7 matches
-
ei uită cu desăvârșire cearta lor cu sașii și drept dovadă le acordă dreptul de a lua din pădurea românilor toată lemnăria, câtă le va trebui, pentru clădirea templului și a celorlalte edificii din noua lor colonie.” ( cf. Sextil Pușcariu, Disertațiunea despre împărțirea Ardealului, p. 20) Vorba filosofului Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757), (cred că se referea numai la celebrul românaș n.a.): Este bun acel om care nu știe a înșela decât numai pe sine însuși. „Pe la 1529, în epoca
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
încrezător. Continuă însă să se auto-dădăcească, cu speranța că mai multe argumente îi vor șterge definitiv „pata” de pe creier. Astfel, își dădu nenumărate exemple, selectând din bancurile cunoscute, doar pe acelea care aveau ca subiecte aspecte fantastice. Paradoxal însă, pe măsură ce disertațiunea sa către sine progresează, încrederea în puterea argumentelor începe să-i scadă, iar îndoiala i se cuibărește din nou în suflet. „Ce încerc eu să-mi dovedesc aici?!...” se întoarseră brusc gândurile lui Marian cu o sută optzeci de grade
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bancul_liviu_gogu_1339433486.html [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
Tesalia se vestesc tentative de răsculare. [20 august 1876] VESTE PLĂCUTĂ "Timpul" înregistrează știrea adusă de jurnalele din Berlin că junele Alexandru Beldiman, student în drept la Universitatea de acolo, a obținut premiul Întâi cu medalie de aur pentru o disertațiune în materie de drept. Tânărul român este nepotul poetului Alexandru Beldiman, cunoscutul autor al "Jalnicei tragedii" în care se descrie Eteria de la 1821; afară de aceea Alexandru Beldiman Bătrânul au mai tradus pe Orest în versuri, romanul "Numa Pompilie" (tipărit) și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este primit în Societatea Academică Română (secția istorică). M. nu e, de fapt, un istoric. El este un gazetar cu o temeinică informație, gata oricând să susțină, împotriva unor aserțiuni tendențioase, originea latină a neamului nostru, vechimea și continuitatea lui. „Disertațiunile” sale, risipite prin diferite publicații („Columna lui Traian”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Buciumul român”) sau adunate în broșuri, nu sunt demonstrații de erudiție ale unui savant, ci impetuoase pledoarii politice. O idee care iese în relief este aceea a unirii tuturor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
Apreciată entuziast în „Literatorul”, drama Proscrisul (1880) indispune prin stilul sentențios și grandilocvent. Unele pasaje, de aridă dezbatere pe teme politice, sunt curat gazetărești. M. a tradus piese de Angeli și Szigligeti Ede. SCRIERI: Amelia sau Victima amorului, București, 1849; Disertațiune istorico-critică și literară tractândă despre originea românilor din Dacia Traiană, Timișoara, 1857; Unitatea latină sau Cauza română în procesul naționalităților din punctul de vedere istoric, juridic și politic, București, 1867; Misiunea occidentului latin în oriintele Europei, București, 1869; Monumentul de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
de date privind proveniența lor și nici nu sunt consemnate particularitățile fonetice. Colecția lui B., împreună cu aceea a lui Al. Țiplea (1906) sunt primele care au consemnat repertoriul folcloric maramureșan din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. SCRIERI: Disertațiune despre episcopii și vicarii români din Maramureș, Gherla, 1891; Viața preacuratei vergure Maria, Gherla, 1897; Viața sânților, Gherla, 1897; Însămnări și date despre înființarea parohiei gr.-cat. române din Sighetul Maramureșului, Gherla, 1905; Date istorice despre protopopiatele, parohiile și mănăstirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
de nevoiele și dorințele lor, ignorând chiar limba țăranului, [î]i vedem rezolvând în materie de arătură, de seceră, de prășilă, de vite, de transporturi, cestii abstracte de drept. Oameni practici și pricepuți în materie, desperând d' a înțelege aceste disertațiuni, le spun în zadar că, înainte d' a propune remediuri, trebuiesc studiate cauzele răului. Așadar care sunt aceste cauze? Ele nu sunt acolo unde le văd doctorii în drept. Sistemul după care 51 {EminescuOpXIII 52} învoielile trebuie să fie libere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]