350 matches
-
seninătatea reflexivă ori voioasă (Heiterheit, la Nietzsche), intimitatea prietenoasă și noblețea nostalgică. Asperitățile ori violența, "masacrul determinațiilor ce renasc fără încetare", cum spune Jankélévitch, nu-și găsesc aici locul. Chiar și atunci când lucrează strict serial, uzând de agregate sonore extrem de disonante, de clustere ori blocuri de 12 sunete diferite, expresia generală nu este una încrâncenată, ci doar o tresărire de moment, o mânie pasageră ce se va dizolva în curcubeul beatific al sonorităților cristaline și frumoase. Dan Constantinescu este un estet
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
de excepție. Știm că s-au făcut eforturi considerabile... în condițiile în care susținerea culturii, a artei, este în acest moment, la noi, derizorie la nivelul autorităților statului. Mișcarea managerială instituită în vederea acestei montări a fost dintre cele mai importante. Disonantele - le pot numi astfel? - au fost puține și țin de tentația realizatorului de a împlini și ceea ce nu era de împlinit... mă refer în anume măsură la complementul coregrafic imaginat drept un contrapunct al ariilor, al evoluțiilor vocale - este drept
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
după altul procedeele "medierii culturale": ludicul, (inter)textualismul, ironia ș.a.m.d. Nu lipsesc formulările exacte și simple sau comparațiile, destul de puține totuși, cu poeții români. Minusurile acestui demers critic: abundența citatelor (deși asimilarea informației este evidentă), alăturarea uneori nepotrivită, disonantă a autorilor (vezi François Lyotard - Ioan Buduca, Gèrard Genette - Mihai Cimpoi), precum și lipsa unei oarecare incisivități - autoarea trece cu vederea nereușitele și punctele slabe, e prea blândă. Toate acestea însă deranjează prea puțin. Una peste alta, Ultima epifanie este un
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
ode în metru postdecembrist închinată președintelui PSD, Adrian Năstase, în timp ce participanții au acompaniat ariile celor trei soliști cu fragmente din Corul robilor sub formă de mormăituri ininteligibile. Doar la un moment dat s-a auzit ceva mai clar o voce disonantă: „Nici aici nu scăpăm de voi, mă?” Se consideră că Alina Mungiu-Pippidi a fluierat în biserică tocmai când pesediștii se prezentau cu mare cucernicie spre lăcașurile sfinte pentru a înfățișa nerod..., pardon, norodului atașamentul și credința în mărirea, puterea și
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
în jocul de-a lumile dispărute apoi fantoma din rol pe furiș va veni să le strângă mai tare bluzița căci era pe când se călătorea cu pielea fedeleș în jurul sentimentelor ca ceștile de porțelan o eleganță amenințătoare le coboară abrupt disonant în poală din ceaiul cu lapte reflexia profilului îmblânzește toropită otrăvuri pursânge și nepresimțind degust voluptuos propria flacără în tot mai puținul acela rămân la fel de mult și încă mi se aprind creierii prea ușor pe catranul un pic acrișor al
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
extrem realism pe care îl combină cu o perspectivă provocatoare din punct de vedere politic. Există și defecte. Dialogurile sunt ,întinse" cam prea melodramatic pentru gustul meu, nu lasă nimic imaginației. Plus că muzica - viori peste tot - e într-adevăr disonantă. Exagerat de empatică și mult prea înălțătoare, aproape îți impune cum să reacționezi. Un detaliu amuzant e că în Coreea de Sud, acest film a fost un hit de box-office, aducând mai mulți bani decât Titanicul. Plus că, istoric, pelicula e foarte
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
că atunci când te afli în fața/ unui om căruia-i vine să vomite/ ultimul lucru pe care-l poți face/ este să-i pui mâna la gură/ avertizându-l că va face mizerie." În această înscenare a confesivului, discursul fragmentar și disonant e construit atent, are o retorică ce merge la fix, dar, pe de altă parte, uneori e ușor previzibil diluându-și efectele. Precedența poeților din propria-i generație o scutește pe Miruna Vlada de prea lungi tatonări și face vizibile
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
într-o înșiruire de secțiuni în care valențele expresive ale instrumentelor sunt subordonate unei palete timbrale complexe. Sacrul este o componentă intrinsecă a majorității lucrărilor lui Ștefan Niculescu, dar se manifestă diferit în cadrul fiecăreia. Muzica Axion-ului prezintă un limbaj disonant, rezultat din suprapunerea unui număr variabil de voci. Sopranele și altistele sunt divizate pe traseul compoziției, existând situații în care sunt cântate până la zece linii melodice concomitent. Eclectismul piesei este conferit de fonemele ce înlocuiesc textul specific muzicii vocale, în
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
pedalizări sunt legate de prelungirea unui bas în registrul extrem grav, care cuprinde în armonicele sale toate disonanțele create în acut, atenuându-le efectul. b) Ele se aplică unor pasaje în nuanțe dinamice extrem de scăzute - pp - care permite suprapunerilor disonante să se integreze în rândul acestor armonice, indiciu clar al acuității auditive a lui Beethoven ca și al imaginației sale premonitorii. c) Beethoven nu este primul care imaginează asemenea efecte de pedală. Înaintea lui, nimeni altul decât Joseph Haydn experimentase
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
mai recentă, când auzul a devenit mai tolerant. Iată cele două fragmente în Ediția Wiener Urtext. Este de remarcat diferența de scriitură (inclusiv de durată a pedalei ținute) în registrul grav față de cel acut , unde se permit mai ușor suprapuneri disonante. d) Tocmai acei pianiști care nu respectă asemenea indicații exprese în numele unui auz jignit de „murdăria” sonorității create, sunt aceia care nu respectă nici claritatea contrastantă, necesară mai mult ca oriunde în pasajele învecinate. Ceea ce naște suspiciuni asupra calității unui
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
talazuri negre, sub un cer acoperit cu nori negri, stă în lanțuri, pe o stîncă neagră, sub călcîiul unui demon mai negru că toate, o umbră albă - e geniul civilizației sub călcîiul Răului. Muzică este lugubra - o dezvoltare de acorduri disonante, în care domină notă sfîșietoare a unor dureri haotice, si care urmărește gîfîind o rezolvare depărtata într-un acord perfect. Deodată, o rază luminoasă - o minune a electricității! - sparge tavanul scenii și se oprește deasupra interesantului grup a celor două
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
Este chemată la tribunal condiția umană însăși. Un filon de răutate funciară, de asemenea, împletit pe un fir de bunătate solară, comunicativa, indică cert o fire scindata, măi abrupt decât, de pildă, la Tudor Arghezi. Și cu efecte, estetic, măi disonante. Clientul său de ocazie, care i-a marcat destinul, Securitatea, se dovedea în același timp, un insațiabil consumator de imundicii. I s-a servit ceea ce poftea, în porții duble, succesul a fost de asemenea proporții, încât notele sale au devenit
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
mâinilor plutitoare ale Elisabethei Leonskaia. Repet, înainte de orice lectură posibil manipulatoare! Să nu ne rătăcim prin literaturi. Deși tot literatura este a notă exuberanta, avântul, impulsivitatea; cascadele de note perlate care picura sunete genuine, energia salturilor largi, accentuarea diferențiată a disonantelor. Ele dau adâncime tabloului care nu rămâne o suprafață de decorațiuni, ci o suprapunere de sensuri ale planurilor simultane sau succesive. Interpretarea chopiniană a Elisabethei Leonskaia profita de îndelungul ei contact cu vocile polifoniei bachiene (atît de familiare lui Chopin
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
ardelenisme, etc.), si asa mai departe. Care sunt elementele care ne definesc personalitatea și identitatea în fața interlocutorilor noștri? Imaginea și cuvântul. Fără a putea spune daca din păcate sau din fericire, trebuie însă remarcat faptul că deseori acestea două sunt disonante, nu sunt în deplină armonie una cu celălalt. Ni se întâmplă tuturor să ne creem o idee despre cineva, o impresie la prima vedere, care să se schimbe cu totul odată ce persoana respectivă începe să vorbească. Forță cuvântului stă în
Atelier de dicţie şi de vorbire [Corola-blog/BlogPost/98061_a_99353]
-
datorită concepției înnoitoare în acel moment, rămasă model. All The Things You Are, Bye Bye Blackbird (Dixon/Henderson) și Stella By Starlight (Washington/Young) demonstrau prima dată ascultătorilor din Europa occidentală calitățile lui Iancy Körössy. În primul rând, armoniile predominant disonante, înșirate (ca altădată, în Varșovia anului 1961) sub formă de invenție ce excludea, în pasaje consistente, melodia. Totul puternic ritmizat, captând întreaga atenție, menținând partea a doua a improvizației pe tema proprie „Sorrow” în registrul de interferență mediu-grav al pianului
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
fie suficientă pentru a valoriza inteligența și intuiția compozitorului. În Timpul cerbilor, de pildă, cu toate că titlul lasă frâu liber imaginației, Tiberiu Olah se joacă (or, joaca se petrece fără ascunzișuri) cu unul dintre procedeele sale preferate: coliziunea dintre unele conglomerate intens disonante cu alte acorduri consonante, coliziune în urma căreia rămân acele sonorități edulcorate, plasate în contrast ferm cu impactul care le-a introdus. Anatol Vieru remarca sentimentul naturii ce se degajă din această lucrare. Dar, nu-i așa, natura e întotdeauna cinstită
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
p. 96), "tulburarea este întotdeauna de folos, întrucât dezvăluie ghimpi înfocați" (p. 97), "această movilă de nemormânt între mamă și fiu" (p. 104), "nici fiul nu este mai prejos, fiindcă și el are un parfum aparte, este un bărbat acrișor, disonant, este o agrișă de bărbat care iuțește viața, o necumințește" (p. 105), "un mănunchi de tânjire misterioasă" (p. 109), "smocuri de clarobscur atârnând peste sfială", "tufăriș de închipuiri și fierbințeli mereu suspendate" (p. 109), "singurătatea este o formă de năprăsnicie
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
cauzele unor evoluții mai mult sau mai puțin explicabile din istorie și viața politică, ele nu conduc, în final, decât la revelarea caracterului entropic al percepției și dezbaterilor din lumea contemporană. De altfel, pentru a pune în evidență polifonia uneori disonantă a discursului postmodern, cel puțin în Opus Dei, prozatorul renunță la instanța naratorului tradițional, fiecare capitol fiind relatat pe rând de câte unul dintre personaje. Organizația Opus Dei pare a fi fost făcută anume pentru a pune în valoare demonstrațiile
În laboratoarele politicii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8097_a_9422]
-
orice fel de semnificație... Imaginea unei furci străpungând un măr uscat, norii negri, atmosfera amenințătoare au făcut ca un tablou numit „Natură moartă cu pantof vechi” (1937) să fie interpretat ca o alegorie a războiului civil. Structura de colaj, culorile disonante, lumina care pare să emane din interiorul unor banale obiecte casnice, sunt însă trăsăturile care fac tabloul remarcabil, nu posibilele conotații politice. Pentru Miró, actul creator a reprezentat în primul rând o încercare de evadare într-un univers imaginar, departe
Universul lipsit de constrângeri al lui Joan Miró by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4312_a_5637]
-
am mai comentat nimic În toți acești ani, dar cred că știm cu toții că În acești patru ani s-a așezat ceața peste mințile și sufletele românilor, țara a fost „amorțită”, pur și simplu. Pe ici, pe colo, niște voci disonante mai cereau câte ceva doar pentru ei... și atât. S-au obișnuit oamenii să se descurce singuri sau să moară În mizerie, să nu mai plângă la ușa celor pe care i-au Învestit cu puterea de a le fura și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
incompatibilității dizarmoniei cu existențialul este viguros exprimată de Eminescu printr-un alt sistem de ritmicitate, și anume acela al ritmicei antinomice. Ca atare, dacă de cele mai multe ori ritmica sensurilor în lirica eminesciană este armonizantă, reflectând comuniunea universală, alteori ea este disonantă sau chiar antagonică, relevând latura inarmonică a lucrurilor, a lumii. Așa se naște "tristețea metafizică" din poezia eminesciană de iubire, conștiința dureroasă a denivelării potențialului spiritual între realitate și idealitate, dintre necesitatea internă hyperionică și inerția telurică, refractară spiritualității. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cerea, care [...] reprezint? prin nega?ie componentă dominant? din structura auditiv? a dep?rt?rii, nu este una real?, precum cea perceput? dintr-o perspectiv? apropiat?. Ea Închipuie doar formă sub care se prezint? neauzul unor ignorate acorduri cosmice sau disonante de haos" . (E. Papu) Sentimentul departelui proiectat vizual ?i auditiv În „nemarginile" universului sau În abisul sufletului cunoa?te În poezia eminescian? nenum?rate ipostaze artistice care „ne deșt? inuiesc despre trecerea unor nesfâr?ițe obstacole În materie de Întindere
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
văzuți, și care, așteptîndu-și rîndul, au stat ore întregi în soare. Cîteva zile mai tîrziu, moare Florian Pittiș, acest șef al unui cult laic - muzica rock și pop. Reacțiile vin imediat. Se spun și obișnuitele prostii, se aud și voci disonante care vor să-și facă reclamă, după rețeta " Nu știți ce rău îmi pare după el, dar vă recomand să mă admirați pe mine, fiindcă l-am cunoscut!" Dar, dacă pot spune așa ceva, cele mai multe voci îți produc o bucurie a
Morți paralele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9390_a_10715]
-
claxoanele vexate ale unui mic grup de decapotabile, care asistau dintr-o zonă ceva mai retrasă la momentul de cotitură din istoria lumii auto. Aceste claxoane, tocmai pentru că erau delicate, ca niște voci drese În mod politicos, au părut cumva disonante față de sunetele prelungi și apăsate care umpleau piața În acele momente, iar ele au atras atenția câtorva vecine mai puțin sclifosite. Timbrul potolit al convertibilelor, siluetele grațioase și lustrul fără de cusur al caroseriilor au stârnit murmure dezaprobatoare printre câteva mașini
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
este greu, dacă persoana își urmărește scopul cu hotărâre“. Se mai gândi încă o milisecundă. Pula de oțel privea în continuare tavanul. Vincent îi dădu o comandă, iar pula începu să se transforme, ca terminatorul rău din Terminator, cu un disonant hârâit metalic într-o sabie japoneză care fu ridicată în aer de un braț robotic. Zăbovi acolo o vreme, după care brațul făcu o mișcare fulgerătoare și sabia pătrunse adânc în cutia de aluminiu în care se aflau procesorul, memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]