13 matches
-
analiza discriminant urmărește să găsească un subset de variabile și funcțiile asociate ale subsetului care determină separarea maximă între centroizii grupurilor (Timm, 2002). într-o analiză discriminant, grupurile sunt cunoscute apriori. Huberty surprinde ideile exprimate mai sus, în lucrarea Applied discriminant analysis, 1994, și face distincție între analiza discriminant predictivă și cea descriptivă. Analiza discriminant predictivă vizează clasificarea subiecților în unul dintre mai multe grupuri, pe baza unei măsurări, în timp ce în analiza discriminant descriptivă se urmărește descoperirea și descrierea diferențelor semnificative
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
care corespund vectorilor proprii 1 și 2 determină diferențierea maximă între mediile grupurilor. Primele două variabile canonice explică 84.8 % din dispersia totală. (vezi tabelul nr.12) Valorile apropiade de 1 ale coeficientului de corelație canonică pentru primele două funcții discriminant și anume 0.960 respectiv 0.898 din tabelul nr.12 Valorile proprii indică o corelație puternică între scorurile discriminant și grupuri. Testul funcției discriminant din tabelul Testul funcțiilor discriminant Wilks' Lambda verifică dacă mediile funcțiilor sunt egale pentru grupuri
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
1 ale coeficientului de corelație canonică pentru primele două funcții discriminant și anume 0.960 respectiv 0.898 din tabelul nr.12 Valorile proprii indică o corelație puternică între scorurile discriminant și grupuri. Testul funcției discriminant din tabelul Testul funcțiilor discriminant Wilks' Lambda verifică dacă mediile funcțiilor sunt egale pentru grupuri. Statistica Wilks' Lambda ia valori apropiate de zero, adică 0.004 și 0.051 pentru primele două funcții, ceea ce a aratat că acestea diferențiază clusterii între ei. Astfel, se respinge
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Statistica Wilks' Lambda ia valori apropiate de zero, adică 0.004 și 0.051 pentru primele două funcții, ceea ce a aratat că acestea diferențiază clusterii între ei. Astfel, se respinge ipoteza de egalitate a mediilor grupului pentru cele trei funcții discriminant, afirmație evidentă și din faptul că valorile funcției Sig. sunt mai mici decât 005.0 . Coeficienții matricei de structură indică corelația dintre fiecare variabilă și funcția discriminant. Mărimea coeficienților indică puterea de discriminare a variabilei predictor. În cazul primei funcții
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
and critique of measurements used in the study of creativity”, în J.A. Glover, R.R. Ronning și C.R. Reynolds (eds.), Handbook of creativity (pp. 53-75), Plenum, New York. Hocevar, D., Miehael, W.B. (1979), „The effects of scoring formulas on the discriminant validity of tests of divergent thinking”, Educational and Psychological Measurement, 39, pp. 917-921. Hoepfner, R., Hemenway, J. (1973), Test of Creative Potential, Monitor, Hollywood, CA. Holland, J.L. (1959), „Some limitations of teacher ratings as predictors of creativity”, Journal of Educational
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
of divergent thinking tests”, Perceptual and Motor Skills, 59, pp. 711-717. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as a function of academic achievement”, Perceptual and Motor Skills, 61, pp. 1075-1081. Runco, M.A. (1986a), „The discriminant validity of gifted children’s divergent thinking test scores”, Gifted Child Quarterly, 30, pp. 78-82. Runco, M.A. (1986b), „Divergent thinking and creative performance in gifted and nongifted children”, Educational and Psychological Measurement, 46, pp. 375-384. Runco, M.A. (1986c
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
întreg observabilă și măsurabilă indirect, dependent de cel care îl produce. Comportament operant - un comportament exteriorizat, care, în principiu, poate fi experiențiat ca voluntar, care adeseori implică musculatura striată și operează asupra mediului; dacă este asociat cu un stimul discriminativ/discriminant, se numește comportament operant discriminat. Comportament respondent - un comportament exteriorizat, înnăscut, experiențiat ca involuntar/automat; dacă este determinat de un stimul necondiționat, se numește și răspuns necondiționat; dacă este generat de un stimul condiționat, se numește și răspuns condiționat. Comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ultima inegalitatexe "„ultimainegalitate". Ne-am obișnuit cu ordine în cadrul cărora pe locul întâi figurează rasismulxe "„rasism", apoi șovinismul, intoleranța religioasă, dar indiferent de grupul care suferă discriminărixe "„discriminare": rasial, etnic, religios, femeile din interiorul grupului discriminat sau chiar al celui discriminant sunt tratate explicit sau implicit ca inferioare, ca mai puțin importante, pentru că sunt femei. Oricât progresează politicile antirasiste sau antișoviniste, rămâne mereu o ultimă redută, o „ultimă frontieră”, sexismul cu forma sa patriarhală de puterexe "„putere". Patriarhatulxe "„patriarhat" este tratat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
universal decât rasismul, șovinismul, clasismul”. Pentru mai multă claritate, voi cita următorul fragment: „Ne-am obișnuit cu ordine în intoleranța religioasă, dar indiferent de grupul care suferă discriminări: rasial, etnic, religios, femeile din interiorul grupului discriminat sau chiar al celui discriminant sunt tratate explicit sau implicit ca inferioare, mai puțin importante, pentru că sunt femei” (xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p. 233)1. Faptul că femeile sunt discriminate în interiorul grupurilor din care fac parte a început să fie considerat o problemă și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
incorect). Cunoașterea denumirii înseamn] a o asocia cu shi, dac] exist] concordant] logic] între ele și a o asocia cu fei în cazul contrar. Aceast] capacitate de a distinge lucrurile potrivit criteriilor limbii genereaz] tendința de abordare a fiec]rui discriminant în manier] particular]. Totuși, Mo Tzi ridic] o serie de ipoteze filosofice cu privire la conținutul lingvistic explicit al actului orientativ, afirmând c] este necesar] argumentarea conținutului tradițional. De ce ar trebui s] consider]m tradițiile și obiceiurile specifice ca fiind simbolul moralei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Theory and the Politics of Identity", în Calhoun, C. (ed.) Social Theory and the Politics of Identity, Oxford, Blackwell, pp. 9-36. Calhoun, Craig (1997), Nationalism, Minneapolis, University of Minnesota Press. Campbell, Donald. T. și Fiske, Donald. W. (1959), "Convergent and discriminant validation by the multitrait-multi method matrix", în Psychological Bulletin, 56:2 pp. 81-105. Cantemir, Dimitrie (1965), Descrierea Moldovei, București, Editura Tineretului. [orig. Descriptio Moldavie, 1716]. Cattell, Raymond B. (1965), The Scientific Analysis of Personality, Baltimore, MD, Penguin Books. Castells, Manuel
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în J. I. Domínguez, C. Lawson și A. Moreno (eds.), Consolidating Mexico's Democracy: The 2006 Presidential Campaign in Comparative Perspective, Baltimore: The Johns Hopkins University Press, 109-28. Budge, I. și D. Robertson, (1987), "Do Parties Differ, and How? Comparative Discriminant and Factor Analyses", în I. Budge, D. Robertson și D. Hearl (eds.), Ideology, Strategy, and Party Change: Spatial Analyses of Post-war Election Programmes in 19 Democracies, Cambridge: Cambridge University Press, 388-416. Buelens, J., (2009), "Volksraadplegingen: Kan België Wat Leren van
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
motiv am optat pentru o analiză factorială discretă, pe baza unui model în clase latente. Pentru creșterea relevanței analizei de clase latente, eliminăm răspunsurile ,,Nu știu", ,, Parțial de acord" și utilizăm subeșantionul care a răspuns la setul de itemi puternic discriminant prin ,,Deloc de acord" sau ,,Total de acord". O analiză de clusteri preliminară în clase latente indică faptul că modelul cu 4 clusteri asigură cea mai bună reprezentare a datelor. Această observație justifica teoretic abordarea unui model cu doi factori
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]