23 matches
-
absență, ceea ce e în fond tot un absolut. De asemenea, deși se fac mereu apropieri între Bacovia și Eminescu, nu pot câtuși de puțin să le întrevăd. Nici o afinitate nu-mi pare a exista între Eminescu și geniul afazic și disparent al lui Bacovia, cu obsesiile și nuanțele lui insidioase, involutive. Faptul că un critic merge până la a vedea în Bacovia un „tip titanic”, „luciferic”, având ca erou pe “însinguratul Hyperion”, nu înseamnă altceva decât ori un clișeu școlar eminescianizant, ori
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
iar în interior, extrase din opera respectivului.) Foițele se numeau "Creangă". După falimentul din 1902, devine cofetar la București, lansând cozonacii moldovenești și ceaiul Pax". Poza și citatele se arată a fi predecesoare ale metodei moderne de publicitate literară. La fel de... disparentă: textele alese de Constantin s-au mistuit în rotocoale de fum, iar peste afișele de pe garduri și din tramvaie cu citate și poze ale stimaților noștri contemporani s-au lipit rânduri-rânduri de fotografii electorale. Sic tranzit... Mai rămân surprins de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
violențele sociale și terorismul agrar (șapte ocurențe), problema țărănească (nouă ocurențe). În ceea ce privește temele politice tradiționale, semnificativă este dispariția completă a două dintre ele (relațiile cu monarhia, În primul rând), celelalte aflându-se, de asemenea, la cote coborâte. Repeal-ul este acum disparent, cele șase ocurențe care Îl reflectă datorându-se mai mult ecoului stârnit de moartea lui O’Connel. Frecvența ridicată a temei activității politice reflectă, ca și În anul trecut, dezbaterile parlamentare legate de calamitățile din Irlanda. La fel, aripa radicală
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poartă două coroane: una albă care-l arată făcându-l în timp să fie/ și alta neagră care-l ascunde sub nevăzutul din veșnicie" (Natura, vol. Gnoza, Editura T, Iași, 2005, în Friedrich Michael, op. cit., p. 87). 85 "Vibrația inimii/ disparent diafane" (Identitate acvatică, vol. Abis, Editura Junimea, Iași, 2011, în op. cit., p. 275). 86 Vol. Ziua de dinainte, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, p. 135. 87 "O mișcare finală văzută prin clipele sfărâmicioase -/ materie, obiecte, inerție, elan, oameni, umanitate,/ sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
altceva decât arhaismul. Din arhaisme e țesut graiul cărților vechi, din paleologisme - cel al oamenilor vechi. Arhaismul e o frunză moartă conservată într-un ierbar, paleologismul - o foaie veștedă care stă să cadă. Primul e dispărut, cel de-al doilea - disparent. Între arhaisme și neologisme nu există competiție, pentru că - practic - nu există contact. Competiția survine între paleoși neologisme, mai exact între paleoși neoglosie, întrucât ea depășește sfera lexicului spre a angaja, în moduri specifice, domeniul morfologiei, al sintaxei și al stilului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
soții Martin nu sunt cupluri adevărate, sunt doar ceva bizar, ceva ciudat, niște coincidențe. Cum spune Marin Preda în fraza finală a ultimului său roman, „dacă dragoste nu e, nimic nu e !”. În Regele moare, dragostea e imperfectă, mai exact disparentă, agonizantă, dar există. Vulnerabilitatea înseamnă realitate vie, existență, fragilă, e adevărat, dar vie. Nu putem iubi decât ce e viu, adică vulnerabil, destinat să moară. În filmul lui Tarkovsky, Stalker, la un moment dat personajul principal spune : slăbiciunea, fragilitatea, înseamnă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
așa de refractar străinilor ca românii din țara Oltului. Afirmație pe care acesta o va explica și o va susține cu argumente greu de combătut. De aceea, zice el mai departe, procentul ungurilor și al sașilor aici a fost aproape disparent, cu toate forțările lor repetate de a pătrunde și a cuceri sub raport etnic acest ținut. În vremurile foarte bătrâne, înainte de secolele XIII - XIV, a fost aici un voievod care a dat lupte crâncene cu ungurii năvălitori, și decât să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fie valorificate, solicitate, stimulate, elitele sunt mai degrabă obiectul unei dezlănțuite culpabilizări." Andrei Pleșu își asumă acest risc, argumentând cu o firească eleganță nevoia unui climat prielnic restaurării elitelor într-un moment când, cum se întâmplă acum la noi, sunt disparente orice criterii, convingeri, inițiative pozitiv productive, iar confuzia valorilor și obscenitatea publică, aș adăuga cu un mai vechi termen al d-sale, au ajuns la cote năucitoare. Toleranța este cea de a treia "obsesie". Voga sa din Vest s-a
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
făcută parcă anume să îndepărteze copilul de lectură. Dar toată școala e mohorâtă, într-o societate debusolată în care guvernanții refuză să accepte că sănătatea și educația sunt singurele priorități vitale, pe termen lung, o societate în care dascălul-apostol e disparent, lipsit de orice motivație, iar principiile și valorile sunt învăluite într-o confuzie sulfuroasă, cu ajutorul zelos al media și în primul rând al televiziunilor comerciale, isterizate de rating. Ieșirea din acest marasm educațional nu cred că se va putea realiza
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
dimensiunile celor zece volume masive, cât prin efortul uriaș cheltuit în extragerea, colaționarea și clasificarea proverbelor și zicătorilor". S.Fl. Marian credea că autorului nu i-a luat prea mult timp alcătuirea lucrării, că munca lui se reduce la "minimum disparent". Noi nu avem nici un motiv să-l suspectăm de nesinceritate pe Zanne când, într-o scrisoare particulară, către Miron Cristea, spunea, în 1898, că lucrarea l-a costat "o muncă încordată de peste zece ani". Altă obiecție spunea că autorul n-
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
interferențelor, ecourilor, i-a individualizat de timpuriu discursul liric. Cum am observat și altădată, “comparatul” devenea la el un fel de nucleu de energie asociativă, declanșator al unui lanț ramificat de aproximări, care-l fac, în cele din urmă, aproape disparent, feeric pulverizat în mișcarea mai degrabă centrifugă. Or, întâlnirea cu avangarda europeană a încurajat această pornire originară, întrucât “simultaneismul” anunțat de Apollinaire în celebra Zonă, apoi programele unor Jules Romains, Georges Duhamel și, mai ales, amplele poeme-reportaj ale lui Blaise
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
sensibil ci și un mijloc de apărare. O evaziune dintr-un mediu advers existenței normale, deopotrivă sub unghi sufletesc și istoric. Raluca Brancomir plonjează într-o realitate tot mai rarefiată, ale cărei trăsături umile se estompează, se rătăcesc în sensuri disparente, pe un fundal al terorii (În tramvai). În atari circumstanțe impactul se amortizează. Deși adesea ofensator, dureros, realul nu se desparte cu ușurință de sine, nu se sacrifică de bunăvoie. Înainte de-a lăsa loc negativului său care e golul
Între real și ireal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4193_a_5518]
-
a acestor ample coaliții zise partide într-o țară de dimensiuni continentale.) în realitate, cum spuneam, ele mi se par destul de modeste. Oricum, rezultatele s-au văzut: dobînzile împrumuturilor sunt cele mai scăzute de 50 de ani, rata șomajului e disparentă (circa 5% față de 11% în Germania, Franța și Spania; rata creșterii economice e bună, vînzările de bunuri durabile sunt înalte, nivelul coborît al dolarului pe piață asigură schimburi economice internaționale avantajoase. Un lucru interesant se mai poate adăuga aici: cei mai mulți
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
zvonuri și mistere". E destul de curios regresul lui Dan Lungu față de nivelul fixat la debut. Nu era atât de vizibil, în urmă cu șase ani, tânărul prozator ieșean, dar îi ieșiseră, în mod cert, niște povestiri remarcabile. Talentul lui este disparent ca în eminescianul La steaua: era pe când nu s-a zărit, azi îl vedem, și nu e.
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
sumbre de cărți de jur împrejurul încăperii, până la înălțimea glafului geamului, gravuri reprezentând monumente arhitectonice ilustre, edificii de Palladio, un Piranesi, o copie în peniță după Turnul Babel de Breughel Bătrânul. Fereastra era de metal vopsit în gri și, având cerceveaua aproape disparentă, scotea în evidență plăcile de cristal. Vreo trei fotolii de piele roșie de un contur rectificat, redus la o geometrie cât mai exactă, se aflau pe lângă rafturile pline cu cărți legate, cu cotoare cromatice, în general opere asupra arhitecturii și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
încadrarea ei în soarta neamurilor minore și nu ne-ar durea deloc anonimatul. Dar pasiunea pentru România nu poate accepta osânda ei pe vecie la destinul mediocru de care s-a împărtășit până acum. Lucidități criminale o situează microcosmic și disparent, pentru ca pasiunea s-o fixeze în centrul inimii și ca atare în ritmul lumii. Nu pentru o sumă de valori și realizarea lor minoră este interesantă problema acestor culturi, ci pentru omul care se frământă în ele, care nu le
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lansării noastre în lume. Ce este pozitiv și creator în sufletul primordial al României ne va mâna înainte, oricâte obstacole vom întîlni. Tot ce s-a realizat până acum se datorește unei impulsiuni dinamice care, din păcate, a fost aproape disparentă față de negativitatea înscrisă în premisele noastre și care ne-a menținut în somnul istoric de o mie de ani. Deficiențele actuale ale poporului român nu sânt produsul "istoriei" sale; ci istoria aceasta este produsul unor deficiențe psihologice structurale. Particularitatea condițiilor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
asperitățile în căutarea unui echilibru. Disputa e ocolită sau redusă la un minim de semne, de o grație chinezească. Taciturn și zâmbitor, criticul din această clasă cultivă virtuțile toleranței, ale așteptării. Individualitatea sa poate părea la un moment dat rarefiată, disparentă. Dar calitățile i se revelă în timp, substanța se acumulează strop cu strop. Picăturile aproape neluate în seamă în ronronul lor discret sfârșesc prin a impune imaginea unui ritm, a unei consecvențe, a unei egalități cu sine. Acesta e cazul
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
și cea a realității este aici de cea mai mare importanță. Dacă ne situăm pe o poziție pur empirică, lumea realității este cu mult mai cuprinzătoare decît cea a valorilor. Ceea ce este valoros e numai o parte, poate o părticică disparentă din lumea realității. Lucrul acesta s-a văzut în stil mare cînd vechea imagine a lumii, cu caracterul ei plăcut intuitiv, a dispărut într-un cadru închis și cînd a dvenit limpede pentru conștiință că este imposibil să se atribuie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
toate valorile individuale vor putea fi măsurate cu acesta, chiar dacă am găsi un criteriu ultim? În al doilea rînd, valorile și realitatea nu coincid. Conceptul de valoare se naște în cadrul lumii psihice, dar pare să fie numai o mică parte disparentă a existenței, în raport cu lumea materială, cu uriașa ei desfășurare de mase și forțe. În lumea existenței, cea a valorilor stă, pe cît se pare, pe un loc singuratic, întocmai ca tufa de grozame din poezia lui Leopardi (La Ginestra), care
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
căreia noblețea sufletească este forma cea mai înaltă a firmării propriei personalități 91. La Bruno, Descartes și Spinoza, se combină apoi, cu efectul pur psihologic al nobleței sufletești, influența noii imagini despre lume și imensitatea ei. Ceea ce locul neînsemnat și disparent al umanității în univers stîrnea spaima într-o natură ca a lui Pascal provoca marilor gînditori ai Renașterii îndeosebi un sentiment de noblețe și demnitate. Nu numai extinderea mai mare în spațiu și timp a acționat supra sufletului. Lărgirea imaginii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o astfel de considerare a existenței, pe care o face posibilă această noțiune de realitate, concomitent ideală și experimentală, putem împreuna interesul și înțelegerea pentru individual, în particularitatea și valoarea lui, cu viziunea asupra unei totalități mai mari. Oricît de disparent pare să fie individual, valoarea sa nu este totuși niciodată egală cu zero. Și chiar și totalitatea mai mare din care face parte se dovedește, la rîndul ei, disparent de mică față de totalitățile mai cuprinzătoare. Putem prevedea, eventual, că și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valoarea lui, cu viziunea asupra unei totalități mai mari. Oricît de disparent pare să fie individual, valoarea sa nu este totuși niciodată egală cu zero. Și chiar și totalitatea mai mare din care face parte se dovedește, la rîndul ei, disparent de mică față de totalitățile mai cuprinzătoare. Putem prevedea, eventual, că și vremea ei va trece, așa cum bănuiește Prospero al lui Shaskeare și cum au considerat deseori cercetătorii moderni cu referire la sistemul nostru solar. Nu este nevoie, în general, să
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]