137 matches
-
sistem închis, la echilibru, ordinea apare în conformitate cu principiul minimului energiei libere, pe când într-un sistem disipativ, ea apare ca urmare a amplificării fluctuațiilor până la nivel macroscopic. Domeniul biofizicii care se ocupă cu studiul sistemelor disipative se numește sinergetica. Teoria structurilor disipative are importanță și relativ la modul de a privi boala. Introducerea în organism a unei cantități mici de microorganisme (imunizarea) creează o boală ușoară, deci o perturbare, prin care organismul poate dobândi o mai mare complexitate. Teoria structurilor disipative este în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Teoria structurilor disipative are importanță și relativ la modul de a privi boala. Introducerea în organism a unei cantități mici de microorganisme (imunizarea) creează o boală ușoară, deci o perturbare, prin care organismul poate dobândi o mai mare complexitate. Teoria structurilor disipative este în acord cu medicina preventivă și mai puțin cu folosirea medicamentelor. Pentru a ilustra aceste aspecte să reprezentăm o variabilă de compoziție ρ în funcție de un parametru exterior de constrângere λ (concentrația unuia dintre reactanți de exemplu) Evoluția sistemului pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este și mai ordonat. IV.1.9. Scenariu posibil pentru evoluția sistemelor biologice Evoluția sistemelor chimice și biologice de la cele mai simple la cele mai complexe, constituie unul dintre domeniile care preocupă atât pe fizicieni, chimiști și biologi. Existența structurilor disipative și evoluția temporală a acestora a putut fi explicată pe baza dezvoltării termodinamicii neliniare a proceselor ireversibile de către Prigogine, Glansdorf, Mazur, Ross. Astăzi există teorii care susțin faptul că ireversibilitatea transformărilor chimice a permis materiei o evoluție naturală, de la structuri
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
să apară și să se dezvolte, ea trebuie ajutată din afară. în încheiere trebuie să spunem că au rămas multe întrebări fără răspuns legate de sistemele biologice, dintre care amintim: a) existența unei singure mărimi fizice care să caracterizeze structurile disipative b) selectarea celui mai ordonat sistem dintr-o multitudine de sisteme cu autoorganizare c) principiul evoluționist care determină comportarea sistemelor Dar cele mai importante dintre întrebări, rămân următoarele: Este Pământul cel mai ordonat sistem din Univers, și dacă da, cum
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
teoria double bind (Școala de la Palo Alto); „arta solubilului” (Medawar); teoria rizomului (Deleuze și Guattari) și teoria biologică a autopoiesisului (Jantsch, Maturama și Varela); teoria ordinii din haos (Prigogine); teoria hiperciclului (Eigen și Schuster); modelizarea complexității (Waddington, Gould); teoria structurilor disipative (Prigogine); paradoxurile mecanicii cuantice: „pisica lui Schrödinger”, „prietenul lui Wigner”, „universurile multiple ale lui Everett” ș.a.; „monopolul lui Dirae”; „antimateria”; „universul ambidextru” al lui Gardner; „creodele” lui Waddington; „sistemele ergodice” (Birchoff, von Neumann, Hopf, Kolmogoroff); „cronogeografia” (Parks și Thrift); „lanțurile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sistem adaptiv complex, are o structură formată dintr-o multitudine de sisteme cibernetice distincte, mergând de la întreprindere și până la sistemul întregii economii naționale. Fiecare dintre aceste sisteme cibernetice are proprietățile cunoscute ale sistemelor adaptive complexe (interdependență și conectivitate, coevoluție, structură disipativă, funcționare-departe-de-echilibru, istoricitate, procese feedback fundamentale, dependență de traiectorie, autoorganizare, emergență și adaptare) dar prezintă, fiecare dintre ele, și proprietăți specifice care le fac, în primul rând, să fie atât de diverse și, în al doilea rând, le determină comportamentul și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
intricate și încrucișate și de influențe multidirecționale, atât directe, cât și mediate. Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de-echilibru și istoria Un alt concept-cheie în definirea CAS este structura disipativă, care reprezintă modalitățile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de-echilibru și istoria Un alt concept-cheie în definirea CAS este structura disipativă, care reprezintă modalitățile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine. Ilya Prigogine a luat în 1977 Premiul Nobel pentru chimie pentru lucrările
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine. Ilya Prigogine a luat în 1977 Premiul Nobel pentru chimie pentru lucrările sale privind structurile disipative și termodinamica dezechilibrului. Prigogine a dat o interpretarea nouă celei de-a doua legi a termodinamicii. Disoluția în entropie nu este o fatalitate absolută, ci „în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine”. Pentru a fi mai precis „în
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
absolută, ci „în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine”. Pentru a fi mai precis „în condiții de nonechilibru, cel puțin, entropia poate produce, în loc de degradare, ordine (și) organizare. Dacă este așa, atunci entropia însăși își pierde caracterul său disipativ. În timp ce anumite sisteme dispar, alte sisteme evoluează simultan și cresc cu mai multă coerență.” (Prigogine, Stengers, 1985). În structurile disipative apare tendința de a avea soluții alternative care se numesc bifurcații. Acest termen este nepotrivit, deoarece separarea poate să aibă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cel puțin, entropia poate produce, în loc de degradare, ordine (și) organizare. Dacă este așa, atunci entropia însăși își pierde caracterul său disipativ. În timp ce anumite sisteme dispar, alte sisteme evoluează simultan și cresc cu mai multă coerență.” (Prigogine, Stengers, 1985). În structurile disipative apare tendința de a avea soluții alternative care se numesc bifurcații. Acest termen este nepotrivit, deoarece separarea poate să aibă loc între mai multe soluții posibile. O bifurcație poate conduce la mai multe traiectorii posibile, unele dintre ele stabile, altele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
profiturile, făcând posibilă apariția mai multor puncte de echilibru, depinzând de buclele feedback negative care, pot, de asemenea, să opereze în sistem.” (Arthur, 1990). Posibilitatea ca un sistem să aibă mai multe puncte de echilibru este dată de proprietățile structurilor disipative. În sistemele fizico-chimice această proprietate a unor substanțe de a se afla simultan în două sau mai multe stări stabile în anumite condiții la limită se numește bistabilitate și descrie „posibilitatea de a evolua, pentru valori date ale parametrilor, către
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sunt influențate de alți atractori. Această mobilitate a atractorilor din spațiul de stare al unui sistem complex, posibilitatea atractorilor de a se deplasa, de a-și reduce dimensiunile sau chiar de a-și modifica caracteristicile, a dus la introducerea sistemelor disipative. Acestea, spre deosebire de sistemele conservative, au deci proprietăți care permit apariția haosului. Turbulența și haosul apar, deci, numai în sistemele disipative. Într-un astfel de sistem, trecerea unei traiectorii către un atractor este destul de complicată. Atractorii care sunt puncte staționare, adică
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
a se deplasa, de a-și reduce dimensiunile sau chiar de a-și modifica caracteristicile, a dus la introducerea sistemelor disipative. Acestea, spre deosebire de sistemele conservative, au deci proprietăți care permit apariția haosului. Turbulența și haosul apar, deci, numai în sistemele disipative. Într-un astfel de sistem, trecerea unei traiectorii către un atractor este destul de complicată. Atractorii care sunt puncte staționare, adică au capacitatea de a atrage traiectoriile din vecinătatea lor, fac ca traiectoriile să aibă tendința să conveargă către ei sau
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
3. Metoda de abordare În vederea realizării obiectivelor de mai sus, au fost analizate sintetic și comparativ modele matematice aplicabile În urbanism și arhitectură, precum și tehnicile necesare abordării acestora. a. - Modele legate de teorii morfologice (Teoria catastrofelor, Teoria Fractalilor, Teoria structurilor disipative, Teoria haosului ). b. - Modele urbanistice bazate pe automate celulare. c. - Teoria jocurilor (sisteme multiagent). d. - Modele de simulare și optimizare. a) Modele legate de teorii morfologice Au fost cosiderate oportune noțiunile de fractal și dimensiune fractală . Astfel În medicină se
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
Studiile Întreprinse de către matematicieni și fizicieni au permis elaborarea unor metode, capabile să explice, să prevadă apariția formelor (morfologiilor) pe care le Întâlnim, cum ar fi: Teoria catastrofelor a lui René Thom, Teoria Fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, Teoria structurilor disipative a lui Prigogine, Teoria haosului și a stucturilor stranii elaborată de Ruelle. Ele schițează un nou profil al cunoașterii. Aceste teorii nu tratează probleme despre lumea pe care o locuim, lumea vizibilă cu ochiul liber. Ele se ocupă de fenomene
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
energetică exercitată asupra fluctuației “inițiale”, Big Bang-ul -, de ce a fost nevoie de o întreagă evoluție, până la om și cine știe până unde? Din punct de vedere energetic, aceasta nu se justifică decât parțial (formele evoluate fiind și mai înalt disipative, dar și mai puțin reprezentate în ansamblul biomasei biosferei). Dar, se justifică dacă luăm în considerare producția de fluide subtile (doar eteric la organismele aparținând regnului animal inferior, dar toate în regnul uman) adică acțiunea de spiritualizare a Universului. Abordarea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cauză se găsește, imediat după moarte, deasupra trupului, șocată și confuză în cazul morții violente sau dimpotrivă. Ea are conștiința unei lumini strălucitoare, de la care ia energie, stare urmată de nevoia odihnei ce conferă calm și pace (urmare a perioadei disipative informatice, n.n.). Tot ea vorbește de o lumină cu multe culori, fapt ce ne trimite cu gândul la starea intermediară din Bardo Thödol ; în aceeași fază, entitatea se află în compania altora, cu toatele în așteptarea momentului optim al trecerii în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
odată cu formarea organelor de percepție necesare. Tot menționează că tot așa cum după moarte, omul retrăiește în sens invers faptele vieții trecute, corpului cauzal “i se prezintă” o “viziune profetică” a viitoarei existențe terestre, tendințele consecutive “vizionării filmului” din timpul perioadei disipative devenind acum germenii faptelor reparatorii ori de dezvoltare din timpul vieții terestre în care corpul cauzal se angajează. Existența anterioară este acum uitată, mai bine zis este blocată amintirea ei: o similitudine este faptul amintit de : persoanele care au suferit
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mamifer și, în cadrul acestei clase, pe departe, a unui delfin. Ceva s’a achiziționat între cele două exemple. Anume, în regnul animal inteligent se manifestă un corp cauzal de natură intelectuală. Ciclul vieții cuprinde ca atare, după moarte, trei procese disipative la nivelul corpurilor subtile: eteric, astral, intelectual, devenind astfel mai lung, cu consecința micșorării frecvenței reîncarnărilor. Producția și acumularea de fluide subtile se referă în principal la cel intelectual, dar este continuată și cea a fluidelor inferioare și începută cea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
entități distincte și după eliberare. Aceasta permite ca ele să participe la un nou ciclu evolutiv într’un regn superior. </footnote>. În regnul uman se manifestă un corp cauzal de natură sufletească care, în ciclul vieții va suferi patru procese disipative (eteric, astral, intelectual, sufletesc) inducând un ciclu mai lung și reîncarnări mai rare. Mai mult, pe măsura evoluției în cadrul acestui regn, ritmul reîn“carnărilor” scade continuu (v. §II.4.2). Inutil a aminti că ritmul evoluției în regnul uman este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
adică elementul spiritual, se va reîn“carna”, prin “vehicule exterioare” sufletesc și intelectual, într’un corp astral, începând o viață în planul astral, valorificând materialul astral produs de regnurile animal superior, animal inteligent, uman, după care va suferi două procese disipative (intelectual și sufletesc); corpul astral, asemenea corpului grosier din reîncarnarea umană, va intra într’un circuit în planul astral, plan sărăcit însă prin transformarea sa în timpul vieții astrale a inițiatului (v. fig. II.16). Corpul în care are loc în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
un corp specific. 3. Entități ce vin ocazional în planul respectiv în urma unor fenomene de extracorporalitate. 4. Entități din regnuri superioare care s’au reîncarnat în planul respectiv. 5. Un fond amorf, omogen, de informație caracteristică planului, rezultată din procesele disipative. Entitățile ce populează un plan oarecare al Universului: ( − entități; → − ciclul existenței entității (parțial); − transfer de “substanță”. Fondul amorf este permanent actualizat prin disiparea informației entităților din prima categorie, fapt care, pe lângă că-l îmbogățește, oferă posibilitatea adaptării entităților din a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
efluvii emotive”, altele se lipesc trainic de el (de corpul său subtil, detașat cu prilejul acestei experiențe). Din același motiv, o entitate extracorporalizată oarecare n’are acces nici la fondul amorf. Totodată, entitatea extracorporalizată nu poate prelua informație de la entitățile disipative (din prima categorie), căci acestea abia au părăsit planul în care în mod obișnuit trăiește entitatea în discuție, deci dispun de o informație deja cunoscută. Încă, entitatea extracorporalizată nu poate prelua informație de la entitățile ce vin la reîncarnare (a doua
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
pe peronul stației de metrou, ar fi trebuit să fie un repertoar de concepte vicioase ale lumii de azi, un fel de dicționar de concepte viciate de însuși modul de funcționare al acestei lumi. Și cum funcționează ea? Reticular, rizomatic, disipativ, prinsă întro vastă rețea de încrengături, capilare, dendrite, conexiuni, comuniuni, simbioze. Mă gândeam că ar trebui să scriu nu doar despre diversitate, ci și despre diferență și unicitate. N-aveam cum să scap din vedere o «semanaliză» a prezenței, un
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]