137 matches
-
prisma teoriei alegerii raționale, dar și prin intermediul teoriei jocurilor. Potrivit acestor teorii, conflictele de rol și conflictele de status nu pot fi rezolvate decât prin accentul pus pe dreptul la egalitate în ponderea deciziilor raționale, prin crearea de structuri sociale disipative (în înțelesul dat de Prigogine). Dreptul la securitate/libertate împotriva opresiunii Deși aparent contradictorii, dreptul la securitate și dreptul la libertate împotriva opresiunii se presupun reciproc. Într-adevăr, dacă un contract social presupune delegarea către Stat a unei părți a
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
statistice bazate pe cuantificarea genuină a subiecților individuali. Pentru a explica această procesualitate conform metodelor științelor complexității, în acest capitol al lucrării voi încerca să arăt în ce mod societatea informațională prezintă aspecte fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de structurări disipative. Acest capitol va cuprinde mai multe secțiuni în care încerc să evidențiez câteva dintre cele mai relevante aspecte ale schimbărilor structural-societale contemporane ale lumii postindustriale la nivelul comunicării de masă globaliza(n)te. Acestea se referă la morfoza mediei în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
principal servicii, rezidenții formează de facto o vastă comunitate urbană globală care reproduce prototipul aglomerărilor urbane RL. Se poate vorbi aici de un proces de urbanizare în hiperrealitate. De asemenea, în SL se creează, prin procese cooperante și prin structurare disipativă, un capital social al hiperrealității, bazat pe relații de încredere. Instalarea în spațiu-timpul SL presupune un inedit proces de socializare: stilul de viață specific creează și anumite standarde specifice, așadar seturi de libertăți și obligații SL. Restructurarea este aici evidentă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
distanțării în spațiu-timp, asociată cu modernitatea. Societatea SL oferă tocmai un mediu al distanțării spațio-temporale și al reîncapsulării; prin aceasta, fenomenul SL marchează un sindrom specific izomodernității. 6.3.3. Considerații conclusive Dacă analizăm aceste fenomene prin prisma teoriei structurilor disipative, structurarea metaversală nu reprezintă altceva decât o formă de proces social cooperant în care este generată spontan o ordine în interiorul unei structuri disipative; potrivit teoriei, acest proces se produce prin autoorganizarea în populația compusă din indivizii apriori identici participanți la
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un sindrom specific izomodernității. 6.3.3. Considerații conclusive Dacă analizăm aceste fenomene prin prisma teoriei structurilor disipative, structurarea metaversală nu reprezintă altceva decât o formă de proces social cooperant în care este generată spontan o ordine în interiorul unei structuri disipative; potrivit teoriei, acest proces se produce prin autoorganizarea în populația compusă din indivizii apriori identici participanți la ciberspațiu. Formele societale sunt reflectate aici prin restructurarea cooperantă și prin atractori, definiți ca spații dinamice în care converg traiectoriile vecinătăților. Altfel spus
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
semnificația "către fund", "spre interior", "în jos", "relativ la". (Elementul lingvistic provine din it., fr. "cata-", conform cu gr. "kata"-"în jos".) În semnificația dată în contextul de față, catalimbajul reprezintă un limbaj "de profunzime", "de fond", "subteran". Perpetratorii fluizi și structurile disipative lingvistice Putem identifica mai multe seturi de perpetratori semiotici în comunicarea online scrisă. Mediile comunicaționale creează ceea ce putem numi vortexuri lingvistice, formate din sub-structuri (sub-limbaje) specifice grupurilor de comunicatori online. Acești comunicatori (emițători și receptori) sunt, în genere, structurați în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
e.g., prin existența liderului informal, reprezentat de inițiatorul grupului de discuții). Conform grilei metodologice și conceptuale a teoriilor complexității propusă aici, putem foarte ușor să numim aceste vortexuri lingvistice fie turbulențe, ca manifestări ale fenomenelor haotice și impredictibile, fie structurări disipative, ca procese cooperante de autoorganizare. Cele mai relevante vortexuri semio-semantice sunt reprezentate de acronime, atrofii lingvistice și simboluri vizuale. a) Acronimele Se apreciază (Internet 11) că, în prezent, sunt folosite peste trei milioane de acronime, în toate domeniile comunicării, printre
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Cred că nu, iar, printr-o posibilă dezalfabetizare a omului, viitorul ne mai rezervă multe surprize lingvistice și comunicaționale. Catastrofice, fractale sau haotice, firește, dar în orice caz și specifice proceselor cooperante și de autoorganizare, așadar urmând procese de structurare disipativă. La frontiera comunicațională, de altfel, însuși acest subcapitol, bazat pe o sumedenie de neologisme, nu face altceva decât să își demonstreze autosuficiența: limbajul uman tinde către o limită structurală care necesită atrofii și vortexuri comunicaționale, pentru a mai da dovadă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii imperialiste, colectiviste; bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul în spațiul hiperrealității; noi ierarhii sociale și noi tipuri de status Mediul economic Piața capitalistă sălbatică Societatea industrială
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fiind analizată ca o veritabilă operă deschisă: "Fărâmă sfărâmă povestea și odată cu ea limbajul, reinventează povestea, conferindu-i o altă ordine și, în același timp, reinventează limbajul"403. Povestirile lui mitice sunt, cu un termen al lui Ilya Prigogine, structuri disipative (teoria structurilor disipative descrie sistemele deschise prin capacitatea de a prelua energie din mediul înconjurător și, în același timp, de a exporta entropie; entropia unui sistem deschis se poate menține la același nivel, sau poate scadea, spre deosebire de entropia unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o veritabilă operă deschisă: "Fărâmă sfărâmă povestea și odată cu ea limbajul, reinventează povestea, conferindu-i o altă ordine și, în același timp, reinventează limbajul"403. Povestirile lui mitice sunt, cu un termen al lui Ilya Prigogine, structuri disipative (teoria structurilor disipative descrie sistemele deschise prin capacitatea de a prelua energie din mediul înconjurător și, în același timp, de a exporta entropie; entropia unui sistem deschis se poate menține la același nivel, sau poate scadea, spre deosebire de entropia unui sistem izolat care tinde
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ioan Vultur în op. cit., p. 41. Comparând Pe strada Mântuleasa cu Elixirele diavolului sau Omul cu nisipul, sub aspectul complexității structurale și funcționale, autorul caracterizează aceste texte ca "bogate sub raport narativ, evenimențial, dar și simbolic, pun în evidență structuri disipative și moduri de producere a sensului mult mai complexe". 405 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 126. Relaționând cu povestea copacului narativ de mai sus, copacul este complicat cu ramuri inutile (în opinia anchetatorilor), pentru că, doar în felul acesta, se va ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sistemele învață să supraviețuiască, învață să fie, iar învățarea vieții favorizează procesele care favorizează supraviețuirea. Complexificarea pare să favorizeze capacitatea înmulțirii numărului de strategii de supraviețuire ale sistemului. Auto-referința ca și autoreglarea, autoorganizarea, auto-producerea ajută sistemul să reziste creșterii entropiei disipative. Cunoașterea, conștiința de sine cresc capacitatea organismelor complexe de a fi mai puțin dependente de legile oarbe ale materiei... Atunci când studiem sistemele complexe sociale ar trebui să avem în vedere că: • ele sunt sisteme cu proprietăți sistemice; indivizii membri le
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
limitărilor impuse de utilizarea lor sunt sintetizate în lucrarea de față PIERDERI DE ENERGIE ÎN MATERIALE MAGNETICE METODE DE MĂSURARE ȘI EVALUARE In analiza pierderilor de energie în materiale magnetice punctul de plecare îl constituie studiul proceselor de magnetizare - procese disipative din punct de vedere energetic - care sunt determinante în stabilirea volumului acestor pierderi. fără a intra în detalii, putem menționa că procesul magnetizării materialelor feromagnetice în câmpuri continue este suficient de bine descris, pentru majoritatea aplicațiilor practice, prin intermediul curbelor de
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
Într-o sistematizare mai largă observăm că teoriile se împart în două categorii, și anume: teorii clasice (teoria dezvoltării regionale, teoria localizării, teoria bazei economice, teoria atracției urbane, teoria polilor de creștere), cât și teorii moderne (teoria haosului, teoria structurilor disipative, teoria catastrofelor etc.). Încă la jumătatea secolului nostru Robert King Merton (1950) atrăgea atenția asupra necesității de a se elabora teorii cu rang mediu de generalitate, adică enunțuri intim legate între ele și verificabile empiric privind comportamentul omului în relațiile
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
au condus, ulterior, la apariția și dezvoltarea teoriei moderne a sistemelor dinamice. În domeniul fizicii, francezul Bénard făcuse, în 1908, o descoperire curioasă privind celulele hexagonale care se formează într-un vas de apă încălzit. Era prima observație privind structurile disipative pe care, ulterior, Prigogine, avea să le explice și să le formalizeze într-o teorie a sistemelor funcționând departe-de-echilibru. Bertrand Russell și Whitehead publică în 1925 „Principia Mathematica” în care stabilesc condițiile în care un set de reguli logice este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
privind complexitate și cooperare în procesele de adaptare și autoorganizare (Axelrod (1990, 1997), Axelrod și Cόhen (2000)); iii) modelarea și simularea pe calculator a complexității (Casti (1997), Bonabeau ș.a. (1999), Epstein și Axtel (1996), Ferber (1999)); iv) concepția privind structurile disipative și sistemele care funcționează departe de echilibru (Prigogine și Stengers (1985), Nicolis și Prigogine (1989)); sistemele autopoiectice și cibernetica de ordinul doi (Maturana și Varela (1992), N. Luhman (1995)); v) teoria haosului și a sistemelor haotice (Gleick (1987)); și, în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
potențial de auto-organizare și pot exista în medii neechilibrate datorită transformărilor continue pe care le suferă modelele lor interne relative la mediu. 13) Teoria sistemelor departe-de-echilibru: Studiul proceselor și sistemelor autoorganizatoare dintr-o perspectivă termodinamică. Sistemele autoorganizatoare sunt denumite structuri disipative și ele au tendința de a se opune, prin modificări de structură sau prin schimbul informațional cu mediul, efectelor pe care le are creșterea entropiei. 14) Teoria sistemelor dinamice: Disciplină care studiază evoluția în timp a sistemelor descrise de modele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și încrucișate și de influențe multidirecționale, atât directe cât și mediate. Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 5.2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de*echilibru și istoria Un alt concept cheie în definirea CAS este structura disipativă, care reprezintă modalitățile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 5.2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de*echilibru și istoria Un alt concept cheie în definirea CAS este structura disipativă, care reprezintă modalitățile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine. Ilya Prigogine a luat în 1977 Premiul Nobel pentru chimie pentru lucrările
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine. Ilya Prigogine a luat în 1977 Premiul Nobel pentru chimie pentru lucrările sale privind structurile disipative și termodinamica dezechilibrului. Prigogine a dat o interpretarea nouă celei de-a doua legi a termodinamicii. Disoluția în entropie nu este o fatalitate absolută, ci „în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine”. Pentru a fi mai precis „în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
absolută, ci „în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine”. Pentru a fi mai precis „în condiții de nonechilibru, cel puțin, entropia poate produce, în loc de degradare, ordine și organizare. Dacă este așa, atunci entropia, însăși, își pierde caracterul său disipativ. În timp ce anumite sisteme dispar, alte sisteme evoluează simultan și cresc cu mai multă coerență.” (Prigogine și Stengers, 1985). În structurile disipative apare tendințe de a avea soluții alternative care se numesc bifurcații. Acest termen este nepotrivit, deoarece separarea poate să
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
puțin, entropia poate produce, în loc de degradare, ordine și organizare. Dacă este așa, atunci entropia, însăși, își pierde caracterul său disipativ. În timp ce anumite sisteme dispar, alte sisteme evoluează simultan și cresc cu mai multă coerență.” (Prigogine și Stengers, 1985). În structurile disipative apare tendințe de a avea soluții alternative care se numesc bifurcații. Acest termen este nepotrivit, deoarece separarea poate să aibă loc între mai multe soluții posibile. O bifurcație poate conduce la mai multe traiectorii posibile, unele dintre ele stabile, altele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
profiturile, făcând posibilă apariția mai multor puncte de echilibru, depinzând de buclele feedback negative care, pot, de asemenea, să opereze în sistem.” (Arthur, 1990). Posibilitatea ca un sistem să aibă mai multe puncte de echilibru este dată de proprietățile structurilor disipative. În sistemele fizico-chimice această proprietate a unor substanțe de a se afla simultan în două sau mai multe stări stabile în anumite condiții la limită se numește bistabilitate și descrie „posibilitatea de a evolua, pentru valori date ale parametrilor, către
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]