256 matches
-
lucru pentru cadre didactice și consilieri, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2004 31. Ungureanu Dorel - Copiii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 32. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 33. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 34. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 35. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 36. Verza Emil, Verza Emil Florin - Psihologia vârstelor, Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educational, București, 2003 27. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 28. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 29. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 30. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 31. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 32. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ale citit-scrisului, numerației și calculului matematic. Indicatorii riscului de dezvoltare a acestor tulburări pot fi observabili în diferite domenii: limbaj (expresiv, la nivel de vocabular, complexitate morfosintactică, pragmatică, articulare; receptiv, sub aspectul percepției sau înțelegerii vorbirii, inclusiv al procesărilor fonologice; dislalia prelungită, persistentă), motor (coordonare, mișcări grosiere și fine, echilibru, coordonare oculomotorie, grafomotorie), psihomotor (ritm, schemă corporală, orientare spațiotemporală, inclusiv lateralitate), cognitiv (atenție, percepție, memorie vizuală sau auditivă, memorie de lucru sau de lungă durată, învățare intermodală, operații cognitive); ... f) dificultățile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279854_a_281183]
-
lucru pentru cadre didactice și consilieri, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2004 31. Ungureanu Dorel - Copiii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 32. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 33. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 34. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 35. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 36. Verza Emil, Verza Emil Florin - Psihologia vârstelor, Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educational, București, 2003 27. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 28. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 29. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 30. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 31. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 32. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Dislalia este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete). Datele din literatura de specialitate cu privire la frecvență
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete). Datele din literatura de specialitate cu privire la frecvență dislaliilor diferă de la autor la autor, nu numai de specificul limbii, dar și în funcție de exigenta celui care diagnostichează. Astfel, Sheridan este de părere că la varsta de 5 ani dislaliile șunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
sunete (combinații de sunete). Datele din literatura de specialitate cu privire la frecvență dislaliilor diferă de la autor la autor, nu numai de specificul limbii, dar și în funcție de exigenta celui care diagnostichează. Astfel, Sheridan este de părere că la varsta de 5 ani dislaliile șunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți, iar la opt ani 15% la fete și 16% la băieți. La copilul antepreșcolar, este de natură fiziologica, ca urmare a nedezvoltării suficiente a aparatului fonoarticulator și a sistemelor
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
toate la fel de afectate. Cele mai frecvent afecate șunt cele care apar mai tarziu în vorbirea copiilor: vibrantă r, africantele c,g,ț și siflantele s, z, șuerătoarele s, j, consoanele b, d, ț, m, n, dintre vocale a, e, u. Dislalia este cea mai frecventă tulburare de vorbire ce constă în abaterea de la pronunția obișnuită, de la vorbirea standard. În unele cazuri, dislalia se manifestă prin neputința emiterii unor sunete sau a silabelor, ori omiterea lor; în altele, ele sînt înlocuite, substituite
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
ț și siflantele s, z, șuerătoarele s, j, consoanele b, d, ț, m, n, dintre vocale a, e, u. Dislalia este cea mai frecventă tulburare de vorbire ce constă în abaterea de la pronunția obișnuită, de la vorbirea standard. În unele cazuri, dislalia se manifestă prin neputința emiterii unor sunete sau a silabelor, ori omiterea lor; în altele, ele sînt înlocuite, substituite, inversate sau deformate. În formele grave, asemenea fenomene se pot produce și la nivelul cuvintelor. Se poate considera că există o
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
se manifestă prin neputința emiterii unor sunete sau a silabelor, ori omiterea lor; în altele, ele sînt înlocuite, substituite, inversate sau deformate. În formele grave, asemenea fenomene se pot produce și la nivelul cuvintelor. Se poate considera că există o dislalie simplă sau parțială, cînd apar deteriorări numai la nivelul anumitor sunete, și alta generală sau polimorfa, cînd sînt alterate majoritatea sunetelor sau silabelor. Sunetele afectate nu au aceeași pondere, deoarece și în vorbire unele au o frecvență mai mare în raport cu
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
care necesită pentru emitere mișcări de mai mare finețe a aparatului fonoarticular (cum sînt vibrantă r, siflantele s-z, șuierătoarele s-j, africatele c-g-t) sînt supuse mai usor fenomenului de destructurare. În funcție de cauzele ce stau la baza tulburărilor de pronunție dislaliile se împart în organice și funcționale. Dislaliile organice sînt provocate de anumite deficiențe anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv sau al aparatului articulator. Printre deficiențele anatomice incriminate mai des în dislalie se numără prognatismul și progenia, amplasarea deficitară a dinților, frenul
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
mare finețe a aparatului fonoarticular (cum sînt vibrantă r, siflantele s-z, șuierătoarele s-j, africatele c-g-t) sînt supuse mai usor fenomenului de destructurare. În funcție de cauzele ce stau la baza tulburărilor de pronunție dislaliile se împart în organice și funcționale. Dislaliile organice sînt provocate de anumite deficiențe anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv sau al aparatului articulator. Printre deficiențele anatomice incriminate mai des în dislalie se numără prognatismul și progenia, amplasarea deficitară a dinților, frenul lingual prea scurt, despicăturile maxilovalo-palatine (așa-numitele
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
destructurare. În funcție de cauzele ce stau la baza tulburărilor de pronunție dislaliile se împart în organice și funcționale. Dislaliile organice sînt provocate de anumite deficiențe anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv sau al aparatului articulator. Printre deficiențele anatomice incriminate mai des în dislalie se numără prognatismul și progenia, amplasarea deficitară a dinților, frenul lingual prea scurt, despicăturile maxilovalo-palatine (așa-numitele “gură de lup” și “buza de iepure”). Există și deteriorări ale sunetelor (în special m-n), determinate de vegetațiile adenoide, de polipi care
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
a dinților, frenul lingual prea scurt, despicăturile maxilovalo-palatine (așa-numitele “gură de lup” și “buza de iepure”). Există și deteriorări ale sunetelor (în special m-n), determinate de vegetațiile adenoide, de polipi care duc la tulburări de articulație, numite rinolalii. Dislaliile funcționale sînt provocate de unele întîrzieri în dezvoltarea intelectuală, de metodele instrucționale greșite și de imiterea vorbirii deficitare a unor persoane din anturajul copilului. Balbaiala este o tulburare mai gravă de vorbire și apare mai frecvent la băieți față de fete
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
cognitive, asupra relațiilor cu cei din jur și asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
clasificarea tulburărilor limbajului pot fi invocate mai multe criterii. E. Verza face o clasificare a tulburărilor de limbaj prin raportare simultană la criteriile anatomo‑fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic. Astfel, sunt identificate următoarele categorii de tulburări: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia și dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit‑scris: dislexia‑alexia și disgrafia
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tulburări ale limbajului: - sindromul dismaturativ - condiționat fie de un ritm propriu de dezvoltare, fie de o încetinire a ritmului obișnuit de dezvoltare a vorbirii, cauzată de factori somatici, afectivi sau sociali, manifestat prin întârzierea simplă în apariția și dezvoltarea vorbirii, dislalia de evoluție, bâlbâiala fiziologică, dislexia‑disgrafia de evoluție; - sindroame extrinsece limbajului și vorbirii - afectează rostirea prin interesarea laturii instrumentale a limbajului (malformații periferice structurale, leziuni periferice motorii sau senzoriale, leziuni subcorticale); formele de manifestare sunt dislalia, disartria, disritmia (bâlbâiala, tahilalia
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
apariția și dezvoltarea vorbirii, dislalia de evoluție, bâlbâiala fiziologică, dislexia‑disgrafia de evoluție; - sindroame extrinsece limbajului și vorbirii - afectează rostirea prin interesarea laturii instrumentale a limbajului (malformații periferice structurale, leziuni periferice motorii sau senzoriale, leziuni subcorticale); formele de manifestare sunt dislalia, disartria, disritmia (bâlbâiala, tahilalia, bradilalia); - sindroame intrinsece limbajului și vorbirii - caracterizate printr‑o simptomatologie de tip afazic, datorată unor leziuni la nivelul structurilor cortico‑subcorticale ale elaborării ideaționale a limbajului; în aceste condiții, limbajul și vorbirea sunt de tip disfazic
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
semnificativă a calității scrisului, exprimată în substituiri, omisiuni, inversări de litere și silabe sau fuziuni de cuvinte, neregularitatea desenului literelor și dispunerea lor anarhică în pagină, fără a implica deficiențe neurologice sau intelectuale care să condiționeze explicit performanța actului grafic. dislalie - tulburare a vorbirii, frecvent întâlnită în copilărie, caracterizată prin deficiențe în pronunțarea unor sunete sau grupe de sunete de tipul: imposibilitatea pronunțării unor sunete, pronunțarea deformată, neclară, incorectă a unor sunete, înlocuirea unor sunete care nu pot fi pronunțate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
The Emotional Needs of Young Children and Their Families, Routledge, London. Tucker, I.; Powell, C. (1993), Copilul cu deficiențe de auz și școala, București. Ungureanu, D. (1998), Copilul cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București. Verza, E. (1977), Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică, București. Verza, E. (coord) (1987), Metodologii contemporane în domeniul defectologiei și logopediei, Editura Universității, București. Vlăsceanu, L. (1988), „Proiectarea pedagogică”, în Curs de pedagogie, Universitatea București. Vrăsmaș, Ecaterina; Stănică, Cornelia (1997), Terapia tulburărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Încredere În forțele proprii; dezvoltarea psihomotrică: schema corporală-formată; lateralitate-dreaptă; orientare În timp-relativ bună; orientare spațialăbună. Cauze care au determinat eșecul școlar: Cauze interne: copilul prezintă Întârziere În dezvoltarea cognitivă (intelect de limită); prezintă dificultăți În exprimarea orală și scrisă (ușoară dislalie, dislexo-disgrafie), tulburări socioafective; are o imagine de sine negativă și lipsă de Încredere În propriile capacități. Cauze externe: copilul a fost mutat de la Vatra Dornei, jud. Suceava, În Iași, aspect foarte greu de suportat de către acesta (avea prieteni, locuia cu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
redus ο extrem de sărac • Exprimare: ο corectă ο greoaie ο incorectă • Expresivitate: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
copiii cu handicap intelectual decât la cei cu un IQ normal, ci ne referim, în aceeași măsură, la conținutul comunicării. Fără să trecem în revistă diferențele limbajului dintre cele două categorii există, însă, studii punctuale pentru evidențierea acestor deosebiri privind dislalia, afazia, alalia etc.43. (Lucru valabil și pentru nevăzători și surzi.) Nu numai că lexicul oligofrenilor este mai sărac, că regulile gramaticale nu sunt decât parțial respectate, că intonația este de multe ori nepotrivită, dar și tulburările motricității aparatului fono-articulator
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cecitatea, de pildă, atunci ea devine retardul de bază. Cele mai dese deficiențe asociate, în care oligofrenia rămâne deficiența de bază, sunt tulburările de limbaj. Chiar și în lipsa unor statistici, putem constata, vizitând orice școală specială, că numărul cazurilor cu dislalii, rinolalii, tulburări de ritm și de voce, agrafii, acalculii etc. este sensibil mai mare decât într-o școală de masă. Cauzele sunt ușor de stabilit, actul vorbirii, scrierii și socotirii este coordonat de la nivel cerebral, incluzând o diversitate de asociații
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]