102 matches
-
și pun întrebarea de ce îi acceptă în continuare și le oferă ajutor deși vin și se înmulțesc rapid (pentru că fiecare familie are cel puțin 3 copii). De ce, noi românii, membrii ai Uniunii Europene, suntem tratați în felul acesta? Inferior și discriminant! În fine, după câteva zile de așteptare am primit răspunsul. Negativ din păcate! Așa că și aplicația a doua pentru a primi NINO mi-a fost refuzată. După câteva zile în care am avut o stare destul de deprimată... m-am „îmbărbătat
JURNAL LONDONEZ (7) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_7_none_1327647150.html [Corola-blog/BlogPost/340645_a_341974]
-
contractele pe termen scurt, și au angajat personal sau angajați cu alte tipuri de contracte nepermanente. Rezoluția ar fi beneficiat de sprijinul meu dacă nu ar fi încurajat angajatorii să ia măsuri specifice pentru integrarea femeilor migrante. Toate acestea mi se par discriminante față de lucrătorii femei. Acesta este motivul votului meu împotriva rezoluției. Raportorul definește conceptul de muncă precară ca formă de angajare cu un nivel redus de securitate a muncii, salarii mici, lipsă a protecției sociale și a beneficiilor oferite de locul
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
iritație nu se poate determina o valoare Nzeao sau un Nmeao pe baza rezultatelor testelor efectuate în conformitate cu cerințele Directivei 67/548/CEE. Pentru toxicitatea acută se determină valorile DL50 sau CL50 sau, dacă se utilizează procedura cu doză fixă, doza discriminantă. Pentru celelalte efecte este suficient să se determine dacă substanța are capacitatea inerentă de a provoca astfel de efecte sau nu. 2.3. Pentru mutageneză și cancerogeneză, este suficient să se determine dacă substanța are capacitatea inerentă de a provoca
jrc2565as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87719_a_88506]
-
regulă nu se pot obține valori NEN sau REN pe baza rezultatelor testelor efectuate în conformitate cu cerințele Directivei 67/548/CEE. Pentru toxicitate acută se deduce valoarea LD 50 sau LC50 sau, când s-a utilizat procedura cu dozare determinată, doza discriminantă. Pentru restul efectelor, este suficient să se determine dacă substanța are capacitatea inerentă de a cauza astfel de efecte. 2.3. Pentru efectele mutagene și cancerigene, este suficient să se determine dacă substanța are capacitatea inerentă de a cauza astfel
jrc2203as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87356_a_88143]
-
sau iritare, nu este în mod obișnuit posibilă determinarea unei NOAEL sau a unei LOAEL pe baza testelor efectuate conform dispozițiilor prezentei directive. Pentru toxicitatea acută, se determină valorile DL50 (doză letală medie) sau CL50 (concentrație letală medie) sau doza discriminantă, dacă se utilizează metoda dozei predeterminate. Pentru alte efecte, este suficient să se determine dacă substanța activă sau substanța problematică posedă o capacitate intrinsecă de a provoca astfel de efecte în timpul utilizării produsului. 28. Pentru mutageneză și cancerogeneză, este suficient
jrc3650as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88809_a_89596]
-
echivalent: care este inegalitatea Cauchy-Schwarz. În spațiul euclidian R cu produsul scalar standard, inegalitatea Cauchy-Schwarz se scrie În acest caz special, demonstrația se poate face astfel: Fie funcția polinomială în "z" Se observă că este o polinomială cuadratică și că discriminantul său nu este mai mare ca zero, pentru că nu are rădăcini (decât dacă sunt egale toate rapoartele "x"/"y"), astfel avem care dă inegalitatea Cauchy-Schwarz. O demonstrație echivalentă pentru R începe cu suma de mai jos. Desfăcând parantezele, rezultă: grupând
Inegalitatea Cauchy-Schwarz () [Corola-website/Science/309753_a_311082]
-
de calcul a identității trigonometrice pentru unghiul triplu, dar acesta cere găsirea rădăcinilor pentru ecuația cubică formula 19, în care "x" este valoarea necunoscută a funcției sinus a unghiului, iar " d" este valoarea cunoscută a funcției sinus pentru unghiul triplu. Oricum, discriminantul acestei ecuații este negativ, deci ecuația are trei rădăni reale din care numai una este soluța căutată, dar niciuna din soluții nu este reductibilă la o expresie algebrică reală, astfel că, se folosesc numere complexe intermediare ale rădăcinii cubice, care
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
ul și extremismul caracterizează o politică intolerantă, nedemocratică, discriminantă, având frecvent caracterul de fanatism, naționalism, exercitat de unele grupări fundamentaliste. Originea etimologică a termenului de radical provine din limba latină („radix” = „rădăcină”) care de fapt exprimă tendența politici radicale de a realiza schimbări esențiale de la rădăcină. Acest termen exprimă
Radicalism () [Corola-website/Science/308300_a_309629]
-
ecuații pot fi aflate. Coeficienții formula 7 pot fi numere reale sau complexe. Orice ecuație cubică (1), cu coeficienți reali are cel puțin o soluție reală " x", ceea ce este o consecință a teoremei valorii intermediare. Există următoarele 3 cazuri, în funcție de semnul discriminantului: Vezi și multiplicitatea rădăcinilor unui polinom. Pentru ecuația cubică generală (1), cu coeficienți reali, formula generală de calcul a rădăcinilor în funcție de coeficienți, este după cum urmează, dacă formula 9, altfel ecuația are două rădacini complexe nereale. Totuși, această formulă nu se verifică
Funcție algebrică de gradul al treilea () [Corola-website/Science/322080_a_323409]
-
În special În domeniul psihologiei sociale, folosesc metoda „capcanei” experimentale: detectarea reflexului ideologic nemărturisit, a prejudecății automatizate, descoperită În detrimentul actorului supus anchetei, după ce s-a făcut o adevărată risipă de ingeniozitate pentru a scoate la iveală mecanismul stereotipic sau derapajul discriminant. Modelul În materie Îl constituie, poate, experimentul lui Stanley Milgram În legătură cu supunerea față de autoritate sau cercetările lui Adorno și ale colaboratorilor săi cu privire la personalitatea autoritară. Primul autor a reușit să scoată În evidență, prin optsprezece lucrări experimentale conduse impecabil, faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
metoda analiza componentelor principale pentru extragerea variabilelor relevante în descrierea performanței elevilor iar prin analiza cluster se identifică grupele omogene din punct de vedere al specificului și intensității performanței elevilor. În ceea ce privește validarea soluției cluster obținute, aceasta se realizează cu ajutorul analizei discriminant. 4.1. Variabile și metode utilizate pentru descrierea performanței elevilor Analiza se realizează la nivelul eșantionului PISA 2006. Datele au fost înregistrate la nivel de țară, în analiză considerându-se țările membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
se înțelege gruparea unor entități (observații, obiecte etc.) în clase (grupuri) de entități similare. Atunci când gruparea este efectuată manual, cel care o efectuează operează cu judecăți de similaritate, asemănare, apropiere. Există două tipuri de clasificare a datelor: 1. Predictivă (analiza discriminant). În acest caz se asignează o observație la un grup pornind de la reguli de clasificare derivate din observații clasificate în prealabil. Se poate ca schema de clasificare existentă să fie subiectivă, neutilizabilă efectiv, astfel încât metoda descoperă aspectele esențiale ale schemei
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Belgia, Franța, Liechtenstein, Australia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Finlanda, Olanda, Slovenia, Germania, Hong Kong-China, Taipei-ul Chinezesc, Austria, Eleveția, Canada, Statele Unite, Luxemburg, și care sunt cele mai dezvoltate din punctul de vedere al performanței elevilor 4.4. Validarea soluției cluster cu ajutorul analizei discriminant Metoda analiza discriminant se aplică unei populații de indivizi caracterizați prin variabile continue sau categoriale care sunt apriori împărțiți în grupuri. Obiectivul analizei discriminant este de a repera care dintre variabilele explicative contribuie mai mult la caracterizarea claselor. Pentru aceasta
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Australia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Finlanda, Olanda, Slovenia, Germania, Hong Kong-China, Taipei-ul Chinezesc, Austria, Eleveția, Canada, Statele Unite, Luxemburg, și care sunt cele mai dezvoltate din punctul de vedere al performanței elevilor 4.4. Validarea soluției cluster cu ajutorul analizei discriminant Metoda analiza discriminant se aplică unei populații de indivizi caracterizați prin variabile continue sau categoriale care sunt apriori împărțiți în grupuri. Obiectivul analizei discriminant este de a repera care dintre variabilele explicative contribuie mai mult la caracterizarea claselor. Pentru aceasta se poate folosi
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai dezvoltate din punctul de vedere al performanței elevilor 4.4. Validarea soluției cluster cu ajutorul analizei discriminant Metoda analiza discriminant se aplică unei populații de indivizi caracterizați prin variabile continue sau categoriale care sunt apriori împărțiți în grupuri. Obiectivul analizei discriminant este de a repera care dintre variabilele explicative contribuie mai mult la caracterizarea claselor. Pentru aceasta se poate folosi: - FTestul de verificare a omogenității claselor (ipoteza nulă de egalitate a mediilor). O variabilă este cu atât mai discriminantă cu cât
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Obiectivul analizei discriminant este de a repera care dintre variabilele explicative contribuie mai mult la caracterizarea claselor. Pentru aceasta se poate folosi: - FTestul de verificare a omogenității claselor (ipoteza nulă de egalitate a mediilor). O variabilă este cu atât mai discriminantă cu cât îi corespunde o valoare mai mare pentru statistica F . - Statistica a lui Wilks. O variabilă este cu atât mai discriminantă cu cât îi corespunde o valoare mai mică pentru statistica . Pentru utilizarea analizei discriminant, se încearcă determinarea unei
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
FTestul de verificare a omogenității claselor (ipoteza nulă de egalitate a mediilor). O variabilă este cu atât mai discriminantă cu cât îi corespunde o valoare mai mare pentru statistica F . - Statistica a lui Wilks. O variabilă este cu atât mai discriminantă cu cât îi corespunde o valoare mai mică pentru statistica . Pentru utilizarea analizei discriminant, se încearcă determinarea unei combinații a variabilelor care să separe clusterii obținuți. Variabilele discriminatorii sunt reprezentate de cele 16 variabile independente selectate prin metoda analiza componentelor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
este cu atât mai discriminantă cu cât îi corespunde o valoare mai mare pentru statistica F . - Statistica a lui Wilks. O variabilă este cu atât mai discriminantă cu cât îi corespunde o valoare mai mică pentru statistica . Pentru utilizarea analizei discriminant, se încearcă determinarea unei combinații a variabilelor care să separe clusterii obținuți. Variabilele discriminatorii sunt reprezentate de cele 16 variabile independente selectate prin metoda analiza componentelor principale. Variabila de grupare este clusterul de apartenență obținut prin analiza cluster. 4.4
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
unei combinații a variabilelor care să separe clusterii obținuți. Variabilele discriminatorii sunt reprezentate de cele 16 variabile independente selectate prin metoda analiza componentelor principale. Variabila de grupare este clusterul de apartenență obținut prin analiza cluster. 4.4.1. Metoda analiza discriminant Analiza discriminant a fost introdusă de Ronald Fisher, în 1936. Fisher a dezvoltat această tehnică pentru a crea o funcție discriminant liniară cu scopul de a stabili separarea maximă între trei specii de flori de iris pe baza măsurării a
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
a variabilelor care să separe clusterii obținuți. Variabilele discriminatorii sunt reprezentate de cele 16 variabile independente selectate prin metoda analiza componentelor principale. Variabila de grupare este clusterul de apartenență obținut prin analiza cluster. 4.4.1. Metoda analiza discriminant Analiza discriminant a fost introdusă de Ronald Fisher, în 1936. Fisher a dezvoltat această tehnică pentru a crea o funcție discriminant liniară cu scopul de a stabili separarea maximă între trei specii de flori de iris pe baza măsurării a patru caracteristici
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
analiza componentelor principale. Variabila de grupare este clusterul de apartenență obținut prin analiza cluster. 4.4.1. Metoda analiza discriminant Analiza discriminant a fost introdusă de Ronald Fisher, în 1936. Fisher a dezvoltat această tehnică pentru a crea o funcție discriminant liniară cu scopul de a stabili separarea maximă între trei specii de flori de iris pe baza măsurării a patru caracteristici (Timm N., Applied Multivariate Analysis, 2002). Problema discriminării apare atunci când se cere să se aloce un individ la una
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
să se aloce un individ la una sau alta dintre două populații, pe baza măsurării unei variabile aleatoare p dimensionale asupra individului. (Chatfield C., Collins AJ., Introduction to Multivariate Analysis, 2000, p. 133) Manly extinde această definiție, afirmând că analiza discriminant încearcă să determine măsura în care este posibil să se separe două sau mai multe grupuri de indivizi, fiind date măsurările pentru acești indivizi, cu privire la mai multe variabile. (Manley B.F.J., Multivariate statistical methods,2005, p. 105) Astfel, date fiind două
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai multe grupuri de indivizi, fiind date măsurările pentru acești indivizi, cu privire la mai multe variabile. (Manley B.F.J., Multivariate statistical methods,2005, p. 105) Astfel, date fiind două sau mai multe grupuri sau populații și un set de variabile asociate, analiza discriminant urmărește să găsească un subset de variabile și funcțiile asociate ale subsetului care determină separarea maximă între centroizii grupurilor (Timm, 2002). într-o analiză discriminant, grupurile sunt cunoscute apriori. Huberty surprinde ideile exprimate mai sus, în lucrarea Applied discriminant analysis
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
fiind două sau mai multe grupuri sau populații și un set de variabile asociate, analiza discriminant urmărește să găsească un subset de variabile și funcțiile asociate ale subsetului care determină separarea maximă între centroizii grupurilor (Timm, 2002). într-o analiză discriminant, grupurile sunt cunoscute apriori. Huberty surprinde ideile exprimate mai sus, în lucrarea Applied discriminant analysis, 1994, și face distincție între analiza discriminant predictivă și cea descriptivă. Analiza discriminant predictivă vizează clasificarea subiecților în unul dintre mai multe grupuri, pe baza
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
variabile și funcțiile asociate ale subsetului care determină separarea maximă între centroizii grupurilor (Timm, 2002). într-o analiză discriminant, grupurile sunt cunoscute apriori. Huberty surprinde ideile exprimate mai sus, în lucrarea Applied discriminant analysis, 1994, și face distincție între analiza discriminant predictivă și cea descriptivă. Analiza discriminant predictivă vizează clasificarea subiecților în unul dintre mai multe grupuri, pe baza unei măsurări, în timp ce în analiza discriminant descriptivă se urmărește descoperirea și descrierea diferențelor semnificative între grupuri. 4.4.2. Modelul matematic al
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]