36 matches
-
și văzând ce se vede, se lasă să cadă într-un scaun, amețită, murmurând în litanie: "Fiul meu!, fiul meu!, fiul meu! Luis!, fiul meu!". Este o orație pe măsura ritmicelor trageri de limbă. La rândul său, Avito simte stranii dislocații intime, care îi sparg sufletul, care îi scufundă pământul, se vede în vid, privește la corpul inert pe care-l are în față, da, la femeia sa, apoi, exclamă chinuit: Fiul meu! Auzindu-l, se ridică Materia și apropiindu-se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sus: că ilegitimă, ilegală e o revizuire votată de o Cameră "care nu reprezintă decât voința atotputernică a guvernului". [7 mai 1883] PARIS, 19 MAI "Journal des debats ", constatând strălucita izbândă electorală a cabinetului român, recunoaște că rivalitățile partidelor și dislocația parlamentară făcuse trebuincioasă revizuirea Constituției. Acest ziar adaogă: Amenințată deodată de Austria și Turcia, izolată în niște state slave din Balcani, România nu poate evita numeroasele primejdii ce o înconjură decât cu condiția ca să reducă la strictul minimum luptele parlamentare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și capii Bisericii preumblau moaștele tuturor sfinților ce avem prin țară; când au adus pe Sfântul Decapolitul Grigore de la Bistrița la Craiova, l-au întîmpinat toată oștirea română, făcîndu-i o mare paradă 142. La 1 august [st.v.] se face dislocația; regimentul I era destinat să ție garnizoana Bucureștilor. Plecăm la București; bivuacurile pe drum se făceau în câmp, în apropiere de sate, așezîndu-se cordon împrejur, ca să nu comunicăm cu satele, să ne molipsim de choleră, cu toate că în Valahia Mare mergea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce Budai-Deleanu a produs prima dislocație a paradigmei latiniste a Școlii Ardelene, lăsându-i pe daci să supraviețuiasă, Heliade Rădulescu continuă procesul de asumare a dacilor. Aceștia formează însă o para-românitate, o românitate alternativă, crescută în paralel cu trunchiul autentic al românității care nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că cu această ocazie ni se clarifică mai concret poziția și hotărârea cu care trebuie să muncim în această regiune, mai curajos și nu cu atâta timiditate cum am muncit în rezolvarea și aplicarea hotărârilor Consiliului de Miniștri cu revenirea dislocațiilor pe de o parte, iar pe de altă parte cu munca politică pe care trebuie să o desfășurăm în rândurile populației sârbești. Eu personal mă simt foarte întărit din această ședință plenară, având în vedere că pot să muncesc mult
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
talveg (convergență spre amunte). Formele corespunzătoare lui dau valea de maturitate. Dealurile cumpenelor coboară în șei racordabile cu t2. Nivelul local t2 -t3 la 65m altitudine relativă, cu aspecte de platformă mai degrabă prezintă umeri echivalenți nivelului t1. Linia de dislocație Poiana - Provița de Jos taie valea și formează o ruptură de pantă structurală în talveg. Valea suferă o ușoară îngustare. De la Gura Drăgănesei în avale încep terasele corespunzătoare acelorași nivele din partea superioară a văii. Umerii de eroziune se racordează cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
subcarpatice a zonei amintite. Cea mai mare parte a cursului său (40 km) se desfășoară în Subcarpații „externi” și în marginea câmpiei. Punctul unde Provița intră în Subcarpații „externi” este satul Drăgăneasa. Aici face o gâtuire și taie linia de dislocație Drăgăneasa- Câmpina, prelungită și ridicată axial către satul Piatra, străbătând cuveta Valea Lungă. La ieșirea din această localitate pârâul face un cot imens numit de localnici „la Gogoaie”, apoi se desfășoară pe o albie foarte lată, unde are cele mai multe meandre din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Timișoara, 1991. MICLĂU, Paul, Sonnets, institut Național des Langues et Civilisations Orientales, Paris, 1991. MICLĂU, Paul, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992. MICLĂU, Paul, Miorița, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1993. MICLĂU, Paul, Dislocații, 2 volume, autoficțiune, Editura Prietenii Cărții, București, 1994. MICLĂU, Paul, Roumains déracinés, Éditions Publisud, Paris, 1995. MICLĂU, Paul, Sous le trésor. Sonnets, Helicon, Timișoara, 1997. MICLĂU, Paul, Au bord du temps. Sonnets, Scripta, București, 1999. MICLĂU, Paul, Racines écloses, édition
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1122 V. Elena-Brândușa Steiciuc, " Le transport de la spécificité culturelle chez Paul Miclău ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p. 169. 1123 V. Paul Miclău, Dislocații, 2 volume, autoficțiune, Editura Prietenii Cărții, București, 1994. 1124 V. Paul Miclău, Universités, memorialistica, Editura Universității din București, 2004. 1125 V. Paul Miclău, Praguri, Editura Universității din București, 2007. 1126 V. Paul Miclău, Scrisori din Franța către Elenă. 1966-1970, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
chez Paul Miclău ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p. 169-172. 1153 V. Paul Miclău, Roumains déracinés, op. cît., p. 14-15 et Paul Miclău, Dislocații, vol. I, op. cît., p.19. 1154 V. Paul Miclău, " Două limbi/deux langues ", préface, în Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 64 : Aici este vorba însă de o exprimare spontană în franceză sau în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce Budai-Deleanu a produs prima dislocație a paradigmei latiniste a Școlii Ardelene, lăsându-i pe daci să supraviețuiasă, Heliade Rădulescu continuă procesul de asumare a dacilor. Aceștia formează însă o para-românitate, o românitate alternativă, crescută în paralel cu trunchiul autentic al românității care nu poate fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]