pentru cazurile mai simple din punctul de vedere al numărului organizațiilor de poziționat, Bidault (1988) propune o abordare intuitivă, care să genereze rapid o hartă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
automată a hărților. Pentru cazurile mai simple din punctul de vedere al numărului organizațiilor de poziționat, Bidault (1988) propune o abordare intuitivă, care să genereze rapid o hartă satisfăcătoare, după următoarele etape: - identificarea variabilelor strategice considerate a fi cele mai discriminante, pe baza experiențelor trecute; - completarea informațiilor privind participanții-concurenți; - construirea unui tablou încrucișat al opțiunilor fiecărui concurent pentru fiecare variabilă; - identificarea similitudinilor între organizații și selecționarea celor mai semnificative; - poziționarea organizațiilor în hărți bidimensionale, construite pe baza combinațiilor posibile între variabilele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
variabilele selectate; - păstrarea și selectarea pentru studiu a hărților în care distanțele strategice sunt cel mai clar relevate. Deși cele două metode par a avea etape clare, nu trebuie ignorate dificultățile intrinseci legate de determinarea listelor de opțiuni, variabile, efecte discriminante etc. Pentru a putea opera cu oricare dintre acestea, condiția sine qua non este existența unor date realiste legate de industriile analizate, ceea ce uneori se dovedește a fi o sarcină deosebit de complicată, în special în economiile în tranziție sau emergente
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sigur în conducerea afacerilor. Acest avantaj rezulta în parte din nivelul lor de educație, însă nu s-ar putea reduce la acest aspect; faptul de a fi ocupat o poziție de putere sub regimul comunist constituia în sine o variabilă discriminantă (ibidem, p. 58). Datele disponibile sugerează combinația unei incontestabile continuități tehnocratice (nivelul și tipul formației) cu o formă de conversie a puterii: aptitudinea de a transforma puterea politică în atu economic. Cercetări empirice făcute în Ungaria, în Republica Cehă și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster / a discriminantului, scalarea multidimensională 8,3% 5,1% Ecuații structurale (LISREL, analize de cale) 3,6% 8,7% Alte tehnici statistice (modele liniare ierarhice, seriile temporale, Monte Carlo) 3,0% 9,6% Cu siguranță că nu pot fi epuizate toate strategiile de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a tendinței de încălcare a regulilor. Mai mult, între scalele acesteia, cele care afectează cel mai mult apariția accidentelor de muncă, cum ar fi flexibilitatea excesivă, ar trebui să coreleze cel mai bine cu accidentele de muncă. Validitatea divergentă sau discriminantă presupune un demers opus. De pildă, pentru a evidenția impulsivitatea măsurată prin una din scalele probei, vom putea utiliza o scală de impulsivitate complementară. Dacă aceasta nu va corela cu celelalte două scale ale probei de evaluare a tendinței de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ca și teoria centrată pe axa I. Ideea în sine a unor scheme preexistente, rigide sau nu, conduce la definirea dimensiunilor personalității. In această optică, schemele depresogene și schemele caracteristice tulburărilor de personalitate clinică se situează pe un continuum, elementele discriminante fiind, în mod esențial, unele criterii cum ar fi rigiditatea, capacitatea de acces și interferența schemei asupra travaliului terapeutic în sine. Caracteristicile pacienților „slab respondenți” cu o mare probabilitate de a prezenta recăderi ca urmare a unei terapii cognitive standard
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ideile și intențiile. Pot deci sugera atitudinea puțin directă și disimulată a celui care visează sau a celor din jurul său, în funcție de cine le poartă în vis. Bombă, exploziv, tun Sunt armele cele mai radicale și, mai ales, cel mai puțin discriminante. Când o bombă explodează, ea ucide și oameni puternici, și oameni slabi, și dușmani, și persoane nevinovate. Haosul amenință, ca atare, existența subiectului. Transformarea sa presupune eliminarea elementelor indezirabile, dar și prin sacrificiul bogățiilor, al lucrurilor de care este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
această dată pe tehnica de analiză și ierarhizare Cluster<footnote Analiza cluster este o procedură multivariată pentru a determina grupurile de date. Obiectele din aceste grupuri pot fi cazuri sau variabile. O analiză cluster a cazurilor se aseamănă cu analiza discriminantă într-un anumit punct - cercetătorul caută să clasifice un set de obiecte în grupuri sau categorii, dar, în analiza cluster, nici numărul și nici membrii grupurilor nu sunt cunoscuți. În analiza cluster se începe fără nicio cunoștință legată de structura
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Lista abrevierilor Activte AAA American Accounting Association - Asociația Contabililor din Statele Unite ale Americii ACFE Association of Certified Fraud Examiners - Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați ACP Analiza componentelor principale AD Analiza discriminant AFC Analiza factorială a corespondențelor AFCM Analiza factorială a corespondențelor multiple AI Audit intern AICPA American Institute of Certified Public Accountants - Institutul American al Contabililor Publici Autorizați ARIMA Autoregressive Integrated Moving Average model - Model autoregresiv integrat de medie mobilă ARL
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și modelelor de durată. Pasiunea autorului pentru studiul statisticii și econometriei explică aplicarea, cu măiestrie și fără dificultate, În studiul empiric cuprins În lucrare, a unui mix de metode statistice avansate (analiza factorială a corespondențelor multiple, analiza componentelor principale, analiza discriminant, analiza de regresie logistică, analiza de supraviețuire; instrumentul SPSS.19.0ă. Cercetarea Întreprinsă de domnul dr. Ioan-Bogdan Robu urmează traseul specific unui studiu teoretico-aplicativ, ale cărui contribuții teoretice, metodologice și operaționale conferă cercetării un evident caracter creativinovativ, care demonstrează abilitățile
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
mai pot număra: Piotroski (2000, pp. 1-41ă, Penman și Zhang (2002, pp. 237-264ă, Penman și Zhang (2005, pp. 1-61ă sau Jones (1991, pp. 193-223ă. În studiul lui Piotroski (2000, pp. 1-41ă se propune un model, obținut pe baza aplicării analizei discriminant, pentru testarea calității informațiilor prezentate În situațiile financiare pe baza raportului dintre valoarea de piață și valoarea netă contabilă a firmei. Penman și Zhang (2002, pp. 237-264ă propun o funcție-scor pentru estimarea influenței politicilor manageriale de gestiune a rezervelor cu
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Această viziune globală va fi continuată prin teoria praxis-ului prezentat ca acțiune revoluționară de clasă, începând cu Marx. Pe linia lui Immanuel Kant (Critica facultății de judecare), Hannah Arendt (1906-1981) așază activitatea de judecată la baza gustului, ca practică discriminantă: "Gustul este principala activitate culturală [...], activitatea unui spirit elevat [...]. Gustul produce o cultură, îl scoate pe individ din subiectivitatea sa și îl lansează într-o tentativă de căutare a celuilalt [...]. Este o atitudine care știe să îngrijească, să conserve și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pune în evidență o corelație pozitivă: cu cât oamenii sunt mai tineri, cu atât merg mai mult la muzee. De la 38 % pentru tineri la 19 % pentru cei mai vârstnici. Dar se remarcă deja că această variabilă este mult mai puțin discriminantă decât precedentele; sexul influențează prea puțin această activitate: 31 % dintre femei și 29 % dintre bărbați au mers la muzeu. După Olivier Donnat, 1998. Am ales să aprofundăm, dintre acești factori sociali, pe cel care-l implică în cea mai mare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o teorie, ea întâlnindu-se destul de frecvent în comportamentul unor firme. Astfel, în practică există o serie de exemple de monopoluri, care, pentru a-și atinge obiectivul de maximizare a profitului, pun în aplicare strategii ce le apropie de monopolul discriminant<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 378. footnote>. Fenomenul în virtutea căruia monopolul găsește convenabilă vânzarea aceluiași produs la prețuri diferite (diferențele de preț nefiind asociate cu diferențele de cost)<footnote „Nu toate diferențele de prețuri reprezintă discriminări
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
inegalități economice, iar inegalitățile pieței au fost reduse în continuare, prin introducerea egalității politice a cetățenilor bărbați (citoyens) și prin asigurarea câtorva aspecte minime de egalitate socială (Altvaterxe "Altvater, E.", 1997). Faptul că această egalitate socială și politică era profund discriminantă față de femei a fost unul dintre subiectele cele mai studiate de cercetătorii feminiști (Patemanxe "Pateman, Carole", 1988; Nelsonxe "Nelson", 1990; Gordonxe "Gordon, L.", 1990; Fraserxe "Fraser, N.", 1990). Feministele au încercat să deconstruiască „statul social pe două canale” și au
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
lucru, și aceste femei preferă să vină în Europa, unde prostituția e legalizată. Dar, în loc să aibă aceleași șanse ca și localnicele, ele se regăsesc în partea inferioară a scării profesionale, deoarece și printre lucrătoarele din industria sexului există o ierarhie discriminantă, bazată pe țara de origine a persoanei. În Asia, situația e diferită, dar nu mai bună. În Japoniaxe "Japonia", ideea europeană a legalizării prostituției și a recunoașterii drepturilor celor care lucrează în industria sexului a fost preluată și începe să
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și se simt adesea singuri (38% au avut deja o tentativă de suicid); grupul celor care au o percepție pozitivă (2% doar au avut o tentativă de suicid). În schimb, nivelul sociocultural al familiei, doar acesta, nu constituie un element discriminant. În sfârșit, adolescenții cu tentativă de suicid, în ansamblul lor, manifestă o mai mare sensibilitate la evenimentele de viață și o mai mare frecvență a acestor evenimente în antecedente. Regăsim astfel mai des o schimbare de domiciliu, plecarea unui membru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]