29 matches
-
studiilor clinice. 3. Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice. 4. Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate. 5. Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice. 6. Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor. 7. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic. 8. Regresia și corelația în analiza datelor. 9. Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică. 10. Metode matematice de corelare în vitro - în vivo. 11. Validarea datelor experimentale și controlul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
și intervalul de încredere. Regresia liniară și corelația. Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher). Teste statistice de evaluare a bioechivalenței. Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici. Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică. Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie. Metode matematice de corelare în vitro - în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
studiilor clinice. 3. Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice. 4. Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate. 5. Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice. 6. Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor. 7. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic. 8. Regresia și corelația în analiza datelor. 9. Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică. 10. Metode matematice de corelare în vitro - în vivo. 11. Validarea datelor experimentale și controlul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
și intervalul de încredere. Regresia liniară și corelația. Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher). Teste statistice de evaluare a bioechivalenței. Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici. Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică. Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie. Metode matematice de corelare în vitro - în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
studiilor clinice. 3. Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice. 4. Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate. 5. Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice. 6. Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor. 7. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic. 8. Regresia și corelația în analiza datelor. 9. Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică. 10. Metode matematice de corelare în vitro - în vivo. 11. Validarea datelor experimentale și controlul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
și intervalul de încredere. Regresia liniară și corelația. Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher). Teste statistice de evaluare a bioechivalenței. Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici. Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică. Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie. Metode matematice de corelare în vitro - în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
studiilor clinice. 3. Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice. 4. Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate. 5. Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice. 6. Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor. 7. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic. 8. Regresia și corelația în analiza datelor. 9. Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică. 10. Metode matematice de corelare în vitro - în vivo. 11. Validarea datelor experimentale și controlul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
și intervalul de încredere. Regresia liniară și corelația. Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher). Teste statistice de evaluare a bioechivalenței. Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici. Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică. Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie. Metode matematice de corelare în vitro - în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
discearnă câțiva factori esențiali, pe fondul comun al variabilelor independente, de exemplu la cercetarea prelucrabilității unor materiale noi, a vibrațiilor În timpul prelucrării mecanice etc. Fig.3.5. Șir ordonat de tip exponențial Aprecierea importanței efectelor se poate face cu ajutorul analizei dispersionale, precum și a experimentului factorial fracționar, Creativitate și progres tehnic 110 la care odată cu creșterea numărului factorilor, crește brusc numărul de experiențe necesare, ceea ce face practic imposibilă selecția factorilor semnificativi din totalul lor. Diminuarea considerabilă a numărului de experiențe se obține
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
discearnă câțiva factori esențiali, pe fondul comun al variabilelor independente, de exemplu la cercetarea prelucrabilității unor materiale noi, a vibrațiilor În timpul prelucrării mecanice etc. Fig.3.5. Șir ordonat de tip exponențial Aprecierea importanței efectelor se poate face cu ajutorul analizei dispersionale, precum și a experimentului factorial fracționar, Creativitate și progres tehnic 110 la care odată cu creșterea numărului factorilor, crește brusc numărul de experiențe necesare, ceea ce face practic imposibilă selecția factorilor semnificativi din totalul lor. Diminuarea considerabilă a numărului de experiențe se obține
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și cu ajutorul ei să se efectueze analiza obișnuită a regresiilor , Însă, dacă calculele se efectuează manual, această metodă este foarte laborioasă. De aceea la efectuarea manuală a calculelor se folosesc tabele cu mai multe intrări, metoda apropiindu-se de analiza dispersională și factorială. George-Ștefan COMAN 115 Se va examina Întocmirea unui tabel cu trei intrări pentru aprecierea efectelor liniare, tabelul 3.6. În fiecare compartiment al tabelului se introduce acea valoare a parametrului de optimizare, care corespunde combinației semnelor factorilor, În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și cu ajutorul ei să se efectueze analiza obișnuită a regresiilor , Însă, dacă calculele se efectuează manual, această metodă este foarte laborioasă. De aceea la efectuarea manuală a calculelor se folosesc tabele cu mai multe intrări, metoda apropiindu-se de analiza dispersională și factorială. George-Ștefan COMAN 115 Se va examina Întocmirea unui tabel cu trei intrări pentru aprecierea efectelor liniare, tabelul 3.6. În fiecare compartiment al tabelului se introduce acea valoare a parametrului de optimizare, care corespunde combinației semnelor factorilor, În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
între statistica teoretică și statistica economică. Statistica teoretică oferă instrumentele (metodele) care permit să se descrie principalele relații și tendințe ce se manifestă în colectivitățile statistice. Printre aceste metode se numără: gruparea, corelația și regresia, indicii, analiza seriilor cronologice, analiza dispersională etc. Statistica economică face posibilă caracterizarea și analiza fenomenelor și proceselor economice și sociale cu ajutorul unor indicatori statistici. Rezultă de aici că statistica economică este strâns legată de teoria economică, de economia generală și economia diferitelor ramuri și domenii de
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
ANOVA și creșterea pronunțată a tehnicilor de regresie și a ecuațiilor structurale. Tabelul 2. Evoluția comparativă a procentajului de utilizare a diferitelor proceduri statistici în articolele din domeniul psihologiei organizaționale (după Scandura și Williams, 2000) Tehnici utilizate 1985-87 1995-97 Analize dispersionale (ANOVA, ANCOVA, MANOVA, MANCOVA, t, z) 27,8% 13,8% Regresii liniare (simple, multiple, ierarhică, interacțiune) 30,7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care ar putea degenera în conflict/mobbing. Grupurile sociale diferă însă foarte mult sub aspectul specificității; unele își găsesc echilibrul mai facil atunci când există o polarizare, omogenitate crescută a atitudinilor și opiniilor membrilor. Ele devin însă rapid sensibile la tendințele dispersionale atitudinale, manifestând presiuni coercitive, fapt ce face ca individul în cauză să se conformeze sau să se autoexcludă, devenind „țap ispășitor”. Autoexcluderea mai ales sub aspect psihologic este rezultatul încălcării normelor de grup, în special a celor informale. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
între statistica teoretică și statistica economică. Statistica teoretică oferă instrumentele (metodele) care permit să se descrie principalele relații și tendințe ce se manifestă în colectivitățile statistice. Printre aceste metode se numără: gruparea, corelația și regresia, indicii, analiza seriilor cronologice, analiza dispersională etc. Statistica economică face posibilă caracterizarea și analiza fenomenelor și proceselor economice și sociale cu ajutorul unor indicatori statistici. Rezultă de aici că statistica economică este strâns legată de teoria economică, de economia generală și economia diferitelor ramuri și domenii de
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
media aritmetică ix = valorile individuale; 1 n i= ∑ = operatorul adunării (suma) n = număr de cazuri. 64 Indicatorul cu o mare aplicare în caracterizarea variației caracteristicii față de medie este abaterea standard ( )σ . De asemenea, abaterea standard este folosită și în analiza dispersională a colectivităților statistice. Formula de calcul pentru o serie simplă este: ( ) 2 1 n X n i ix∑ − − =σ (2) unde: ( ) 1 n i i x X = −∑ = suma diferențelor pătratelor dintre fiecare rezultat și media aritmetică n = număr de cazuri
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
media aritmetică ix = valorile individuale; 1 n i= ∑ = operatorul adunării (suma) n = număr de cazuri. 64 Indicatorul cu o mare aplicare în caracterizarea variației caracteristicii față de medie este abaterea standard ( )σ . De asemenea, abaterea standard este folosită și în analiza dispersională a colectivităților statistice. Formula de calcul pentru o serie simplă este: ( ) 2 1 n X n i ix∑ − − =σ (2) unde: ( ) 1 n i i x X = −∑ = suma diferențelor pătratelor dintre fiecare rezultat și media aritmetică n = număr de cazuri
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
între statistica teoretică și statistica economică. Statistica teoretică oferă instrumentele (metodele) care permit să se descrie principalele relații și tendințe ce se manifestă în colectivitățile statistice. Printre aceste metode se numără: gruparea, corelația și regresia, indicii, analiza seriilor cronologice, analiza dispersională etc. Statistica economică face posibilă caracterizarea și analiza fenomenelor și proceselor economice și sociale cu ajutorul unor indicatori statistici. Rezultă de aici că statistica economică este strâns legată de teoria economică, de economia generală și economia diferitelor ramuri și domenii de
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Variabilele exploratorii ca rezultate ale investigației fenomenului de dezvoltare regională explică proporții semnificative din varianța dezvoltării economico - sociale în plan regional și trebuie incluse într-o structură mai simplă, utilă într-o analiză viitoare. 2.4.2 Metoda de analiză dispersională - A OVA Premisele apariției A OVA Analiza dispersională, numită și analiza varianței (analyse of variance - ANOVA) este un procedeu statistic de analiză a variației unei variabile în raport cu factorii de influență, care a fost introdus în cercetare de către statisticianul și matematicianul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltare regională explică proporții semnificative din varianța dezvoltării economico - sociale în plan regional și trebuie incluse într-o structură mai simplă, utilă într-o analiză viitoare. 2.4.2 Metoda de analiză dispersională - A OVA Premisele apariției A OVA Analiza dispersională, numită și analiza varianței (analyse of variance - ANOVA) este un procedeu statistic de analiză a variației unei variabile în raport cu factorii de influență, care a fost introdus în cercetare de către statisticianul și matematicianul Ronald Alymer Fisher (1860 - 1962) [Jaba, 2002, p.
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
factorii de influență. Analiza fenomenului de dispersie presupune „să se estimeze componentele dispersiei unei variabile și să se verifice semnificația factorilor de influență asupra dispersiei.” O bună înțelegere a fenomenului se întemeiază pe conținutul definitoriu al dispersiei și al analizei dispersionale. Astfel, Prof. Dr. Elisabeta Jaba, în lucrarea ,,Statistica” (2002) clarifică cele două noțiuni, formulând definiții cuprinzătoare ale acestora astfel: Dispersia exprimă gradul de împrăștiere a valorilor individuale ale unei distribuții în jurul valorii centrale și este datorată influenței factorilor aleatori.” [p.
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Dr. Elisabeta Jaba, în lucrarea ,,Statistica” (2002) clarifică cele două noțiuni, formulând definiții cuprinzătoare ale acestora astfel: Dispersia exprimă gradul de împrăștiere a valorilor individuale ale unei distribuții în jurul valorii centrale și este datorată influenței factorilor aleatori.” [p.148] Analiza dispersională ,,constă în descompunerea variației totale a unui ansamblu de date, înregistrate pentru o variabilă X, în componente definite după sursa variației (cauzele acesteia) și compararea acestora pentru a stabili dacă factorii considerați cauză au influență semnificativă asupra variabilei X” [p.
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
unui ansamblu de date, înregistrate pentru o variabilă X, în componente definite după sursa variației (cauzele acesteia) și compararea acestora pentru a stabili dacă factorii considerați cauză au influență semnificativă asupra variabilei X” [p.353] Într-o altă definire, ,,Analiza dispersională este denumirea generică pentru o clasă întreagă de [...] tehnici, dezvoltate pentru situațiile în care influențele unor variabile (factori) se însumează, influența globală putând fi evidențiată ca parte a variației unei variabile dependente.” [Clocotici, V., n.c., 2007] Componentele variației Populațiile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
exprimarea și măsurarea componentei explicate se utilizează varianța intergrupe ( σ 2E ), iar pentru componenta eroare se folosește varianța intragrupe ( σ 2R ). Dacă varianțele nu se cunosc, pentru măsurarea componentelor variației se folosesc estimatori ai acestora. Tipurile de A OVA Analiza dispersională vizează variația unei caracteristici statistice (variabila dependentă) în funcție de unul sau mai mulți factori de grupare (variabile independente). În funcție de numărul factorilor de grupare, se disting următoarele tipuri de analiza dispersională: - unifactorială, dacă există un singur factor de grupare în analiza
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]