89 matches
-
Naționale Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3). (5) În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție poate continua efectuarea urmăririi penale și în cauza disjunsă. (6) Urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3), săvârșite de militarii în activitate, se efectuează de procurori militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate. ... 9.3. Cu privire
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. “ Din decizia prezentată mai sus nu rezultă că judecătorul devine incompatibil doar dacă și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă, aceasta constituind o împrejurare de fapt, care nu poate fi supusă
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. “ Din decizia prezentată mai sus nu rezultă că judecătorul devine incompatibil doar dacă și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă, aceasta constituind o împrejurare de fapt, care nu poate fi supusă unui control de constituționalitate. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă“. În acest sens, instanța supremă a reținut că procedura simplificată presupune o analiză a condițiilor în care recunoașterea vinovăției proprii produce efectele prevăzute de lege, astfel că probele administrate în faza de urmărire penală față de persoana care solicită aplicarea
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
persoana care solicită aplicarea acestei proceduri sunt suficiente pentru a permite stabilirea unei pedepse pentru fapta proprie, ceea ce înlătură posibilitatea ca instanța de judecată să se refere la vinovăția persoanelor față de care cercetarea judecătorească va continua în cauza disjunsă. În situația trimiterii în judecată a mai multor inculpați, instanța are de evaluat vinovăția fiecăruia dintre ei, ceea ce exclude de jure antepronunțarea judecătorului cu privire la vinovăția unui inculpat în evaluarea vinovăției altuia. Chiar dacă acțiunea penală este indivizibilă
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
natură a clarifica existența vinovăției. ... 16. Totodată, soluționarea cauzei cu privire la unul dintre inculpați conform procedurii simplificate oferă suficiente garanții de imparțialitate, din punctul de vedere al legii, pentru ca același judecător să poată da o soluție în cauza disjunsă: inculpați diferiți, caracterul personal al răspunderii penale, existența unei cercetări judecătorești noi în care vor fi evaluate faptele, fără referire la sentința anterioară, evaluarea conținutului fiecărei infracțiuni, fără referire la sentința anterioară, probele referitoare la vinovăția fiecărui inculpat, inclusiv administrarea
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
recunoașterii aceluia care a beneficiat de procedura simplificată în fața persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta să poată pune întrebări martorului. De altfel, criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de condamnare. Așa încât, instanța supremă a stabilit că judecătorul devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri la vinovăția persoanelor din cauza pendinte
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
acestea nu sancționează cu „nulitatea“ actele dispuse de judecătorul care a judecat cauza în procedura recunoașterii învinuirii cu privire la o parte dintre inculpați și și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. Susține că Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, nu oferă suficiente garanții în privința persoanei care a optat pentru procedura de cercetare judecătorească
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală din 1968 și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. Reține că, potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, judecătorul devine incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa ar putea fi afectată. Apreciază că textele de lege a căror constituționalitate se contestă oferă
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă“. În acest sens, instanța supremă a reținut că procedura simplificată presupune o analiză a condițiilor în care recunoașterea vinovăției proprii produce efectele prevăzute de lege, astfel că probele administrate în faza de urmărire penală față de persoana care solicită aplicarea
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
persoana care solicită aplicarea acestei proceduri sunt suficiente pentru a permite stabilirea unei pedepse pentru fapta proprie, ceea ce înlătură posibilitatea ca instanța de judecată să se refere la vinovăția persoanelor față de care cercetarea judecătorească va continua în cauza disjunsă. În situația trimiterii în judecată a mai multor inculpați, instanța are de evaluat vinovăția fiecăruia dintre ei, ceea ce exclude de jure antepronunțarea judecătorului cu privire la vinovăția unui inculpat în evaluarea vinovăției altuia. Chiar dacă acțiunea penală este indivizibilă
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
natură a clarifica existența vinovăției. ... 19. Totodată, soluționarea cauzei cu privire la unul dintre inculpați conform procedurii simplificate oferă suficiente garanții de imparțialitate, din punctul de vedere al legii, pentru ca același judecător să poată da o soluție în cauza disjunsă: inculpați diferiți, caracterul personal al răspunderii penale, existența unei cercetări judecătorești noi în care vor fi evaluate faptele, fără referire la sentința anterioară, evaluarea conținutului fiecărei infracțiuni, fără referire la sentința anterioară, probele referitoare la vinovăția fiecărui inculpat, inclusiv administrarea
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
recunoașterii aceluia care a beneficiat de procedura simplificată în fața persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta să poată pune întrebări martorului. De altfel, criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de condamnare. Așa încât, instanța supremă a stabilit că judecătorul devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri la vinovăția persoanelor din cauza pendinte
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
normative, cum e de exemplu Legea 215, cameră decizională este Senatul, în ce privește modificarea legii electorale cameră decizională este Camera Deputaților și în ceea ce privește modificarea Statutului senatorilor și deputaților, ea se discută în plenul reunit. Ca să adopți acest act normativ ar trebui disjunsă legea în trei propuneri", a explicat, la TVR1, secretarul general al PDL, Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei. Asta a fost o șmecherie pe care o recunosc juriștii PSD, au gândit-o foarte bine tocmai pentru a avea un instrument prin
Ioan Oltean: Proiectul USL pe 300 de parlamentari e o şmecherie () [Corola-journal/Journalistic/46673_a_47998]
-
nr. 938 din 22 noiembrie 2016, cu următorul conținut: „În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate continua efectuarea urmăririi penale și în cauza disjunsă. “ ... 11. Autorii excepției susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la cerințele de calitate a legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la
DECIZIA nr. 428 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296462]
-
conteste probatoriul, celălalt coinculpat se poate prevala de dreptul la tăcere, neputând fi obligat să dea declarație; în ipoteza în care cauza este disjunsă și se formează un nou dosar, unul dintre coinculpați poate dobândi calitatea de martor în dosarul disjuns în care nu are calitatea de inculpat, iar în calitatea sa de martor, care îi oferă anumite garanții procesuale, va da declarație în cauza disjunsă. Însă, în această ipoteză, prin Decizia nr. 10 din 17 aprilie 2019, Înalta Curte de
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
se formează un nou dosar, unul dintre coinculpați poate dobândi calitatea de martor în dosarul disjuns în care nu are calitatea de inculpat, iar în calitatea sa de martor, care îi oferă anumite garanții procesuale, va da declarație în cauza disjunsă. Însă, în această ipoteză, prin Decizia nr. 10 din 17 aprilie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat că participantul la comiterea unei infracțiuni care a fost judecat
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat că participantul la comiterea unei infracțiuni care a fost judecat separat de ceilalți participanți și audiat ulterior ca martor, în cauza disjunsă, nu poate avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de art. 273 din Codul penal. Așa fiind, problema de drept invocată prezintă un și mai mare interes, soluția legislativă criticată contravenind dreptului la un proces echitabil
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
că orice declarație, fie că este dată de martor stricto sensu sau de un coinculpat, poate fi determinantă pentru o soluție de condamnare. Pentru aceste motive, foștii coinculpați condamnați definitiv potrivit procedurii simplificate pot fi audiați ca martori în cauze disjunse, chiar și în condițiile existenței Deciziei nr. 10 din 17 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, însă soluția pronunțată nu se va putea întemeia într-o
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a stabilit că participantul la comiterea unei infracțiuni care a fost judecat separat de ceilalți participanți și audiat ulterior ca martor, în cauza disjunsă, nu poate avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de art. 273 din Codul penal. ... 14. Curtea de Apel București - Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în esență, că dispozițiile
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, din ale cărei considerente și din a cărei soluție reiese faptul că foștii inculpați, condamnați definitiv în procedura simplificată, pot fi audiați ca martori în cauza disjunsă, însă soluția pronunțată nu se va putea întemeia, în măsură determinantă, pe aceste declarații, ci numai în măsura în care acestea se coroborează cu alte probe legal obținute în cauză. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
2020, precitată, sunt relevante și în ceea ce privește susținerile formulate în cauză. ... 21. În aceste condiții, Curtea a reținut că, din perspectiva participantului la săvârșirea unei fapte penale, care poate fi audiat în calitate de martor în cauza penală disjunsă, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și acesta dobândește calitatea de martor protejat (în sens larg), dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt pe deplin aplicabile. Dimpotrivă, în ipoteza în care persoana
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
dobândește calitatea de martor protejat (în sens larg), dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt pe deplin aplicabile. Dimpotrivă, în ipoteza în care persoana care are calitatea de suspect sau inculpat nu dobândește, în cauza penală disjunsă, calitatea de martor protejat (în sens larg), dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile, aceasta putând fi audiată în calitate de martor, într-o procedură publică și contradictorie, cu respectarea dispozițiilor referitoare la audierea
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
din urmă caz însă, în acord cu considerentele Deciziei nr. 236 din 2 iunie 2020, se reține că, deși legea procesual penală permite persoanei care are deja calitatea de suspect sau inculpat să dobândească calitatea de martor în cauze penale disjunse, această persoană nu poate fi un „martor veritabil“, de vreme ce a participat la săvârșirea infracțiunii și nu are doar cunoștință despre aceasta ori despre fapte sau împrejurări esențiale care determină soarta procesului. Cu alte cuvinte, participantul la săvârșirea unei
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
a judecătorilor poate fi chezășie pentru o evaluare mai aproape de adevăr a declarațiilor făcute de martori, concluzie aplicabilă mutatis mutandis și în ceea ce privește persoana care are calitatea de suspect sau inculpat și care dobândește, în cauza penală disjunsă, calitatea de martor. Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că, întrucât nu există o normă care să reglementeze valoarea probantă predefinită a declarației persoanei care are calitatea de suspect sau inculpat și care este audiată în cauza penală disjunsă ca
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]