137 matches
-
de cibernetică ale unor cercetători cu pregătire complexă ca Ștefan Odobleja, Norbert Wiener ș.a.). Afirmată deplin după 1960, această teorie stă la baza concepției actuale a cunoașterii științifice, împreună cu alte teorii originale ca aceea a catastrofelor, a bifurcațiilor, a structurilor disipative sau a fractalilor 5. Acestea nu fac decât să întărească convingerea că realitatea obiectivă se manifestă ca un tot unitar, în care fiecare element reproduce la scară proprie și se înscrie în dinamica întregului sistem. 1.2 Abordarea sistemică a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
reflexiei moderne" (Sorin Dumitrescu, Chivotele lui Petru Rareș și modelul lor ceresc, Humanitas, București, 2001, p.25). Teorii mai noi sunt la originea unei revoluții așteptate: teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, teoria structurilor disipative a lui Ilya Prigogine, teoria haosului descrisă de John Gleick, teoria atractorilor stranii, elaborată de David Ruelle, sinergetica lui Herman Haken sau teoriile morfogenetice descrise de Alain Boutot. Toate sunt abordări nonliniare ale sistemelor, înțelese ca rețele sferice de puncte
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
planul mintal influențează creierul, cu care se află În legătură. Creierul comunică cu diferitele organe ale corpului fizic prin intermediul sistemului nervos și al conexiunilor psihoneuroimunologice, recent evidențiate. Din nou, conștiința este cea care mediază aceste legături. 2. Biosistemele ca structuri disipative În analiza biotermodinamică, organismul uman este considerat ca sistem biotermodinamic deschis, adică face schimb cu mediul Înconjurător atât cu materie prin corpul fizic, cât și prin energie prin toate corpurile menționate. Din punct de vedere energetic, diferențierea dintre componente se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
tipuri de structuri. La departe-deechilibru putem avea transformări de la starea de dezordine, de la haos, la starea de ordine. Pot apărea stări dinamice noi ale materiei, ceea ce reflectă interacțiunea unui sistem dat cu mediul său. Am numit aceste structuri noi structuri disipative pentru a accentua rolul proceselor disipative În formarea lor, În mod paradoxal În contrast cu imaginea peiorativă tradițională a acestor procese”. În structurile disipative: “A apărut un nou tip de ordine. Putem vorbi de o nouă coerență, de un mecanism de «comunicare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
avea transformări de la starea de dezordine, de la haos, la starea de ordine. Pot apărea stări dinamice noi ale materiei, ceea ce reflectă interacțiunea unui sistem dat cu mediul său. Am numit aceste structuri noi structuri disipative pentru a accentua rolul proceselor disipative În formarea lor, În mod paradoxal În contrast cu imaginea peiorativă tradițională a acestor procese”. În structurile disipative: “A apărut un nou tip de ordine. Putem vorbi de o nouă coerență, de un mecanism de «comunicare» Între molecule. Dar acest tip de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
noi ale materiei, ceea ce reflectă interacțiunea unui sistem dat cu mediul său. Am numit aceste structuri noi structuri disipative pentru a accentua rolul proceselor disipative În formarea lor, În mod paradoxal În contrast cu imaginea peiorativă tradițională a acestor procese”. În structurile disipative: “A apărut un nou tip de ordine. Putem vorbi de o nouă coerență, de un mecanism de «comunicare» Între molecule. Dar acest tip de comunicare poate lua naștere doar la condiții departe-de-echilibru... acest tip de comunicare pare a fi o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
comunicare poate lua naștere doar la condiții departe-de-echilibru... acest tip de comunicare pare a fi o regulă În lumea biologiei. Ea poate sta la Însăși baza definiției unui sistem biologic” (Ilya Prigogine). Putem face acum următoarele precizări: Ce sunt structurile disipative ? Sunt structurile formate la departe-de-echilibru. Dar ce Înseamnă departe-de echilibru ? Înseamnă fenomene termodinamice analizate nu prin termodinamica liniară, ci prin termodinamica neliniară, la trecerea la o autoorganizare și deci trecerea ca inoperantă a relației lui Boltzmann. “Al doilea principiu al
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În «absorbția» continuă a ordinii din mediul său Înconjurător”. Cercetări aprofundate În acest domeniu a făcut un alt laureat al Premiului Nobel, pentru chimie, În 1977, profesorul Ilya Prigogine, de la Universitatea liberă din Bruxelles, care prin teoria sa asupra structurilor disipative, a reușit să argumenteze, Într-un limbaj deopotrivă al chimiei și al matematicii, că biologicul și socialul se asociază În mod organic și că omul este o parte a naturii tot așa cum natura este o parte a omului, opunându-se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Univers În ansamblu, nu este respectat În unele locuri și, la o depărtare suficientă de starea de echilibru, efectul fluctuațiilor Întâmplătoare pot fi considerabil amplificate, generând forme ale unei noi complexități. Configurațiile care rezultă prin comportament au fost denumite structuri disipative Întrucât ele interacționează cu mediul local, consumând energie liberă (entropie joasă) a acestuia și eliminând Înapoi În mediul Înconjurător produsele reziduale ale utilizării, ca energie legată (entropie Înaltă). În acest fel Ilya Prigogine avertizează că materia nu este inertă, ci
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ale utilizării, ca energie legată (entropie Înaltă). În acest fel Ilya Prigogine avertizează că materia nu este inertă, ci vie și activă, iar viața se schimbă mereu prin adaptarea la condițiile de nonechilibru. Fluxul de energie (entropie) din cadrul unei structuri disipative poate determina perturbații sau fluctuații care, dacă iau amploare, pot conduce la schimbări importante. Cu cât este o structură mai complexă, cu atât mai mare este fluxul de energie (entropie joasă) necesar pentru supraviețuirea sa, iar perturbația internă care rezultă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
necesar pentru supraviețuirea sa, iar perturbația internă care rezultă este și ea corespunzătoare. Iată deci că complexitatea crescândă generează nevoia unui consum crescând de energie din mediul ambiant, ceea ce conduce la o fragilitate crescândă, dar tocmai această trăsătură a structurii disipative este la baza evoluției ei ulterioare spre o complexitate mai mare. Explicația se află În faptul că, dacă perturbația este suficient de mare, sistemul poate trece printr-o bruscă reorganizare, reușind să se mențină numai cu prețul unei complexități mai
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dacă perturbația este suficient de mare, sistemul poate trece printr-o bruscă reorganizare, reușind să se mențină numai cu prețul unei complexități mai mari. Cu alte cuvinte, unde nu e perturbare nu e schimbare. După această incursiune În caracteristicile structurilor disipative devine logică Întrebarea: cum se manifestă biosistemele ca structuri disipative ? Desigur, răspunsul va fi cât mai concis, avându se În vedere obiectul disciplinei noastre, În care rolul termodinamicii este de instrument științific și nu obiect de studiu. În formularea răspunsului
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o bruscă reorganizare, reușind să se mențină numai cu prețul unei complexități mai mari. Cu alte cuvinte, unde nu e perturbare nu e schimbare. După această incursiune În caracteristicile structurilor disipative devine logică Întrebarea: cum se manifestă biosistemele ca structuri disipative ? Desigur, răspunsul va fi cât mai concis, avându se În vedere obiectul disciplinei noastre, În care rolul termodinamicii este de instrument științific și nu obiect de studiu. În formularea răspunsului vom avea În vedere un fapt bine cunoscut, palpabil pentru
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
termodinamice semideschise (de exemplu, folosesc ciupercile comestibile nu pe cele otrăvitoare). Pentru a face o comparație Între un biosistem și un sistem fizic, nu cu ordinea statică a cristalelor trebuie făcută comparația, ci cu ordinea dinamică a unui sistem fizic disipativ, ale cărui atribute le are pe toate. Biosistemul primește entropie joasă din mediul exterior, respirând și alimentându-se, realizând și menținând În interiorul său o “stare de ordine” și dă mediului exterior căldură și deșeuri, care măresc entripia mediului. Reciproc, funcționarea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
datorează totul unor interacțiuni “morfogenetice” interioare obiectului Însuși. Aportul exterior se mulțumește, ca și la ființa vie, să pună la dispoziția sistemului energia liberă necesară pentru a asigura această geneză de ordine. Pe baza teoriilor lui Ilya Prigogine, privind structurile disipative, se produce o unificare a viului și neviului, a umanului cu non-umanul. Se conturează o nouă viziune a omului În Univers. Însăși Ilya Prigogine sublinia Într-un interviu al său: “Existența unei săgeți a timpului, comună și omului și sistemelor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În concluzie se poate reaminti că viața consumă În mod necesar energie liberă, chir și În timpul celei mai profunde hibernări. Această energie dă posibilitatea construirii de structuri care sunt foarte Îndepărtate de echilibru. După Ilya Prigogine, asemenea structuri se numesc disipative, adică structuri care consumă energie liberă (a disipa, din lat. dissipare: a distribui, a Împrăștia). Principiul fizical al structurilor disipative poate fi demonstrat În cadrul sistemelor simple. Un exemplu chimic pentru o structură disipativă este așa numit „reacție Belusoff Zabotinski”, oxidarea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Această energie dă posibilitatea construirii de structuri care sunt foarte Îndepărtate de echilibru. După Ilya Prigogine, asemenea structuri se numesc disipative, adică structuri care consumă energie liberă (a disipa, din lat. dissipare: a distribui, a Împrăștia). Principiul fizical al structurilor disipative poate fi demonstrat În cadrul sistemelor simple. Un exemplu chimic pentru o structură disipativă este așa numit „reacție Belusoff Zabotinski”, oxidarea unui acid organic (acidul malic) cu bromură de potasiu În prezența unui catalizator. 3. Materie, Energie, Informație Existența materiei În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
După Ilya Prigogine, asemenea structuri se numesc disipative, adică structuri care consumă energie liberă (a disipa, din lat. dissipare: a distribui, a Împrăștia). Principiul fizical al structurilor disipative poate fi demonstrat În cadrul sistemelor simple. Un exemplu chimic pentru o structură disipativă este așa numit „reacție Belusoff Zabotinski”, oxidarea unui acid organic (acidul malic) cu bromură de potasiu În prezența unui catalizator. 3. Materie, Energie, Informație Existența materiei În paradigma newtoniană nu se pune la Îndoială Întrucât Întregul edificiu științific newtonian este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
corespunzătoare regimurilor normale, N, de instabilitate, IN și de ferorezonanță, F. Comportamentul catastrofal (studiat de teoria catastrofelor), concretizat prin variația discontinuă sau prin salt a semnalului de ieșire, specific funcționării circuitelor nelineare la ferorezonanță, apare și în cazul circuitelor oscilante disipative, dacă efectul rezistiv este redus (Fig.2.15b, Fig.2.16b). La variația continuă a semnalului de intrare (tensiunea în circuitele serie, Fig.2.15b, respectiv curentul în circuitele paralel, Fig.2.16b), semnalul de ieșire înregistrează variații prin salt
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
din jur sub formă de conversație și transpirație. Această energie va mări dezordinea universului cu circa douăzeci de milioane de milioane de milioane de ori mai mult decât creșterea ordinii din creierul cititorului. IV.1.7. Sistemele biologice ca structuri disipative Din punct de vedere al structurii lor, sistemele termodinamice pot fi de două feluri: a) Structuri de echilibru (cristale) apărute prin scăderea entropiei produsă de scăderea temperaturii. b) Structuri disipative, care se mențin numai în cadrul unui schimb continuu de energie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
din creierul cititorului. IV.1.7. Sistemele biologice ca structuri disipative Din punct de vedere al structurii lor, sistemele termodinamice pot fi de două feluri: a) Structuri de echilibru (cristale) apărute prin scăderea entropiei produsă de scăderea temperaturii. b) Structuri disipative, care se mențin numai în cadrul unui schimb continuu de energie (disipare de energie). Procesele, din punct de vedere al sensului variației entropiei, pot fi: ♦ Procese cuplante, când entropia crește; ♦ Procese cuplate, când entropia scade. Existența cuplajelor explică fenomenele biologice care
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
țesuturi, organe și se realizează procesele de reglare). *Reacții autocatalitice care duc la formarea de structuri. * Autoînnoirea. în sistemele vii are loc o continuă înlocuire a celulelor. Pe măsură ce celulele se maturizează și îmbătrânesc, datorită proceselor ireversibile, entropia lor crește, structurile disipative se deteriorează și atunci ele sunt înlocuite cu celule tinere cu entropie mică. Putem concluziona că, procesul de îmbătrânire, însoțit de diminuarea proceselor de diviziune celulară și de dereglări ale sistemelor homeostatice, este un proces de creștere a entropiei organismului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fenomen este cel mai convingător exemplu de autoorganizare, de apariție a ordinii din dezordine, din haos. Apare o ordine nouă care se menține numai prin consum de energie din exterior. Aceste structuri apar ca rezultat a două tendințe opuse: efectele disipative care conduc la o stabilitate prin mărirea dezordinii și efectele convective care conduc la o destabilizare, în urma căreia sistemul execută tranziția de fază spre starea ordonată. Lichidul se autoorganizează sub forma unor prisme hexagonale pe axa cărora lichidul coboară, iar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
crește în continuare, atunci stratul de lichid ia forma unor rulouri. Procesele autocatalitice neliniare conduc de asemenea la apariția de structuri ordonate. Deci, într-un sistem închis, la echilibru, ordinea apare în conformitate cu principiul minimului energiei libere, pe când într-un sistem disipativ, ea apare ca urmare a amplificării fluctuațiilor până la nivel macroscopic. Domeniul biofizicii care se ocupă cu studiul sistemelor disipative se numește sinergetica. Teoria structurilor disipative are importanță și relativ la modul de a privi boala. Introducerea în organism a unei cantități
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de structuri ordonate. Deci, într-un sistem închis, la echilibru, ordinea apare în conformitate cu principiul minimului energiei libere, pe când într-un sistem disipativ, ea apare ca urmare a amplificării fluctuațiilor până la nivel macroscopic. Domeniul biofizicii care se ocupă cu studiul sistemelor disipative se numește sinergetica. Teoria structurilor disipative are importanță și relativ la modul de a privi boala. Introducerea în organism a unei cantități mici de microorganisme (imunizarea) creează o boală ușoară, deci o perturbare, prin care organismul poate dobândi o mai mare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]