106 matches
-
de hemoglobină este importantă pentru că ne oferă indicii cu privire la capacitatea de transport a O2 în sânge. 1.3.6.6.2.Compușii hemoglobinei. Cea mai importantă proprietate a hemoglobinei este aceea de a se combina cu O2 într-o formă disociabilă numită oxihemoglobină (HbO2). Fiecare moleculă de hem prin atomul de fier poate fixa o moleculă de O2 ceea ce înseamnă că avem mai multe combinații HbO2, HbO4, HbO6, HbO8. Prima moleculă de O2 se fixează și se cedează mai greu iar
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
În același timp” (Blanchet, 2000, p. 99). Acest fapt trimite la multiplicitatea fațetelor identitare ale unui individ (Laplantine, 1994), ceea ce Edgar Morin numește ființă poli-identitară (Morin, 1987), pledând pentru o viziune complexă asupra umanității, În cadrul căreia unitatea să nu fie disociabilă de pluralitate (noțiunea este unitas multiplex, vezi Morin, 1977-2001). Putem spune de asemenea că procesul identitar care se dezvoltă și se afirmă prin exprimarea acestor sentimente există și la nivelul grupului În Întregul său, mai presus de indivizii care Îl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de pe lumea asta aici și acum. în acest caz, trupul senzual oferă singura cale de acces la mântuire. Credincios și în această privință lui Epicur, Antonio Beccaldi îndeamnă la căutarea utilului, întrucât toate legile presupun urmărirea interesată a unui țel disociabil de virtute - plăcerea. Nimeni nu se supune niciodată pentru că legea e lege, ci pentru că prin această supunere obții mai multă satisfacție decât insatisfacție. De exemplu, neîncălcând legea, nu mai riști pedepse, ispășire și culpabilitate, și nici alte neplăceri consecutive nesupunerii
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
generalizare a unui comportament și În accepțiunea etnometodologică de familiarizare cu un comportament original și de Creativitate și progres tehnic 28 al fixa, stabiliza, obiectiva În instituții. Cu alte cuvinte, eul social este esențial În schimbarea socială, el nu este disociabil de eul personal decât În plan analitic. Orice actor social trebuie Înțeles ca unitate și tensiune a acestor două componente: personal (individual) și social. Eul total este un concept care desemnează unitatea tensionată a eului social și eu-lui personal. Întrucât
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
generalizare a unui comportament și În accepțiunea etnometodologică de familiarizare cu un comportament original și de Creativitate și progres tehnic 28 al fixa, stabiliza, obiectiva În instituții. Cu alte cuvinte, eul social este esențial În schimbarea socială, el nu este disociabil de eul personal decât În plan analitic. Orice actor social trebuie Înțeles ca unitate și tensiune a acestor două componente: personal (individual) și social. Eul total este un concept care desemnează unitatea tensionată a eu lui social și eu-lui personal
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
romanul se țese mai ales din procesele de conștiință și retrospecțiile analitice ale procurorului anchetator, gravitând în jurul destinului, iubirii și morții. Bărbatul dispărut fusese implicat în trecutul sentimental al soției anchetatorului, ceea ce duce la izotopia rolurilor într-un glisando abia disociabil, captând și alți martori sau apropiați ai celor două cupluri, cu destine frapant aemănătoare. O analiză de cea mai pură esență camilpetresciană și holbaniană e prelucrată textualist; discursul se autoscrutează (un personaj este scriitor), cu obsesia statutului aleatoriu și interferent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
participiului), dormi(tema perfectului) - dormit (tema participiului) etc. Fac excepție verbe din tipul V1 de flexiune, care au tema participiului ca temă primară: rupse(tema perfectului) - rupt (tema participiului), frânse(tema perfectului) - frânt (tema participiului) etc. Sintagma perfectului compus este disociabilă. Între auxiliar și tema de participiu a verbului se pot introduce adverbe de mod care exprimă aproximația, durata, iterația etc., precum tot, cam, prea, mai, și: „Și se tot duce... S-a tot dus.” (M. Eminescu) „A mai venit de-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indicativului: • dezinența -e: la verbele din tipul I de flexiune și din tipul II2.1 : să cânte, să lucreze, să coboare; • dezinența -ă: la celelalte verbe: să doarmă, să sosească, să pară, să vândă, să prindă Sintagma conjunctivului prezent este disociabilă prin adverbe modale-regim (mai, tot, și etc.): „Să mai salut o dată colibele din vale.” (M. Eminescu), prin adverbul de negație nu: „I-ai spus să nu întârzie?” (D. Zamfirescu) sau prin pronume personale și reflexive, forme scurte, neaccentuate: „Ea din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi cântat etc. Ei, ele să fi cântat etc. Structura perfectului conjunctiv nu determină în sine deosebiri și nu este diferită în funcție de tipul de flexiune al verbelor; deosebirile se manifestă doar în realizarea concretă a temei de participiu. Sintagma este disociabilă, în general, între morfemul modal și cel temporal, de adverbe-regim: „Aș fi vrut să mai fi cântat o dată...”, de adverbul de negație nu: „Să nu fi rămas, dacă nu-ți plăcea...” sau de pronume, personale și reflexive, forme scurte: „Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar cânta etc. Structura potențial-optativului prezent nu diferă în funcție de tipul de flexiune al verbului și nici nu introduce diferențieri. Acestea există doar la nivelul temei de infinitiv, care prezintă diferite sufixe, corespunzător tipului de flexiune verbală. Sintagma potențial-optativului prezent este disociabilă, prin adverbe regim: cam, mai, prea, tot, și: „Astfel de cărți aș tot cumpăra...” Când auxiliarul urmează temei de infinitiv a verbului, sintagma este dislocabilă prin pronume, personale sau reflexive: „Duce-m-aș și m-aș tot duce.” „Fă, armăsăroaicelor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
perfectului este dislocabilă, între auxiliarul de timp și cel de mod, de către adverbe regim (cam, prea, mai): „Ar cam fi mers și el...”, „Ar mai fi vrut să te vadă o dată”. Între auxiliarul temporal și tema de participiu, sintagma este disociabilă prin adverbul și: „Zice lumea că l-ar fi și bătut...”. Disocierea prin adverbul modal tot se poate produce în oricare din cele două puncte de joncțiune: „Ar fi tot cântat”, „Ar tot fi cântat...” 4. MODUL PREZUMTIVtc "4. MODUL
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul -î: verbele din tipul II2 de flexiune: a coborî, a urâ sufixul -ea: verbele din tipul III de flexiune: a părea sufixul -e: verbele din tipurile IV și V de flexiune: a vinde, a prinde Sintagma infinitivului prezent este disociabilă prin adverbe modale-regim: mai, tot, cam, și: A început a cam protesta de la o vreme..., prin adverbul de negație nu: Am sfârșit prin a nu mai crede nimic din cele spuse de el. sau prin pronume, reflexive sau personale (forme
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și Murray, 1976; Doyle și al., 1980; van der Wal și al., 1997). Prezența sau absența, precum și raportul în care se găsesc aceste grupe, depinde de natura microorganismului utilizat ca biosorbent. Global, pereții posedă o încărcare negativă, conferită de grupările disociabile existente pe suprafața lor. Astfel, polimerii constituenți ai pereților celulari se comportă asemănător unor schimbători de ioni. Se poate evalua capacitatea maximă de schimb. În cazul bioadsorbției, implicarea schimbului ionic nu poate fi discutată decât la nivelul peretelui celular pentru
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
se elibereze de plictisul cotidian). În lumina acestui inventar, timpul așteptării nu include loisirul, ci îl neagă. Dominat de nevoi nesatisfăcute, pătruns de plictiseala unei inacțiuni coercitive, este un timp al devalorizării vieții, al risipirii obligatorii, dar funcțional pentru instituție. Disociabili din perspectiva inițierii instituționale, acești timpi se intersectează și se confundă uneori. Timpul funcțional nu este însă un timp investit, ci unul pierdut, căci provoacă disfuncții comportamentale. Adevăratul investitor de timp nu este deținutul și nici personalul supraveghetor, ci societatea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fenomenelor de interacțiune (schimburi de priviri, potriviri proxemice), dar nu se aplică fenomenelor ce țin de materialitatea vocii (accent, timbru, debit, intonație), cărora li se rezervă trăsătura paraverbal, și nici fenomenelor care însoțesc situația de comunicare, dar în mod clar disociabile de producerea enunțului (de exemplu, ostilitatea interlocutorului care stă cu brațele încrucișate), pentru care se preferă trăsătura de nonverbal. Studiul fenomenelor coverbale și paraverbale evidențiază complementaritatea în raport cu limba, dar și propria specificitate. De fapt, acestea relevă o codificare de o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cele mai necruțătoare" [Bourdieu, 1997, p. 283-284]. Confirmare și învestire Dată fiind importanța patrimoniilor implicate, burghezia are nevoie, mai mult decât orice altă clasă, de ritualuri de confirmare. Persoana trebuie să fie autentificată, în integralitatea ei. Calitățile ei nu sunt disociabile, tocmai combinația dintre ele dă caracterul de excelență. O vedem în titlurile școlare, decorațiile, nominalizările, diferitele anuare care îi cuprind pe membrii acestui grup. De fiecare dată, a aparține listei aleșilor înseamnă a fi confirmat, în deplinătatea persoanei, ca membru
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
tampon) și a unor mecanisme biologice. Deoarece la nivelul sângelui și a tuturor lichidelor biologice tendința este de acidifiere mecanismele respective tind să reducă aciditatea. 1. Sistemele tampon. Prin sisteme tampon se înțelege de exemplu cupluri formate din acizi puțin disociabili și sarea lor cu o bază tare, puternic disociabilă, tamponarea fiind procesul în care un acid puternic este înlocuit cu un acid slab, care disociază mai puțin, rezultând și o sare neutră, ceea ce face ca pH-ul să se mențină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângelui și a tuturor lichidelor biologice tendința este de acidifiere mecanismele respective tind să reducă aciditatea. 1. Sistemele tampon. Prin sisteme tampon se înțelege de exemplu cupluri formate din acizi puțin disociabili și sarea lor cu o bază tare, puternic disociabilă, tamponarea fiind procesul în care un acid puternic este înlocuit cu un acid slab, care disociază mai puțin, rezultând și o sare neutră, ceea ce face ca pH-ul să se mențină constant. La nivelul sângelui sistemele tampon se găsesc în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Bourdieu‚1985, p. 122). În parte, aceasta se explică prin faptul că elevii proveniți din alte medii sociale care se orientează către marile școli... ...trebuie să asimileze un întreg ansamblu de cunoștințe și de tehnici care nu sunt niciodată complet disociabile de valorile sociale, deseori opuse celor ale clasei lor de origine. Pentru fiii de țărani, de muncitori, de funcționari sau de mici comercianți, dobândirea culturii școlare înseamnă aculturare (Bourdieu și Passeron, 1964, p. 39). De altfel, persoanele provenite din categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dioxidului de carbon și transportul acestuia de la țesuturi la plămâni sub formă de carbhemoglobina. Fixarea CO2 are loc la grupele aminice libere din catenele globinei sub formă de compuși carbaminici: Reacția este reversibilă, iar carbhemoglobina formată este un compus ușor disociabil. Sub această formă dioxidul de carbon format în țesuturi ajunge la plămâni unde este expirat. d) Produși de degradare ai hemoglobinei Structura hemoglobinei este labilă, aceasta se poate degrada fie la nivelul hemului cu oxidarea fierului fie prin denaturarea globinei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ca o deformare incultă (sau cu rezonanțe slave), forma asociază mărcile sociolingvistice cu potențialitățile negative ale sensului, specializându-se ca etichetă peiorativă și ironică. În ultima vreme, panaramă se găsește destul de des în presă, mai ales cu sensurile (uneori greu disociabile) de "scandal, atitudine provocatoare" și "comportament ridicol, spectacol involuntar comic": "în fața cameramanilor, panarama continuă" (Gândul, 20.02.2006), "A făcut panaramă pe stradă" (Cancan, 10.09.2009); "deși credeam că s-au atins toate limitele panaramei, avurăm parte de încă
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
volumul Un roman epistolar (Ed. Albatros, 1978), din teatrul lui Radu Stanca și din poezia postbaladescă, intelectualistă (speculativă și meditativă), a lui Ștefan Aug. Doinaș. Negoițescu, în scrisoarea din 3 iunie 1946, face o distincție calitativă între cele două etape disociabile pentru a le observa nuanțele (cerchismul și euphorionismul), diferență pe care vrea să o marcheze în titlurile contrastante ale revistelor care le-ar reprezenta: "Cât despre titlul noii reviste, eu cred că tocmai ne trebuie unul răsunător, să mai contrasteze
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
cui: a regimului antonescian sau a luptei pentru idealurile de întregire națională. Refuzul disocierii duce la jigniri morale care se vor prelungi de-a lungul anilor”. Ceea ce e, să recunoaștem, o explicație puțin convingătoare. Pe de o parte e greu disociabilă „angajarea” națională de cea oficial-antonesciană, pe de altă parte e mustrată critica estetică, în frunte cu autoritatea lui E. Lovinescu, patriotică, zicem noi, prin însăși esența sa, capabilă doar ea a valida creațiile exponențiale pentru poporul ce le-a produs
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
astfel faptul nostru de a opera cu ea ceea ce nefiind niciodată afirmat de acțiunea noastră nici creat de către ea furnizează totuși tot ceea ce este ea și tot ceea ce face ea, devenind astfel propria noastră acțiune. Aceasta nu este așadar niciodată disociabilă de procesul etern în care Absolutul ajunge în sine și se istorializează, proces care, ca sporire de sine, este cu toate acestea fenomenologic de la un capăt la celălalt, înfăptuindu-se ca fapt de a suferi și ca fapt de a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
originar, de abordarea ei ierarhică și normativă a culturii. Este respinsă întâietatea acordată de Kulturwissenschaft poporului german asupra altora, precum și viziunea hegeliană a unei Rațiuni divine manifestate în cadrul diferitelor societăți în Istorie. Ceea ce antropologii numesc atunci "cultură" nu mai este disociabil de bunurile culturale, fie ele materiale sau ideale, ale căror listă și enumerare empirice (prin definiție, niciodată încheiate) sunt stabilite în vederea unificării provizorii a unui domeniu relativ, divers și schimbător. Perspectiva descriptivă, pluralistă și restitutivă prevalează aici asupra celei conceptuale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]