KorAP: Find »[drukola/base=disfazie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

39 matches

Corola-website/Law/169056_a_170385

17. leuconevraxite; 18. scleroză laterală amiotrofică; 19. siringomielie, siringoglobulie și hematomielie; 20. atrofii musculare mielopatice; 21. miopatii; 22. miastenie; 23. hemispasm facial; 24. nevralgie esențială a trigemenului; 25. neuropatii cu tulburări funcționale; 26. neurofibromatoză generalizată; 27. boala ticurilor; 28. disartrie, disfazie; 29. balbism; 30. tumori cerebrale de orice natură, operate sau neoperate; 31. sechele după poliomielită anterioară acută. XI. Psihice: 1. tulburări caracteriale și psihopatoide; 2. sindroame neurastenice și nevrotice; 3. neurastenie și psihastenie; 4. pitiatism; 5. psihopatii (schizoidă, ciclotimică, epileptică

EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/169056_a_170385]
Corola-website/Science/291796_a_293125

Convulsii , diminuarea stării de conștiență , somnolență , afazie , tulburări de echilibru , amețeli , confuzie , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , neuropatie , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Convulsii , cefalee Hemipareză , afazie , tulburări de echilibru , somnolență , confuzie , amețeli , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , disfazie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie , neuropatie periferică , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Mai puțin frecvente : Hemiplegie , ataxie , tulburări de coordonare , tulburări de mers , hiperestezie , tulburări senzoriale Frecvente : Vedere încețoșată Tulburări de câmp vizual , vedere încețoșată , diplopie Mai puțin frecvente : Hemianopsie , reducerea

Ro_1037 (2009) [Corola-website/Science/291796_a_293125]
Convulsii , diminuarea stării de conștiență , somnolență , afazie , tulburări de echilibru , amețeli , confuzie , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , neuropatie , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Convulsii , cefalee Hemipareză , afazie , tulburări de echilibru , somnolență , confuzie , amețeli , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , disfazie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie , neuropatie periferică , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Mai puțin frecvente : Hemiplegie , ataxie , tulburări de coordonare , tulburări de mers , hiperestezie , tulburări senzoriale Frecvente : Vedere încețoșată Tulburări de câmp vizual , vedere încețoșată , diplopie Mai puțin frecvente : Hemianopsie , reducerea

Ro_1037 (2009) [Corola-website/Science/291796_a_293125]
Convulsii , diminuarea stării de conștiență , somnolență , afazie , tulburări de echilibru , amețeli , confuzie , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , neuropatie , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Convulsii , cefalee Hemipareză , afazie , tulburări de echilibru , somnolență , confuzie , amețeli , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , disfazie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie , neuropatie periferică , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Mai puțin frecvente : Hemiplegie , ataxie , tulburări de coordonare , tulburări de mers , hiperestezie , tulburări senzoriale Frecvente : Vedere încețoșată Tulburări de câmp vizual , vedere încețoșată , diplopie Mai puțin frecvente : Hemianopsie , reducerea

Ro_1037 (2009) [Corola-website/Science/291796_a_293125]
Convulsii , diminuarea stării de conștiență , somnolență , afazie , tulburări de echilibru , amețeli , confuzie , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , neuropatie , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Convulsii , cefalee Hemipareză , afazie , tulburări de echilibru , somnolență , confuzie , amețeli , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , disfazie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie , neuropatie periferică , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Mai puțin frecvente : Hemiplegie , ataxie , tulburări de coordonare , tulburări de mers , hiperestezie , tulburări senzoriale Frecvente : Vedere încețoșată Tulburări de câmp vizual , vedere încețoșată , diplopie Mai puțin frecvente : Hemianopsie , reducerea

Ro_1037 (2009) [Corola-website/Science/291796_a_293125]
Convulsii , diminuarea stării de conștiență , somnolență , afazie , tulburări de echilibru , amețeli , confuzie , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , neuropatie , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Convulsii , cefalee Hemipareză , afazie , tulburări de echilibru , somnolență , confuzie , amețeli , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , disfazie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie , neuropatie periferică , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Mai puțin frecvente : Hemiplegie , ataxie , tulburări de coordonare , tulburări de mers , hiperestezie , tulburări senzoriale Frecvente : Vedere încețoșată Tulburări de câmp vizual , vedere încețoșată , diplopie Mai puțin frecvente : Hemianopsie , reducerea

Ro_1037 (2009) [Corola-website/Science/291796_a_293125]
Convulsii , diminuarea stării de conștiență , somnolență , afazie , tulburări de echilibru , amețeli , confuzie , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , neuropatie , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Convulsii , cefalee Hemipareză , afazie , tulburări de echilibru , somnolență , confuzie , amețeli , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , disfazie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie , neuropatie periferică , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Mai puțin frecvente : Hemiplegie , ataxie , tulburări de coordonare , tulburări de mers , hiperestezie , tulburări senzoriale Frecvente : Vedere încețoșată Tulburări de câmp vizual , vedere încețoșată , diplopie Mai puțin frecvente : Hemianopsie , reducerea

Ro_1037 (2009) [Corola-website/Science/291796_a_293125]
Convulsii , diminuarea stării de conștiență , somnolență , afazie , tulburări de echilibru , amețeli , confuzie , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , neuropatie , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Convulsii , cefalee Hemipareză , afazie , tulburări de echilibru , somnolență , confuzie , amețeli , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , disfazie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie , neuropatie periferică , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Mai puțin frecvente : Status epilepticus , tulburări extrapiramidale , hemipareză , ataxie , tulburări ale stării de veghe , disfazie , tulburări de mers , hiperestezie , hipoestezie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie periferică Hemiplegie , ataxie , tulburări de

Ro_1037 (2009) [Corola-website/Science/291796_a_293125]
Hemipareză , afazie , tulburări de echilibru , somnolență , confuzie , amețeli , tulburări de memorie , tulburări de concentrare , disfazie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie , neuropatie periferică , parestezie , tulburări de vorbire , tremor Mai puțin frecvente : Status epilepticus , tulburări extrapiramidale , hemipareză , ataxie , tulburări ale stării de veghe , disfazie , tulburări de mers , hiperestezie , hipoestezie , tulburări neurologice ( NOS ) , neuropatie periferică Hemiplegie , ataxie , tulburări de coordonare , tulburări de mers , hiperestezie , tulburări senzoriale Vedere încețoșată Tulburări de câmp vizual , vedere încețoșată , diplopie Mai puțin frecvente : Hemianopsie , reducerea acuității vizuale , tulburări de vedere

Ro_1037 (2009) [Corola-website/Science/291796_a_293125]
Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

acus,-us s.f.): med. acupunctură (cf. fr. acupuncture); acumini-,,vârf acuminat" (cf. lat. acumen, -inis s.n. ,,vârf, ascuțiș); aero/ aeri- (cf. gr. aer, aeros, άήρ, άέρος): med. ro. aerofagie (cf. fr. aérophagie, s.f./ en. aerophagia); afazio, - afazie "tulburare de vorbire, disfazie, "lipsa vorbirii, tulburare de limbaj" (cf. gr. άφασία, -ας "muțenie"): med. ro. afazie (cf. fr. aphasie; en. aphasia, alogia); adamanto-,,smalț dentar" (cf. gr.άδάμας-αντος s.m. "oțel"): med. adamantinom s.n. (cf. fr. adamantinome, s.m.); afro- "spumă" ,,clăbuc" (cf. gr. άφρός

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

tulburările de comunicare verbală” realizează o privire de ansamblu și un numitor comun al recuperării tulburărilor de comunicare verbală, prin descrierea în subcapitole distincte a principiilor, obiectivelor, organizarea activității și metodele de recuperare ale deficitul verbal din afazii, dislexii - disgrafii, disfazie, dislalii și surdomutitate. Partea I - Tehnici moderne de investigare a sistemului de comunicare verbală I.1. Tehnici de explorare a limbajului I.1.1. Tehnici de explorare imagistice și optice corelate cu limbajul I.1.2. Tehnici de explorare electrofiziologică

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
deotologice în cercetare. (74, 75) Dispozitiv de stimulare psihoverbală pentru achziția de potențiale evocate cognitive 87 Problematica limbajului și comunicării verbale stă la baza fundamentării înțelegerii unor entități nosologice aflate la intersecția mai multor specializări medicale: dislogii din psihiatrie; afaziile, disfaziile, disartriile din neurologie; dislaliile din fonoaudiologie, ORL; demutizarea, recuperare ortofonică și logopedică din recuperare medicală. 10) Utilizarea metodei timpilor de reacție psihometrici și potențialelor evocate psiho-verbal permite pe lângă descifrarea mecanismelor psiholingvistice la omul normal și deschiderea spre o abordare unitară

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
achiziție de potențiale evocate. (74, 75) Partea II - Recuperarea în tulburările de comunicare verbală II.1. Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală II.2. Recuperarea în afazii II. 3. Recuperarea limbajului academic îdislexii și disgrafii) II.4. Recuperarea în disfazii II.5. Recuperarea surdomutității și dislaliilor Recuperarea anomaliilor pronunției primei regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a doua regiune de articulare Recuperarea anomaliilor pronunției în a treia regiune de articulare Recuperarea în dislalia vocalelor Introducere în recuperarea tulburărilor de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
afaziologie, urmat de recuperarea limbajului academic prin reabilitarea lexiei și grafiei. Recuperarea în surdomutitate urmărește demutizarea, ca cel mai important obiectiv al reinserției sociale și profesionale. Recuperarea în dislalii vizează antrenamentul motricității fono-articulării corecte și creșterea deprinderilor auditive. Recuperarea în disfazie urmărește restabilirea fluenței vorbirii și prevenției factorilor cauzali și declanșatori ai episoadelor disfazice. Recuperarea limbajului academic: lexia și grafia urmărește readaptarea la coordonatele socio-profesionale ale individului prin formarea deprinderilor de utilizarea a celui de al doilea sistem de comunicare în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tulburărilor și nivelul de pregătire intelectuală. Recuperarea tulburărilor de comunicare verbală se desfășoară, în funcție de gravitate, pe cât posibil în mediul natural socio-profesional a logopatului în formele ușoare, sau cu caracter adjuvant suplimentar sau permanent în centre de reabilitare specializate. Dislaliile și disfazia la copii impune antrenarea în terapia logopedică a educatorilor sau părinților pentru însușirea metodelor de recuperare și continuarea activității de reabilitare la domiciliu. Reabilitarea deficitelor complexe trebuie să înceapă numai după realizarea unor investigații de specialitate și stabilirea unui diagnostic

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
curbe, utilizarea unor orteze ajutătoare pentru scriere și folosirea compensatorie a mâinii indemne sau chiar a piciorului. (6, 47) „Limba este vehiculul care duce gândul meu în urechea, inima și gândul celuilalt” - Victor Eftimiu (1889 - 1972) II.4. Recuperarea în disfazie II.4.1. Tratamentul psiho-logopedic al bâlbâielii primare Frecvența bâlbâielii în țara noastră este de aproximativ 1%, având o răspândire foarte fluctuantă în diferite medii urbane și rurale. Bâlbâiala a fost considerată ca o tulburare extrem de rezistentă la tratament datorită

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
să dezamorseze stările conflictuale interne pentru crearea unui ambient sonor și vizual propice exprimării copilului. Schimbarea atitudinii părinților și introducerea unui limbaj simplu și decent ca mijloc de comunicare între membrii familiei sunt mijloace ce permit înlăturarea factorilor declanșatori ai disfaziei. Câștigarea încrederii în terapeut și față de părinți este esențială pentru înlăturarea stărilor de frica ale copiilor, pentru realizarea empatiei afective și apropierii față de părinți. Părinții trebuie să își schimbe atitudinea față de tulburarea de vorbire, să nu-și exprime nemulțumirea față de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
constă în folosirea dansului pe un fond muzical plăcut, de intensitate moderată pentru schimbarea dispoziției afective și comportamentului, pentru dezvoltarea simțului prozodial și a motricității cadențate la copii. (36, 37, 343) II.4.2. Tratamentul psiho-logopedic al bâlbâielii secundare Conștientizarea disfaziei aduce copiilor la o vârstă mai mare, sentimentul de jenă și tendința de a masca disfluențele. Supraîncordarea grupelor musculare care participă în fonație determină dereglări ale ritmului respirator exprimate la începutul primelor cuvinte prin blocaje tonice, încât problema tratamentului în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
o reducere a apariției spasmelor. Exersarea mușchilor folosiți în vorbire, prin expresia cât mai variată a mișcărilor de articulare, poate reduce sensibil apariția unor disfluențe. Practica negativă îbâlbâiala voluntară, pseudo-bâlbâiala) constă conform concepției lui Dunlap (1932), în practicarea voluntară a disfaziei, în special pentru cuvintele la care există un control al disfaziei, cu scopul de a conștientiza mișcările de necoordonare care o preced, fapt ce asigură un control al spasmelor. Întreruperea și reluarea vorbirii („stop-go”) este un procedeul introdus de Van

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
expresia cât mai variată a mișcărilor de articulare, poate reduce sensibil apariția unor disfluențe. Practica negativă îbâlbâiala voluntară, pseudo-bâlbâiala) constă conform concepției lui Dunlap (1932), în practicarea voluntară a disfaziei, în special pentru cuvintele la care există un control al disfaziei, cu scopul de a conștientiza mișcările de necoordonare care o preced, fapt ce asigură un control al spasmelor. Întreruperea și reluarea vorbirii („stop-go”) este un procedeul introdus de Van Riper (1957) cu scopul de a obișnui pe bâlbâiți să-și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
unor aparate portabile (logotron) pe care bâlbâiții le pot manevra la nevoie, dar există riscul creării unei dependențe de aparat. (36, 362) Reducerea aferentației kinestezice are ca substrat influența stărilor emotive asupra activității fusale cu producerea unei hiperkinezii în mecanismul disfaziei. Majoritatea procedeelor de reabilitare kinetică, cum ar fi: vorbirea șoptită, prelungită, continuitatea tonului vocal, coarticularea, metoda „stop-go', urmăresc în esență relaxarea sistemului fono-articulatoriu cu efecte în reducerea aferentației kinestezice și implicit a feedback-ului auditiv. Guitar î1975) a elaborat un

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a elaborat un procedeu de reducere a efectului de feedback kinestezic perturbator prin educarea reducerii potențialului electric din musculatura laringiană în timpul vorbirii, vizualizat cu ajutorul aparaturii electromiografice. (36, 362) Combinarea procedeelor Utilizarea excesivă a unor procedee face ca progresul recuperării în disfazie să se oprească la un stadiul intermediar, uneori apar recurențe, încât alternarea diferitelor procedee, prin interacțiunea lor constituie un mijloc mai eficient pentru evitarea reapariției simptomelor de bâlbâială. Rolul esențial al tratamentului logopedic rămâne acela de a oferi logopatului mijloace

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
simptomelor de bâlbâială. Rolul esențial al tratamentului logopedic rămâne acela de a oferi logopatului mijloace diferite pe care poate să le adopte alternativ încât să ocolească automatismelor patologice ce declanșează episoadele disfazice. (36, 343) II.4.3. Tratamentul farmacologic al disfaziei Tratamentul farmacologic al bâlbâielii se impune doar la o vârste mai mari, în cazul în care tulburarea este cauzată sau are caracterul unei dereglări nevrotice cronice cu insomnie, irascibilitate, agresivitate, anxietate, emotivitate și frică exagerată față de anumite situații de comunicare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
care tulburarea este cauzată sau are caracterul unei dereglări nevrotice cronice cu insomnie, irascibilitate, agresivitate, anxietate, emotivitate și frică exagerată față de anumite situații de comunicare. Antidepresive, anxiolitice, anticonvulsivante, antipsihotice, antagoniști dopaminici au fost folosiți în încercarea de a reduce efectele disfaziei. Printre efectele anxioliticelor asupra bâlbâielii, se remarcă prin creșterea sugestibilității și a dorinței de comunicare, adică tocmai a stărilor care facilitează aplicarea tehnicilor de psihoterapie clinică. Studiile recente au luat în discuție efectul favorabil al unui anxiolitic de ultimă generație

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
remarcă prin creșterea sugestibilității și a dorinței de comunicare, adică tocmai a stărilor care facilitează aplicarea tehnicilor de psihoterapie clinică. Studiile recente au luat în discuție efectul favorabil al unui anxiolitic de ultimă generație - pagoclone, din clasa nonbenzodiazepinelor în tratamentul disfaziei, fiind lipsit de efectele adverse ale anxioliticelor uzuale. Tratamentul farmacologic este decisiv în cazurile în care bâlbâiala a apărut brusc, în urma unor psihotraume acute, indiferent de vârstă. Intervenția promptă prin acțiunea sedativelor, cu o cură de somnoterapie, restabilește vechile modele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]