226 matches
-
experiențe existențiale și a diversității relațiilor interpersonale ale pacientului. Sunt cultivate fenomenele de contratransfer în vederea stabilirii unei alianțe terapeutice. Prin identificarea trăirilor pacientului și a manifestărilor comportamentale corespondente terapeutul îl va stimula în conștientizarea și reproducerea lor coerentă diminuând tendințele disociative. Un rol semnificativ tinde să aibă astăzi tehnica cognitiv-analitică dezvoltată de YOUNG și colaboratorii săi care constă în identificarea și modificarea structurilor maladaptative precoce și a devianțelor comportamentale persistente aferente lor. Și în acest caz stabilirea unei complexe alianțe terapeutice
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
într-o măsură, există întotdeauna ceva de făcut pentru a diminua o parte din durere. Și întotdeauna este securizant să știm că este posibil să faci ceva pentru a obține o anumită alinare. A doua categorie se referă la tehnicile disociative: modalități de a pune o distanță între tine și durere. Oamenii au foarte multă imaginație când este vorba de așa ceva. Unii spre exemplu, iau durerea și o pun într-un loc sigur ori lasă partea dureroasă a corpului în pat
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
această creație este mai evidentă pentru că grație capacității sale de a semnifica, omul făurește din elementele materiale - piatră, culoare, sunet, literă scrisă, realități noi inexistente înaintea apariției sale pe pământ - operele de arta. Împreună cu alte unelte ale spiritului, finul bisturiu disociativ al științei, flacăra de sudură a filosofiei, vraja artei ne-a făcut să urcăm de-a lungul mileniilor de la ființa abia iesită din vălmășagul instinctelor biologice, la omul veacului nostru. O anumită sclipire a culorilor, o anumită ritmare a formelor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
scriitori ca V. Voiculescu, Marin Preda, Ștefan Bănulescu. Edificată asupra orientărilor contemporane, R. se înscrie între primii critici români care cultivă, la sfârșitul anilor ’60, analiza arhetipală (Ioana Em. Petrescu). Explorările în problematica prozei fantastice indică siguranță analitică, exactitate, finețe disociativă și simț teoretic, imaginație a ideilor, orientare pertinentă în bibliografia critică a temei, semn că eseista intrase pe un făgaș propice pentru lansarea proiectului său critic. R. este un nume reprezentativ nu numai pentru configurația inițială a „Echinoxului”, ci, așa cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
de cea mai stringentă actualitate”, ca poezia militantă, eroul pozitiv, tipicul ca „expresie a esenței fenomenelor sociale”, analiza în spiritul esteticii marxist-leniniste apariții literare curente. Dogmatismul ideologic și vehementa combativitate a demersurilor sale erau servite, totuși, de o ascuțită inteligență disociativă. Valorificată, asemenea însușire va duce în curând la integrarea criticii în teoria literară. Două studii, Tipicul și esența fenomenelor social-istorice și Transformarea concepției asupra istoriei în opera lui Camil Petrescu. De la „Danton” la „Bălcescu” și „Un om între oameni”, editate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
pentru care Bürgerliche Gesellschaft desemnează acea mediere între familie și stat, în care indivizii și grupurile asigură prin munca lor satisfacerea nevoilor materiale ale societății. Cu sarcina, pentru stat, de a întruchipa universalul și de a reuși să evite tendințele disociative ce s-ar manifesta. La Marx, dacă societatea civilă este cea a mărfii, ea este mai cu seamă torturată de un antagonism incoercibil între cei care dețin proprietatea asupra mijloacelor de producție, „burghezii”, și cei ce sunt excluși de la ea
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
reevaluare a limbajului critic. Avangardist, dezinhibat, dezinvolt, comentatorul abordează textele și autorii lor dintr-un unghi inedit, sagace, ironic. Preocupat, în special, de portretizarea spiritual-umorală a generației ’90, el practică umorul asociativ, integrator, sintetic, joaca senzorială, calamburul naturalist, ironia analitică, disociativă, subminând metodele tradiționale, vetuste. Limbajul criticii sale transgresează cadrul standard al disciplinei, înaintând inovator în cel al „ficțiunii critice”, după cum își subintitulează B. unul dintre volumele proprii. În O slăbiciune pentru pisici (1997), viața creatorilor de literatură este studiată laolaltă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
unui „regim pur polițienesc” (Aristocrațime sovietică). Ca traducător, selectează în volumul Vedenii texte din literatura fantastică scrisă de Prosper Mérimée, Henri de Régnier, Villiers de l’Isle-Adam, Marcel Schwob, H. G. Wells, Gustav Meyrink, Hanns Heinz Ewers, Karl Hans Strobl. Inteligență disociativă, neafiliată, desăvârșit autonomă, pasiune intelectuală, pentru care ideile trec pe primul plan, iar autorii și cărțile devin pretexte de nesfârșit distinguo; aversiune declarată contra gândirii practice și sentimentalismului de ordin cultural sau național; causticitate necruțătoare față de ideile acceptate, de idola
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
că pagina criticului rezistă încă la dintele timpului. Multe din judecăți - de o noutate frapantă în epocă, au devenit astăzi locuri comune, „monedă curentă”. Pompiliu Constantinescu nu are puterea de seducție a lui G. Călinescu, bunăoară, și nici capacitatea asociativă - disociativă a acestuia. Nu vom întâlni în scrisul său fascinantele jerbe metaforice călinesciene, nici 1 idem, p. 249-250 2 G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru literatură și artă, București, 1941, p. 829 12 „academismul” solar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
acoperișul ei în mai multe limbi deodată și unitatea internă prin care stilurile i se împacă, afirmă în cele din urmă un copleșitor sincretism religios, în expresie arhitecturală, al aspirației către divinitate.”1 În Mihai Ralea, spirit viu, febril, asociativ disociativ, Vladimir Streinu vede fie un „Don Juan al abstracțiunilor”2, fie un spontan, „un produs natural.”3 Despre Tudor Vianu: „Ceea ce-i particulariza gândirea era prin urmare mișcarea, cu frecvență de act reflex, de a extrage din fenomenele observate legea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de a trăi genial, după concepția existențialist-barocă a unui romantism enorm.”1 Cu o rară fervoare intelectuală, Vladimir Streinu a participat la ampla mișcare de idei a timpului său. Eseurile de structură teoretică dezvăluie un spirit profund și mobil, asociativ disociativ, comprehensiv, înalt-speculativ, de o eleganță a argumentației ce n-a încetat să fie prețuită de mai toți comentatorii operei sale. Am spune că în câmpul vast și multiform al ideilor Vladimir Streinu se simte întotdeauna în elementul său, găsind repede
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
apropii”. Deși rebel, el nu este un nihilist. Pune în stare de tensiune o continuă și pătimașă căutare a lirismului, căruia încearcă, utopic, să-i circumscrie teritoriul. Uneori ajunge la tulburi și tulburătoare presimțiri ale inefabilului și realizează o tăietură disociativă între poet și om: adevărata poezie ar fi aceea trăită; cea scrisă devine doar expresia amânată și esențializată a trăirii, care își cere dreptul la zăbavă pentru a se decanta și obiectiva: „În seara asta am atâta spirit în clocot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
acuității și inteligenței lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu îi răspunde printr-o eseistică subtilă, sugestivă, colorată, cu nu puține procedee de retorică supravegheată, atent mereu la clipa de ecloziune a talentelor, ca și la depistarea autenticei valori, cu predilecții disociative, cu vervă nu o dată pamfletară, cu fantezie și cu ideație de autentică originalitate. FLORIN MIHĂILESCU SCRIERI: Încercări critice, I-II, București, 1957-1958; Păreri literare, București, 1964; Polivalența necesară, București, 1967; Vârstele tinereții, București, 1967; Coborând, București, 1968; Titu Maiorescu, critic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
înainte de toate, o posibilă eroare logică. „Fluxul de autenticitate” - adevăratul responsabil pentru disfuncționalitatea instrumentelor și confuzia „măsurătorilor” critice interbelice - și conceptul de autenticitate sunt două lucruri distincte, la fel cum „fluxul conștiinței” - mai apropiat de constelațiile inconștientului decât de caracterul disociativ al intelectului - nu suportă operația de echivalare cu ideea de conștiință. Dacă autenticitatea camilpetresciană poate fi explicitată ca aproximare infinitezimală a convergenței, în individualitate monadică, a întregului (ideatic) și părții (contingente), a esenței și imanenței, „fluidul” care antrenează ipostazele sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
a unui atare eșec fusese oferită încă din "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"] de către Eugeniu Coșeriu: doar unitățile din "tehnica liberă" a vorbirii pot fi analizate din punctul de vedere al unei semantici "disociative" (i.e. "structurale"), în timp ce, din cauza dublei lor stratificări, unitățile "discursului repetat" se sustrag din principiu unei asemenea expertize. 2.2.2. Un alt exemplu caracteristic pentru bogăția frazeologiei sovietice/ruse este activitatea lui Dmitrij Dobrovol'skij. Format la școala lui Igor
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reprezentat, declanșând prezența simultană, dar sistematică, a datelor asociative, determinând interpretarea implicită și asigurând comunicabilitatea obiectivă. "Persistența reală a imaginii delirante, paranoice", ca și "coeziunea ei interpretativă", contrastează în mod vădit și frapant cu disiparea imaginii onirice. Tocmai condensarea sa disociativă, pasivitatea sa simbolică par să solicite intervenția interpretativă (2005e: 208). Încercarea de a împărtăși plăcerea unei lumi guvernate de "înțelegerea paranoică" l-a condus pe Dalí la dezvoltarea "obiectului suprarealist", inițiativă pentru care el pare să fi fost responsabil în
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
vangoghiene,/ca lacrima,-ntre gene,/ nu se uscase încă” (Vincent avea un frate...). Volumul Erau ziare, evenimente (2000) aduce o privire ironică asupra presei, dar și asupra lumii care îi dă naștere. În eseistica lui F. se observă aceeași vocație disociativă, același spirit nonconformist, afirmat în deplină libertate, deși i s-a imputat faptul că realizează o critică infidelă, care înlocuiește opera cu interpretarea. În Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), bunăoară, spiritul polemic domină afinitățile elective
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
scriitorului, pun în lumină însușirile unui istoric literar de anvergură, pentru care documentarea factologică exhaustivă, deopotrivă în plan biografic/ existențial și estetic, este o condiție sine qua non, preliminară apropierii de textele investigate, apoi, cu spirit de finețe și inteligență disociativă. Fără îndoială, exegezele se nutresc dintr-un program de re-evaluare a marii noastre literaturi, de situare a ei într-un circuit mai larg, european. Program vizibil și în vasta Introducere în istoria literaturii române, lucrare critică de orizont întins și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
premise-concluzii, îmbogățește semnificația literală a enunțului cu noi semnificații vehiculate implicit în enunț. Conform acestei teorii, o ironie cum ar fi Ce deștept ești! este definită ca „ecou al unui gând sau al unui enunț tacit însoțit de o atitudine disociativă”; în exemplul dat, propoziția Ce deștept ești! este ecoul dezaprobator al unui gând neverbalizat, ci doar implicat - Ești foarte prost!; în contextul dat, gândul implicat apare ca interpretare relevantă în raport cu persoana spre care este ândreptată ironia și în raport cu credințele vorbitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoții este accesibil numai nativilor. Există stări emoționale condiționate cultural, specifice unor spații geografice determinate, exprimate prin așa-numitele cuvinte „intraductibile”. De pildă, cuvintele amok (Malaysia), cafard (Laos, Filipine, Polinezia), mal de pelea (Puerto Rico), iivh’aa (Navajo) exprimă un episod disociativ, asemeni atacurilor psihotice, manifestat prin izbucniri violente și prin agresivitate; ataque de nervios este o stare afectivă întâlnită la populațiile latino-americane, manifestată ca pierdere a controlului emoțional și se exteriorizată prin strigăte incontrolabile, crize de plâns, agresivitate fizică și verbală
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
primește Premiul Academiei Române - instituție al cărei membru corespondent va fi din 1963, iar din 1974, titular - pentru lucrarea Existența tragică, publicată cu un an înainte. L’Influence de Hegel sur Taine... anunța un cercetător dotat cu spirit critic, analitic și disociativ. R. demonstra că opera lui Taine e o completare, explicitare și precizare a celei hegeliene, trecută totuși de autorul francez printr-o grilă spinozistă, matematică și mecanicistă. Scrierea ce îi aduce consacrarea ca filosof original este eseul Existența tragică. Încercare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
spiritualității unui popor fiind văzute ca „modalități logic paralele, istoric succesive și totodată simultane ale aceleiași esențe: nevoia de comunicare prin artă cu ceilalți și cu sine a omului social”. Fiecare determinare e analizată în profunzime, cu subtilitate și suplețe disociativă, apelându-se la repere dintr-o serie largă a creativității. În ceea ce privește anonimatul, se argumentează că acesta nu se datorează uitării, ci nememorării numelui creatorului, iar în plan fenomenal, „opera folclorică este simultan și nominativă, și anonimă, în proporții schimbătoare după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
de apartenență reprezintă un tip de structură socială față de care oamenii au conștiința că îi aparțin, ei având un obiectiv comun, un simțământ de unitate și unele norme comune<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 112. footnote>; d) Grupurile disociative sunt acelea față de ale căror norme și valori individul este motivat să evite asocierea (față de fumători, consumatori de alcool etc.). În acest sens, respectiva persoană va evita consumarea sau folosirea anumitor produse sau servicii din teama de a nu fi
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
față de ale căror norme și valori individul este motivat să evite asocierea (față de fumători, consumatori de alcool etc.). În acest sens, respectiva persoană va evita consumarea sau folosirea anumitor produse sau servicii din teama de a nu fi asimilată grupului disociativ; e) Grupurile oficiale sunt caracterizate printr-o structură definită (de exemplu un registru cu membrii grupului), anumite poziții pe scară ierarhică (președinte, secretar ș.a.), roluri și scopuri specifice; f) Grupurile neoficiale sunt în general bazate pe prietenie sau asociere colegială
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
conștiinței de sine. Tot ce reiese din teza îmbinării lor este că, participând la formarea personalității și apoi construind pe "marginea" încă relativă a acesteia, conștiința aduce cu sine, prin sinteză, un implicat al totalității unificatoare care combate orice fenomen disociativ. În plus, căutarea propriei esențe devine o sarcină a conștiinței lucrătoare în măsura în care numai atenția teoretizatoare, neînsoțită de implicare activă, nu este suficientă pentru apropierea de stările privilegiate, revelatoare de caracteristici fundamentale. Studierea personalității are limitele ei, iar îndemnul universal "cunoaște
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]